Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-01-28 / nr. 10

PARTEA OFICIALĂ. PUBUCAJI­ administrative. Prefectura districtului Iași. No. 826. La 3/15 Fevruar viitor, urmând a se se ține l c stațiune in camera acestei Prefecturi, pentru arendarea unor moșii de a­le Statului, ce se arendează pe periodul 1876—1886. Se publică spre cunoștința ge­nerală. Prefectura județului Calmi­ No. 10.957. Pe teritorul Comunei Gotești, din plasă Tigheciu, s’a pripășit un cal, la păr roib, un trup mare, coama in ambele părți și cu pete albe pe spinare. Se publică aceasta in termenul legal, spre cunoștința proprieta­rului. Prefectura districtului Fălciu. No. 10.721. După îndeplinirea disposițiu­­nolor art. 45, din legea poliției rurale, decla­­răndu-se de pripas un mănzat, la păr po­rumb, ca de 2 ani, coarnele țapoșe, fără alte semne, găsit pe teritorul comunei Urlații. Se publică pentru înștiințarea proprietariului, care in termenul prescris de art. 48 din zisa lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Primăria menționatei comuni spre a’l primi. No. 10,743. Prin indeplinirea formalităților cerute de legea poliției rurale, declarăndu-se de pripas, una iapă, la păr murgă deschisă, coama in dreapta, păntănoagă la piciorul di­napoi din dreapta, pete albe pe ambele părți a spinărei sub șă, și țintă in frunte fără alte semne, găsită pe teritorul comunei Bărboși. Se publica spre înștiințarea proprietarului ei, care in termenul pretins de menționata lege, să se presinte cu dovezi in regulă la Pri­măria zisei comuni­­ spre a o primi. Prefectura districtului Roman. No. 13,817. De cătră locuitorul Gheorghi, Ioan Purice, din comuna Cărligi, acest județ, s’au găsit in pădurea de la Ruptura, una șă cu scările de alamă, cu două tarture de cură, și la unul cataramă de alamă cu limba de fer cu bumbi de alamă pe pogi și o căpe­­tată de frău fără dărlogi. Se publică spre cu­­noștința păgubașului, ca in termenul prescris de legea poliției rurale, să se presinte cu do­vezi legale la sus zisa comună spre a-și pri­mi șaua, căci la din contra să va vinde licitativ. No. 13,822. La locuitorul Ioan Ciobanu, din comuna Cărligi, acest județ, s’au găsit un cal armasar, un păr murg inchis, inspirat pe sub pântece și pete albe pe spinare, fără ca numitul se posede probele cuvenite de pro­prietate, fapt pentru care s’a dat judecăței. Se publică spre cunoștința păgubașului, ca in termenul prescris de legea poliției rurale a se presenta cu dovezi legale la sus zisa comună spre a-și primi calul, căci la din con­tra se va vinde licitativ. No. 124. Spre a se putea da autorisatie d-lui Ira Leib Zacher, a are deschis stabi­liment de crâșmă in urba Roman, e necesar a se ști dacă numitul nu e supus unei cauze din acele prevăzute de art. 4, din regula­mentul ad hoc. Autoritățile respective sunt ru­gate in caz afirmativ, se denunță Prefecturei. Primăria comunei Cotnari, No. 145. Se publică spre cunoștința ge­nerală, că in ziua de 4 Fevruar viitor anul curent, urmează a se da in antrepriză prin formă de mezat, încălzirea cu lemne a lo­calului Primăriei și a două localuri de școală din această comună, pe timp de un an, cu incepere de la 1 Ianuar a. c. și pănă la 1 Ianuar anul viitor 1877, d-nii concurenți sunt poftiți a se presenta in camera acestui ofi­ciu la termenul citat, spre a concura la mezat. Primăria Urbei Neamț. No. 234. _ Pentru darea in intrepriză a re­­pararei și intocmirei balconului de santinelă la paza orașului de foc, care este împreju­rul turnului bisericei cu patronul Adormirea Maicei Domnului din astă urbă regulăndu-se termen de licitație la 6 a lunei Fevruarie acestui an, se invită pe d-nii concurenți ca la acest termin să se presinte in camera Pri­măriei, căndare a se ține licitația. No. 220. In urma ofertei primită la Pri­mărie, se deschide nouă licitație la 5 a lu­nei Fevruarie viitor pentru darea in antre­priză a facerii îmbrăcămintei anuale a sol­daților pompieri și a sergenților de vii pe a­­nul present, cănd d-nii concurenți sunt invi­tați a se presenta in camera Primăriei înto­vărășiți de garanțiile cuvenite spre a se ține licitația. Comisia desp. III. Iași. No. 169. La 3 a viitoarei luni Fevruarie, urmând a se vinde licitativ, obiectele seches­trate de la d. Nfic sin David Sennes, in pre­tenția d-lui Samoil Rotinstraih pentru o sumă bani. Se publică spre deșteptarea c­ jmr.min­ților, carii să se presinte in piața Primăriei locale, unde urmează a se efectua mezatul. ANUL IX. Iassi, Marcuri 28 Ianuarie 1876, No 10. PREȚUL ABONAMENTULUI, Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 loi noi; — Pe trei luni 3 lei noi; In districte: se adaogă portul de 2 i­. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci ANUNUIURI. Rândul sau locul seu 15 bani. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC­. Curtea de Apel din Iași secția I. NOTIFICAȚIUNE. No. 211. D. Costachi Popovici, de profe­siune muncitor, cu domiciliul necunoscut, s’au judecat de cătră Curtea de Apel din Iași Secț. I, pentru delict de furt, și prin deci­­siunea dată in lipsă, No. 16 din 12 Ianuarie 1876, s’au condamnat la închisoare corecțio­­nală pe timp de trei luni. Tribunalul jud. Iași secția a III-a. No. 41. Pe lângă sumele de 1200 galb. și a lor procent, indicată prin publicațiunea No. 41, a Tribunal, Iași secția a IlI-a, rela­tivă la vânzarea imobililor d-lui Ilie Iconomu, spre îndestularea d-lui Dr. A. Fătu, cu men­ționata sumă și inserată in foaea Curierul de Iași, No. 6, din 18 Ianuarie 1876, pag. a II-a coloana a IlI-a, se lămurește că mai există următoarea sumă, de 500 galb., după obligația din 1874, înscrisă la No. 387, im­­prumutați de la d-nul Panaite Hagi loan. No. 73. D-nul Iosep I. Nadler, de profe­siune comersant, domiciliat in Iași, avănd a lua de la d-nul Iancu N. Coutovici, de pro­fesiune funcționar, domiciliat in Iași, suma de 190 gUb., cu a lor procent de 1 % °­ 0 pe lună, ce se reclama in virtutea obligațiu­nei înscrisă sub No. 221, din 30 Mai 1873, și investită cu formula esecutorie, și prin care debitorele a renunciat la comandament. Fi­ind­că d-nul debitare in terminul prevăzut prin obligație ce au expirat, n’au plătit ba­nii, car d-nul creditare prin petițiunea înre­gistrată la No. 219 cerând a se pune in ur­mărire vânzarea imobilului ipotecat care este: 3 case situate in i orașul Iași, disp. a IlI-a, strada Sf. Trei Erarhi, înscrisă la No. 273, construite de cărămidă și in pămanți, acope­rite cu șindilă și care se compune: una din 2 odăi, a 2-a din 3 odăi și a 3-a din o o­­daee și bucătărie, avănd deosebit o altă bu­cătărie tot de cărămidă, acoperită cu oale, cu grădină și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proced. civ., Tribunalul publică vânzarea conform art 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cum­pără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III-a cu garanția cerută de lege, la 3 a lu­nei Mai, ziua Luni 1876, vara 11 din zi, cănd are a se face adjudecația potrivit art. 539—550 și cu restricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proced. civilă. Tot odată se so­mează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de proprietate, usufruct, servitute, chi­rie, privilegiu, hipotecă sau ori­ce alt drept asupra bunului urmărit, ca inaintea adjude­­cațiunei să se arăte la Tribunal, spre­ a-și arata pretențiunele lor sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. No. 8. Sarcina de 12,546 galb. 12 lei o Dnrfi PA [fform»Aarza­­x x -- t)n«nUn pazol, cu care datorește fiscului, indicată prin publicația No. 8 a trib. secț. III din 1876 și inserată in foaea No. 3, din 11 Ianuar a. c., este anulată prin decisiunea Curței de Apel No. 164, și in baza jurnalului No. 4260 din 10 Noemvri 1875, remăind publicația venze­­rei imobilelor numai pentru suma de 1200 galb., cu procente, și cheltuelile de urmăriri in pretenția d-lui Maior Th. Petrovici. No. 33. D-nul Ușer Sigal proprietar, do­miciliat in Iași disp. a III-a, prin suplica dată Tribunal, la 21 August 1873, înregis­trată la No. 5362, in virtutea titlului ese­­cutoriu ce posedă pentru banii 327 galb, ce are a lua de la d-na Casandra Palade năs­cută Pruncu, cu domiciliul necunoscut, in baza art. 455 și următoarele proced. civilă, au cerut a se face propunrea unui iconostas cu mai multe sfinte icoane, proprietatea d-nei Palade in minele d-lui Panaite Zimirliu, de profesiune proprietar, domiciliat in Iași du­p. a IV-a, ca depositar unor asemenea efecte mobile, și in mod contra­dictoriu să se ho­tărască vânzarea acelor si. icoane poprite, ca din prețul lor să se poată satisface cu restul banilor ce mai are a lua de la nu­mita d-nă, după obligațiunea esecutorie, le­­galisata de acest Tribunal, la 1 Fevruarie 1876, No. 1598, plus cheltueli de judecată. Tribunalul in ziua de 25 April 1875, a pro­nunțat următoarea hotărâre No. 33, care este in cuprinderea următoare: confirmă poprirea făcută de Ușer Sigal, in minele d-lui Pa­naite Zimirliu, și regulează, vânzarea efec­telor moblile sechestrate, rămânând ca pre­țul lor, să se impartă intre creditorii d-nei debitoare Casandra Palade născută Prunca. Sentința presentă este supusă numai apelului conform art. 318 din proceda civilă, fiind­că s’a aplicat art. 151 proced. civilă, (so­mați) Teodorianu și M. Grigoriu. Presenta copie se publică conform art. 74­ 76 aliniatul 6 procedura ""civilă, ca partea interesantă, să se presinte la corpul portăreilor din Iași, spre a’și primi copie după sentința No. 33, dacă voește­a ușa de art. 318 proced. civilă, terminul acordat de 2 luni, de la aparițiune in fone. No. 64. D-nul Grigore Balșu, cu domi­ciliul necunoscut in România, in virtutea art... din procedura civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege inaintea secțiunei a III-a a Tribunal­, la 9 a lunei Fevruarie anul 1876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca contestațiunea făcută de d-nul Șvarț, la tabloul creditorilor d-lui Grigorie Balșu, aducând atuncea și pro­bele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. Secția IV. No. 42. D. Vasile Alexa cu domiciliul ne­cunoscut este citat a sa înfățoșa in persoa­­soană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corec­­țional, la 7 a lunei Fevruarie anul 1786, pen­tru a respunde asupra faptelor cuprinse in requisitoriul d-lui prim procurore pentru furt. No. 42. D. Ioan Bou cu domiciliul ne­cunoscut, este citat a se infățoșa in per­sona sau prin formal, inaintea noastră r­i­recționar, Ia­r a lunei fevruarie anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse intjreb­isitorul d-lui prim procurore pentru furt. No. 42. D. Vasile Mocanu cu domiciliul necunoscut, este citat a se infățoșa in per­soană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul co­­recțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pen­tru furt. No. 45. D-na Maria Creții cu domiciliul necunoscut, este citată a se infățoșa in per­soană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul co­­recțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pen­tru furt. No. 44. D. Costache Crețu cu domici­liul necunoscut, este citat a se infățoșa in persoană sau prin formal, inaintea noastră și a judecătorilor care compun Tribunalul corecțional, la 7 a lunei Fevruarie, anul 1876, pentru a respunde asupra faptelor cuprinse in rechisitorul d-nului prim procurore pen­tru furt. Tribunalul jud. Botoșani. No. 163. Creditorii falitului Altăr Blu­menfeld, domiciliați atăt in țară căt și in stră­inătate. In virtutea art. . . din cod. comercial sunt citați a se presenta inaintea tribunalu­lui de Botoșani, la 3 alunei Fevruarie a. c. 1876, oara 10 din zi, pentru alegerea sindi­cilor definitivi la acest faliment, la neurmare se va alege din oficiu. No. 405. Prin sentința acestui Tribunal constituit in comercial din 19 a curentei sau declarat falit pe comersantul Altăr Blumen­feld din acest oraș, după cerirea sa, s a fixat încetarea plăților falitului la 17 ianuar­i. c. s’a numit judecător comisar pe D. Supleanț și sindici pe d-nii Gh. Rusu, A. Sava și I. Grecinschi, s’a ordonat sigilarea averei fali­tului, citarea creditorilor, publicarea sentin­ței și a se raporta D-lui Ministru de justi­ție, conform art. 204 cod. comercial, No. 164. Dugheana din această urbă sub No. 504 din strada Mare, piața tărgului­ vechi, compusă din 2 odăi și o șeliță, păreții de cărămidă, acoperită cu șindilă, dedesupt a­­vând o pivniță zidită, in ogradă un hambar de scânduri vechi și o reteradă de lemn și osebit casă din această urbă cf. II, No. 976 compusă din 4 odăi cu șală prin mijloc pă­reții de vălătuci, acoperită cu șindilă, in o­­gradă o cuhne, o reteradă, un grajd, șură și hambar, sub un acoperement de șindilă, o pivniță sub casă zidită, altă șură pe furci a­­coperită cu șindilă, locul caselor ingrădit cu zaplaz, proprietate remisă de la def. Panai­te Teodoru și care la termenul de 25 Au­gust 1875, dugheana s’au fost adjudecat a­­supra d-nei Catinca Mărza cu 880 galb. iqp casele No. 976, cu preț de 330 prelat de cumpărătoare Mărza in JIIHT prețul, tribuna­­art. 551 pr. crV’cererea d-lul Neculeanu­lui, moiu­rile D-lui Panaite Gheorghiade cu­­ratorile surdo-muto monahiei Agafiea, care după hot. Curț. din Iași din 1858 este creditori priveligiată in averea def. Panaite Teodoru, prin jurnalul No. 3931, incuviințind revinde­­derea imobilului pe câmpta cumpărătoarei Catinca Mărza, se publică spre știința con­curenților, termenul de 40 zile libere de la data fonei, spre a se presenta la trib., in cea intei zi după espirarea terminului de publi­cație, vara 10 dim, cu garanții suficiente spre a se urma adjudecarea, iar situațiunile și sar­cinile acestor imobile sunt publicate prin foa­ea oficială No. 73 din 9 iuniu 1875, No. 165. Dugheana din această urbă sub No. 507, din strada Mare, piața tărgul-vechi, compusă din două odăi și o șeliță, păreții de cărămidă acoperită cu șindilă, dedesupt a­­vând o pivniță zidită cu mai multe hrube, ce se întind și pe locurile megieșite, in ogra­dă se află trei odăi păreții de cărămidă a­­coperită cu șindilă și o reteradă de lemn, proprietate remase de la cef. Panaite Teo­doru și care la termenul de 25 August 1875 s’au fost adjudecat asupra d-lui Gheorghi I. Bejan cu 882 galb., și d. cumpărător Bejan in termenul acordat de art. 551 pr. civ., ne­­achitănd prețul, tribunalul motivat de ceri­rea d. Avocat Greciaschi procuratorele for­mal a d-nei Catinca Mărza prin jurnalul No. 3908, incuviințănd revinderea imobilu­lui pe câmpta cumpărătorului Bejan. Se pu­blică spre cunoștința concurenților termenul Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI si VINERI, Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pr­­esc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Crain, la Paris 9 une Drnot, 9. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Mirand, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. -------------------------------------------------------- __________C A L E N D A R U L S E P T A MANEI,___________________________________________ Sta vechiu. sta nou. Z­I­U­A. ______PATRONUL ZHEI. j Res. Soar. Ap. Soar. | Stil vechiu. Stil nou. ZIU A. | PATRONUL ZILEI. Eos. Soar. Ap. Soar. Ianuarie. fevruarie 1 Ore. m. Ore. m. Ianuarie 1 Fevruarie. I ll Ore. m. Ore. m. H­an Duminică. + Părintele Grigorie Teologu. 7 14 5 17 29 10 Joi. Moaștele Sf. Ignatie. 7 9 5 22 I­­JTM*. Cuvisul G­enofont. 7 13 5 19 30 11 Vineri. (f) Sf Trei Ierarh­i. 7 7 5 23 H ° Moașt. Păr. S­f. de Aur. 1 7 12 5 20 31 12 Sâmbătă. Sf. Chir și Ioan. 7 5 5 24 _____*_____________­________Mercur.­­ Cuviosul Efrem Strul._______________1 7 12 5 20__________1 Fev. 13________Duminică. | Martimi Trifon. ____________________­­ 7 3 5 26 Despre Arta Naționala.1) (Urmare). Focul din 1847 intre altele arde in Bucu­rești biserica numită a Sf. George și in loc să se restaureze cum era înainte s’a clădit cea de acum numită Sf. George nou, fără nici un sens și stil, cu aspectul decorativ a unui chioșc și, ca aceasta să pară și mai mult se imprejmuește și cu o grădină publică in­căt impresiunea unui chioșc este deplină; iar locul unde ziua este întâlnirea credincioșilor noaptea este a petrecerilor nepotrivite. Le arătăm cum­­ era biserica Sf. George inainte de foc și atunci se va vedea căt este de mare deosebirea intre cea veche și cea de a­­cum. Dimensiunele arh­itectonice covârși­toare intrărsa erau profunditatea și lărgimea dăndu’i drept fațadă un plan mare terminat neted in linia dreaptă care sfărșau de jur împrejur trupul intăi al bisericei și adică: dânsa se alcătuia sau se împărțea in patru părți, partea intăi era tinda, împrejmuită in față de opt coloane in stilul bizantin; pe dăn­­sele se razămă șapte arcuri de­o potrivă. Sub arcul cel din mijloc era intrarea princi­pală, tinda fiind mai naltă decât fața pămân­tului inaintea intrăreii se află o scară cu trei fețe din lespezi, formând cinci trepte; părțile '^li­vezi­ No. 5, 6, 7 și 8, lăturalnice ale tindei erau inchise iarăși de câte patru coloane, iar in total 14 coloane, căci cele două din colț slujesc atăt fațadei căt și laturilor susținute cu 13 arcuri. Baza lor era rotundă, lipsindu-le plinta pătrată ca­re însemnează la coloane epoca lor de decă­dere. Fie­care coloană se razemă pe căte un piedestal paralelipiped, a căruia față era împodobită prin săpături bizantine de jur îm­prejur, iar in mijloc o rozasă. Coloanele de­­asemenea erau sepate in canelure ce se în­torceau in jurul lor in formă de spirală In­tre coloana intăia și a doua a laturei tindei de-a dreapta și de-a stânga se mai găsea căte o intrare cu forma și scara ca și la cea din fața tindei, astfel că biserica Sf. George presenta trei mari intrări. Locul intre pie­­destalurile coloanelor, acolo unde nu era li­ber spre intrare, era umplut cu piatră cio­plită și împodobită cu decorațiuni iară și bi­zantine. Sub aceste venea temelia lor, for­mând un plan neted pănă in fața pământu­lui. Tinda era pe jumătate de nălțimea bi­sericei, astfel că frigă de la frontispiciul ei mergea de jur împrejurul bisericei formând pentru dănsa cea ce se numește brăul bise­ricei. Acesta era cioplit in împletituri ia­răși bizantine. După aceasta venea a doua parte a bisericei adică acea formată de în­tâiul braț al crucei planului. Laturele aces­tei părți erau străpunse de căte trei feres­tre de mărimi potrivite in formă de drept­­unghiu care venea de­desubtul brăului. De­asupra lui in mijloc se mai afla căte o mică fereastră rarăși dreptunghiulară. In urmă ve­nea partea bisericei formată de cele două brațe transversale ale crucei planului care, rotunde pe dinăuntrul, erau pe dinafară poli­­gonale, ceea ce le dădea o formă alcătuită din cinci planuri; la cele trei din mijloc se află căte o fereastră tot drept­unghiulară și iarăși sub brăul bisericei, iar la planul cel din mijloc deasupra brăului o mică fereastră de aceeași formă, iar a patra parte adică acea formată de brațul din capul crucei pla­nului, și care slujește pentru sf. altar era ca și la cele două brațe lăturalnice ale crucei planului. Turnuri ii lipsea cu totul, semă­nând foarte mult cu biserica Stavropoleos, in dimensiuni inse mai mari. Lipsa de turnuri departe de a fi o perdere, pentru dansa dim­potrivă câștiga o severitate de aspect prin liniile ei drepte și planurile sale largi, for­­măndu-i un caracter virginal și asemănător cu natura țerei românești, căci precum câm­piile întinse se termină neted in linia orizon­tului dănd aspectul liniei drepte, de asemene și biserica sf. George se termina prin linii mari, drepte, ceea ce-i da un inceput de ca­litate architectonică, voim numai a zice că, această biserică era mult mai superioară ce­lei ce acum i-a luat locul, precum și multor altora. Cum vedem nepăsarea prețului isto­ric pentru tot ce avem din trecut nu se o­­prește numai in a le preschimba, reparăn­­du-le, dar chiar a le înlocui cu altele care sunt incă și mai inferioare. Alte biserici s’au șters cu totul de pe fața pământului de­și dănsele erau comoara a o mulțime de amin­tiri prin locul și faptele ce s’au săvârșit in jurul lor; astfel era biserica Sf. Sava din București, leagăn al scoalelor. La umbra ei s’a inceput a se învăța carte românească și sub acoperemăntul ei in ziua de Sf. Sava se serba astă scumpă amintire, pentru care și patronul școalelor din București este Sf. Sava. Sub pretextul unui bulevard poreclit al Universităței, a dispărut ceea ce odată a fost simburele școalelor. Am văzut felul arh­itecturei religioase la noi, să vedem și pe cea profană, care este adică aspectul caselor și orașelor din punc­tul de vedere al frumuseței. Dacă din înfățișarea templului se poate ju­deca felul credinței unui popor, din înfățișa­rea caselor și orașelor sale, se poate judeca de cultura și starea lui socială. In veacul de mijloc știm că viața era mai mult indi­viduală și arh­itectura domnitoare era caste­lul care cu posițiuni nepătrunse, cu șanțuri și intârituri, incis cu ziduri, ne dă icoana vie­­ței retrase, tainice prin urmare puțin sociale, îndată ce amestecul și comunicarea au de­venit mai răspăndite intre oameni, îndată ve­dem castelul coborăndu-se din vârful stince­­lor pe coaste vesele și verzi, șanțurile astu­­păndu-se, porțile, ușile și ferestrele inmul­­țindu-se, inlesnind celor din afară intrarea și comunicarea cu cei din năuntru și caste­lul posomorit se preface in vila cea veselă. Castelul ne arată nesociabilitatea și nesigu­ranța veacului de mijloc, vila ne arată socia­bilitatea și siguranța veacului de acum. Din deosebirea acestor doue architecture numai, vedem și deosebirea de cultură a celor două epoce. Germanii sunt un popor cu caracte­rul mai puțin vesel decăt francezii, dem­dlată și temperamentul le este exprimat in aspec­tul orașelor, căci, pe când casele din Ger­mania prin rărirea ferestrelor capătă in ex­­presiune ceva rece și aspru; din potrivă la cele franceze înmulțirea ferestrelor să dă un aer de veselie care este in raport cu popo­rul. Estetica arc­itecturei ne arată in ce chip un edificiu poate face o impresiune de veselie sau tristeții, numai prin imulțirea s­au scăderea golurilor adecă a ușilor, ferestrelor etc. și un chip firesc fie­care popor găsește pe aceea care se potrivește cu starea sa su­fletească. La privirea orașelor noastre două lucruri ne lovesc vederea, vopsirea caselor in toate felurile și neorănduiala cea mare cu care sunt așezate. Omul a descoperit colorile și

Next