Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)
1876-01-28 / nr. 10
PARTEA OFICIALĂ. PUBUCAJI administrative. Prefectura districtului Iași. No. 826. La 3/15 Fevruar viitor, urmând a se se ține l c stațiune in camera acestei Prefecturi, pentru arendarea unor moșii de ale Statului, ce se arendează pe periodul 1876—1886. Se publică spre cunoștința generală. Prefectura județului Calmi No. 10.957. Pe teritorul Comunei Gotești, din plasă Tigheciu, s’a pripășit un cal, la păr roib, un trup mare, coama in ambele părți și cu pete albe pe spinare. Se publică aceasta in termenul legal, spre cunoștința proprietarului. Prefectura districtului Fălciu. No. 10.721. După îndeplinirea disposițiunolor art. 45, din legea poliției rurale, declarăndu-se de pripas un mănzat, la păr porumb, ca de 2 ani, coarnele țapoșe, fără alte semne, găsit pe teritorul comunei Urlații. Se publică pentru înștiințarea proprietariului, care in termenul prescris de art. 48 din zisa lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria menționatei comuni spre a’l primi. No. 10,743. Prin indeplinirea formalităților cerute de legea poliției rurale, declarăndu-se de pripas, una iapă, la păr murgă deschisă, coama in dreapta, păntănoagă la piciorul dinapoi din dreapta, pete albe pe ambele părți a spinărei sub șă, și țintă in frunte fără alte semne, găsită pe teritorul comunei Bărboși. Se publica spre înștiințarea proprietarului ei, care in termenul pretins de menționata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria zisei comuni spre a o primi. Prefectura districtului Roman. No. 13,817. De cătră locuitorul Gheorghi, Ioan Purice, din comuna Cărligi, acest județ, s’au găsit in pădurea de la Ruptura, una șă cu scările de alamă, cu două tarture de cură, și la unul cataramă de alamă cu limba de fer cu bumbi de alamă pe pogi și o căpetată de frău fără dărlogi. Se publică spre cunoștința păgubașului, ca in termenul prescris de legea poliției rurale, să se presinte cu dovezi legale la sus zisa comună spre a-și primi șaua, căci la din contra să va vinde licitativ. No. 13,822. La locuitorul Ioan Ciobanu, din comuna Cărligi, acest județ, s’au găsit un cal armasar, un păr murg inchis, inspirat pe sub pântece și pete albe pe spinare, fără ca numitul se posede probele cuvenite de proprietate, fapt pentru care s’a dat judecăței. Se publică spre cunoștința păgubașului, ca in termenul prescris de legea poliției rurale a se presenta cu dovezi legale la sus zisa comună spre a-și primi calul, căci la din contra se va vinde licitativ. No. 124. Spre a se putea da autorisatie d-lui Ira Leib Zacher, a are deschis stabiliment de crâșmă in urba Roman, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cauze din acele prevăzute de art. 4, din regulamentul ad hoc. Autoritățile respective sunt rugate in caz afirmativ, se denunță Prefecturei. Primăria comunei Cotnari, No. 145. Se publică spre cunoștința generală, că in ziua de 4 Fevruar viitor anul curent, urmează a se da in antrepriză prin formă de mezat, încălzirea cu lemne a localului Primăriei și a două localuri de școală din această comună, pe timp de un an, cu incepere de la 1 Ianuar a. c. și pănă la 1 Ianuar anul viitor 1877, d-nii concurenți sunt poftiți a se presenta in camera acestui oficiu la termenul citat, spre a concura la mezat. Primăria Urbei Neamț. No. 234. _ Pentru darea in intrepriză a repararei și intocmirei balconului de santinelă la paza orașului de foc, care este împrejurul turnului bisericei cu patronul Adormirea Maicei Domnului din astă urbă regulăndu-se termen de licitație la 6 a lunei Fevruarie acestui an, se invită pe d-nii concurenți ca la acest termin să se presinte in camera Primăriei, căndare a se ține licitația. No. 220. In urma ofertei primită la Primărie, se deschide nouă licitație la 5 a lunei Fevruarie viitor pentru darea in antrepriză a facerii îmbrăcămintei anuale a soldaților pompieri și a sergenților de vii pe anul present, cănd d-nii concurenți sunt invitați a se presenta in camera Primăriei întovărășiți de garanțiile cuvenite spre a se ține licitația. Comisia desp. III. Iași. No. 169. La 3 a viitoarei luni Fevruarie, urmând a se vinde licitativ, obiectele sechestrate de la d. Nfic sin David Sennes, in pretenția d-lui Samoil Rotinstraih pentru o sumă bani. Se publică spre deșteptarea c jmr.minților, carii să se presinte in piața Primăriei locale, unde urmează a se efectua mezatul. ANUL IX. Iassi, Marcuri 28 Ianuarie 1876, No 10. PREȚUL ABONAMENTULUI, Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 loi noi; — Pe trei luni 3 lei noi; In districte: se adaogă portul de 2 i. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci ANUNUIURI. Rândul sau locul seu 15 bani. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC. Curtea de Apel din Iași secția I. NOTIFICAȚIUNE. No. 211. D. Costachi Popovici, de profesiune muncitor, cu domiciliul necunoscut, s’au judecat de cătră Curtea de Apel din Iași Secț. I, pentru delict de furt, și prin decisiunea dată in lipsă, No. 16 din 12 Ianuarie 1876, s’au condamnat la închisoare corecțională pe timp de trei luni. Tribunalul jud. Iași secția a III-a. No. 41. Pe lângă sumele de 1200 galb. și a lor procent, indicată prin publicațiunea No. 41, a Tribunal, Iași secția a IlI-a, relativă la vânzarea imobililor d-lui Ilie Iconomu, spre îndestularea d-lui Dr. A. Fătu, cu menționata sumă și inserată in foaea Curierul de Iași, No. 6, din 18 Ianuarie 1876, pag. a II-a coloana a IlI-a, se lămurește că mai există următoarea sumă, de 500 galb., după obligația din 1874, înscrisă la No. 387, imprumutați de la d-nul Panaite Hagi loan. No. 73. D-nul Iosep I. Nadler, de profesiune comersant, domiciliat in Iași, avănd a lua de la d-nul Iancu N. Coutovici, de profesiune funcționar, domiciliat in Iași, suma de 190 gUb., cu a lor procent de 1 % ° 0 pe lună, ce se reclama in virtutea obligațiunei înscrisă sub No. 221, din 30 Mai 1873, și investită cu formula esecutorie, și prin care debitorele a renunciat la comandament. Fiindcă d-nul debitare in terminul prevăzut prin obligație ce au expirat, n’au plătit banii, car d-nul creditare prin petițiunea înregistrată la No. 219 cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului ipotecat care este: 3 case situate in i orașul Iași, disp. a IlI-a, strada Sf. Trei Erarhi, înscrisă la No. 273, construite de cărămidă și in pămanți, acoperite cu șindilă și care se compune: una din 2 odăi, a 2-a din 3 odăi și a 3-a din o odaee și bucătărie, avănd deosebit o altă bucătărie tot de cărămidă, acoperită cu oale, cu grădină și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proced. civ., Tribunalul publică vânzarea conform art 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III-a cu garanția cerută de lege, la 3 a lunei Mai, ziua Luni 1876, vara 11 din zi, cănd are a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proced. civilă. Tot odată se somează pe toți acei care ar pretinde vreun drept de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, hipotecă sau orice alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal, spre a-și arata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 8. Sarcina de 12,546 galb. 12 lei o Dnrfi PA [fform»Aarzax x -- t)n«nUn pazol, cu care datorește fiscului, indicată prin publicația No. 8 a trib. secț. III din 1876 și inserată in foaea No. 3, din 11 Ianuar a. c., este anulată prin decisiunea Curței de Apel No. 164, și in baza jurnalului No. 4260 din 10 Noemvri 1875, remăind publicația venzerei imobilelor numai pentru suma de 1200 galb., cu procente, și cheltuelile de urmăriri in pretenția d-lui Maior Th. Petrovici. No. 33. D-nul Ușer Sigal proprietar, domiciliat in Iași disp. a III-a, prin suplica dată Tribunal, la 21 August 1873, înregistrată la No. 5362, in virtutea titlului esecutoriu ce posedă pentru banii 327 galb, ce are a lua de la d-na Casandra Palade născută Pruncu, cu domiciliul necunoscut, in baza art. 455 și următoarele proced. civilă, au cerut a se face propunrea unui iconostas cu mai multe sfinte icoane, proprietatea d-nei Palade in minele d-lui Panaite Zimirliu, de profesiune proprietar, domiciliat in Iași dup. a IV-a, ca depositar unor asemenea efecte mobile, și in mod contradictoriu să se hotărască vânzarea acelor si. icoane poprite, ca din prețul lor să se poată satisface cu restul banilor ce mai are a lua de la numita d-nă, după obligațiunea esecutorie, legalisata de acest Tribunal, la 1 Fevruarie 1876, No. 1598, plus cheltueli de judecată. Tribunalul in ziua de 25 April 1875, a pronunțat următoarea hotărâre No. 33, care este in cuprinderea următoare: confirmă poprirea făcută de Ușer Sigal, in minele d-lui Panaite Zimirliu, și regulează, vânzarea efectelor moblile sechestrate, rămânând ca prețul lor, să se impartă intre creditorii d-nei debitoare Casandra Palade născută Prunca. Sentința presentă este supusă numai apelului conform art. 318 din proceda civilă, fiindcă s’a aplicat art. 151 proced. civilă, (somați) Teodorianu și M. Grigoriu. Presenta copie se publică conform art. 74 76 aliniatul 6 procedura ""civilă, ca partea interesantă, să se presinte la corpul portăreilor din Iași, spre a’și primi copie după sentința No. 33, dacă voeștea ușa de art. 318 proced. civilă, terminul acordat de 2 luni, de la aparițiune in fone. No. 64. D-nul Grigore Balșu, cu domiciliul necunoscut in România, in virtutea art... din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a III-a a Tribunal, la 9 a lunei Fevruarie anul 1876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca contestațiunea făcută de d-nul Șvarț, la tabloul creditorilor d-lui Grigorie Balșu, aducând atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția IV. No. 42. D. Vasile Alexa cu domiciliul necunoscut este citat a sa înfățoșa in persoasoană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corecțional, la 7 a lunei Fevruarie anul 1786, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in requisitoriul d-lui prim procurore pentru furt. No. 42. D. Ioan Bou cu domiciliul necunoscut, este citat a se infățoșa in persona sau prin formal, inaintea noastră rirecționar, Iar a lunei fevruarie anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse intjrebisitorul d-lui prim procurore pentru furt. No. 42. D. Vasile Mocanu cu domiciliul necunoscut, este citat a se infățoșa in persoană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corecțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pentru furt. No. 45. D-na Maria Creții cu domiciliul necunoscut, este citată a se infățoșa in persoană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corecțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pentru furt. No. 44. D. Costache Crețu cu domiciliul necunoscut, este citat a se infățoșa in persoană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corecțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pentru furt. Tribunalul jud. Botoșani. No. 163. Creditorii falitului Altăr Blumenfeld, domiciliați atăt in țară căt și in străinătate. In virtutea art. . . din cod. comercial sunt citați a se presenta inaintea tribunalului de Botoșani, la 3 alunei Fevruarie a. c. 1876, oara 10 din zi, pentru alegerea sindicilor definitivi la acest faliment, la neurmare se va alege din oficiu. No. 405. Prin sentința acestui Tribunal constituit in comercial din 19 a curentei sau declarat falit pe comersantul Altăr Blumenfeld din acest oraș, după cerirea sa, s a fixat încetarea plăților falitului la 17 ianuari. c. s’a numit judecător comisar pe D. Supleanț și sindici pe d-nii Gh. Rusu, A. Sava și I. Grecinschi, s’a ordonat sigilarea averei falitului, citarea creditorilor, publicarea sentinței și a se raporta D-lui Ministru de justiție, conform art. 204 cod. comercial, No. 164. Dugheana din această urbă sub No. 504 din strada Mare, piața tărgului vechi, compusă din 2 odăi și o șeliță, păreții de cărămidă, acoperită cu șindilă, dedesupt având o pivniță zidită, in ogradă un hambar de scânduri vechi și o reteradă de lemn și osebit casă din această urbă cf. II, No. 976 compusă din 4 odăi cu șală prin mijloc păreții de vălătuci, acoperită cu șindilă, in ogradă o cuhne, o reteradă, un grajd, șură și hambar, sub un acoperement de șindilă, o pivniță sub casă zidită, altă șură pe furci acoperită cu șindilă, locul caselor ingrădit cu zaplaz, proprietate remisă de la def. Panaite Teodoru și care la termenul de 25 August 1875, dugheana s’au fost adjudecat asupra d-nei Catinca Mărza cu 880 galb. iqp casele No. 976, cu preț de 330 prelat de cumpărătoare Mărza in JIIHT prețul, tribunaart. 551 pr. crV’cererea d-lul Neculeanului, moiurile D-lui Panaite Gheorghiade curatorile surdo-muto monahiei Agafiea, care după hot. Curț. din Iași din 1858 este creditori priveligiată in averea def. Panaite Teodoru, prin jurnalul No. 3931, incuviințind revindederea imobilului pe câmpta cumpărătoarei Catinca Mărza, se publică spre știința concurenților, termenul de 40 zile libere de la data fonei, spre a se presenta la trib., in cea intei zi după espirarea terminului de publicație, vara 10 dim, cu garanții suficiente spre a se urma adjudecarea, iar situațiunile și sarcinile acestor imobile sunt publicate prin foaea oficială No. 73 din 9 iuniu 1875, No. 165. Dugheana din această urbă sub No. 507, din strada Mare, piața tărgul-vechi, compusă din două odăi și o șeliță, păreții de cărămidă acoperită cu șindilă, dedesupt având o pivniță zidită cu mai multe hrube, ce se întind și pe locurile megieșite, in ogradă se află trei odăi păreții de cărămidă acoperită cu șindilă și o reteradă de lemn, proprietate remase de la cef. Panaite Teodoru și care la termenul de 25 August 1875 s’au fost adjudecat asupra d-lui Gheorghi I. Bejan cu 882 galb., și d. cumpărător Bejan in termenul acordat de art. 551 pr. civ., neachitănd prețul, tribunalul motivat de cerirea d. Avocat Greciaschi procuratorele formal a d-nei Catinca Mărza prin jurnalul No. 3908, incuviințănd revinderea imobilului pe câmpta cumpărătorului Bejan. Se publică spre cunoștința concurenților termenul Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI, Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se presc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 une Drnot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Mirand, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. -------------------------------------------------------- __________C A L E N D A R U L S E P T A MANEI,___________________________________________ Sta vechiu. sta nou. ZIUA. ______PATRONUL ZHEI. j Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIU A. | PATRONUL ZILEI. Eos. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. fevruarie 1 Ore. m. Ore. m. Ianuarie 1 Fevruarie. I ll Ore. m. Ore. m. Han Duminică. + Părintele Grigorie Teologu. 7 14 5 17 29 10 Joi. Moaștele Sf. Ignatie. 7 9 5 22 IJTM*. Cuvisul Genofont. 7 13 5 19 30 11 Vineri. (f) Sf Trei Ierarhi. 7 7 5 23 H ° Moașt. Păr. Sf. de Aur. 1 7 12 5 20 31 12 Sâmbătă. Sf. Chir și Ioan. 7 5 5 24 _____*_____________________Mercur. Cuviosul Efrem Strul._______________1 7 12 5 20__________1 Fev. 13________Duminică. | Martimi Trifon. ____________________ 7 3 5 26 Despre Arta Naționala.1) (Urmare). Focul din 1847 intre altele arde in București biserica numită a Sf. George și in loc să se restaureze cum era înainte s’a clădit cea de acum numită Sf. George nou, fără nici un sens și stil, cu aspectul decorativ a unui chioșc și, ca aceasta să pară și mai mult se imprejmuește și cu o grădină publică incăt impresiunea unui chioșc este deplină; iar locul unde ziua este întâlnirea credincioșilor noaptea este a petrecerilor nepotrivite. Le arătăm cum era biserica Sf. George inainte de foc și atunci se va vedea căt este de mare deosebirea intre cea veche și cea de acum. Dimensiunele arhitectonice covârșitoare intrărsa erau profunditatea și lărgimea dăndu’i drept fațadă un plan mare terminat neted in linia dreaptă care sfărșau de jur împrejur trupul intăi al bisericei și adică: dânsa se alcătuia sau se împărțea in patru părți, partea intăi era tinda, împrejmuită in față de opt coloane in stilul bizantin; pe dănsele se razămă șapte arcuri deo potrivă. Sub arcul cel din mijloc era intrarea principală, tinda fiind mai naltă decât fața pământului inaintea intrăreii se află o scară cu trei fețe din lespezi, formând cinci trepte; părțile '^livezi No. 5, 6, 7 și 8, lăturalnice ale tindei erau inchise iarăși de câte patru coloane, iar in total 14 coloane, căci cele două din colț slujesc atăt fațadei căt și laturilor susținute cu 13 arcuri. Baza lor era rotundă, lipsindu-le plinta pătrată care însemnează la coloane epoca lor de decădere. Fiecare coloană se razemă pe căte un piedestal paralelipiped, a căruia față era împodobită prin săpături bizantine de jur împrejur, iar in mijloc o rozasă. Coloanele deasemenea erau sepate in canelure ce se întorceau in jurul lor in formă de spirală Intre coloana intăia și a doua a laturei tindei de-a dreapta și de-a stânga se mai găsea căte o intrare cu forma și scara ca și la cea din fața tindei, astfel că biserica Sf. George presenta trei mari intrări. Locul intre piedestalurile coloanelor, acolo unde nu era liber spre intrare, era umplut cu piatră cioplită și împodobită cu decorațiuni iară și bizantine. Sub aceste venea temelia lor, formând un plan neted pănă in fața pământului. Tinda era pe jumătate de nălțimea bisericei, astfel că frigă de la frontispiciul ei mergea de jur împrejurul bisericei formând pentru dănsa cea ce se numește brăul bisericei. Acesta era cioplit in împletituri iarăși bizantine. După aceasta venea a doua parte a bisericei adică acea formată de întâiul braț al crucei planului. Laturele acestei părți erau străpunse de căte trei ferestre de mărimi potrivite in formă de dreptunghiu care venea dedesubtul brăului. Deasupra lui in mijloc se mai afla căte o mică fereastră rarăși dreptunghiulară. In urmă venea partea bisericei formată de cele două brațe transversale ale crucei planului care, rotunde pe dinăuntrul, erau pe dinafară poligonale, ceea ce le dădea o formă alcătuită din cinci planuri; la cele trei din mijloc se află căte o fereastră tot dreptunghiulară și iarăși sub brăul bisericei, iar la planul cel din mijloc deasupra brăului o mică fereastră de aceeași formă, iar a patra parte adică acea formată de brațul din capul crucei planului, și care slujește pentru sf. altar era ca și la cele două brațe lăturalnice ale crucei planului. Turnuri ii lipsea cu totul, semănând foarte mult cu biserica Stavropoleos, in dimensiuni inse mai mari. Lipsa de turnuri departe de a fi o perdere, pentru dansa dimpotrivă câștiga o severitate de aspect prin liniile ei drepte și planurile sale largi, formăndu-i un caracter virginal și asemănător cu natura țerei românești, căci precum câmpiile întinse se termină neted in linia orizontului dănd aspectul liniei drepte, de asemene și biserica sf. George se termina prin linii mari, drepte, ceea ce-i da un inceput de calitate architectonică, voim numai a zice că, această biserică era mult mai superioară celei ce acum i-a luat locul, precum și multor altora. Cum vedem nepăsarea prețului istoric pentru tot ce avem din trecut nu se oprește numai in a le preschimba, reparăndu-le, dar chiar a le înlocui cu altele care sunt incă și mai inferioare. Alte biserici s’au șters cu totul de pe fața pământului deși dănsele erau comoara a o mulțime de amintiri prin locul și faptele ce s’au săvârșit in jurul lor; astfel era biserica Sf. Sava din București, leagăn al scoalelor. La umbra ei s’a inceput a se învăța carte românească și sub acoperemăntul ei in ziua de Sf. Sava se serba astă scumpă amintire, pentru care și patronul școalelor din București este Sf. Sava. Sub pretextul unui bulevard poreclit al Universităței, a dispărut ceea ce odată a fost simburele școalelor. Am văzut felul arhitecturei religioase la noi, să vedem și pe cea profană, care este adică aspectul caselor și orașelor din punctul de vedere al frumuseței. Dacă din înfățișarea templului se poate judeca felul credinței unui popor, din înfățișarea caselor și orașelor sale, se poate judeca de cultura și starea lui socială. In veacul de mijloc știm că viața era mai mult individuală și arhitectura domnitoare era castelul care cu posițiuni nepătrunse, cu șanțuri și intârituri, incis cu ziduri, ne dă icoana vieței retrase, tainice prin urmare puțin sociale, îndată ce amestecul și comunicarea au devenit mai răspăndite intre oameni, îndată vedem castelul coborăndu-se din vârful stincelor pe coaste vesele și verzi, șanțurile astupăndu-se, porțile, ușile și ferestrele inmulțindu-se, inlesnind celor din afară intrarea și comunicarea cu cei din năuntru și castelul posomorit se preface in vila cea veselă. Castelul ne arată nesociabilitatea și nesiguranța veacului de mijloc, vila ne arată sociabilitatea și siguranța veacului de acum. Din deosebirea acestor doue architecture numai, vedem și deosebirea de cultură a celor două epoce. Germanii sunt un popor cu caracterul mai puțin vesel decăt francezii, demdlată și temperamentul le este exprimat in aspectul orașelor, căci, pe când casele din Germania prin rărirea ferestrelor capătă in expresiune ceva rece și aspru; din potrivă la cele franceze înmulțirea ferestrelor să dă un aer de veselie care este in raport cu poporul. Estetica arcitecturei ne arată in ce chip un edificiu poate face o impresiune de veselie sau tristeții, numai prin imulțirea sau scăderea golurilor adecă a ușilor, ferestrelor etc. și un chip firesc fiecare popor găsește pe aceea care se potrivește cu starea sa sufletească. La privirea orașelor noastre două lucruri ne lovesc vederea, vopsirea caselor in toate felurile și neorănduiala cea mare cu care sunt așezate. Omul a descoperit colorile și