Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1877 (Anul 10, Nr. 1-69)

1877-04-08 / nr. 37

PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași. No. 3447. La 26 Aprilie curent, urmând a se ține licitație in camera acestei Prefec­turi, pentru darea in întreprindere a procu­­rării medica­men­tel­or necesare arestaților bolnavi din Penitenciarul Central de aice, pe timp de 3 ani, se publică aceasta spre cu­noștința generală. Prefectura Poliției Iași, No. 2320. D. Ițic Fridman, cerând a i se da autorizație pentru deschidera unui stabiliment de crâșmă cu­locantă in despăr­țirea a IV-a, strada Căldărăriei, casa No. 24, este necesitate a se ști mai intăi, dacă nu­mitul nu este căzut in vre o cauză corecțio­­nală, tras înaintea tribunalului pentru delicte de vini sau crimi, s’au pus sub privigherea polițienească in recidivă de delicte, vini sau crimi, se publică aceasta și sunt rugate toate autoritățile respective, că dacă vor cunoaște pe numitul căzut in vre­una din aceste cate­gorii, să facă cunoscut acestui oficiu până in termen de 40 zile, de la data Ionei. Primăria­ comunei Ștefănești. No. 150. In ziua de H April viitor anul curent, focsindu-se din nou termin pentru da­rea in arendă a 18 pământuri ce conțin 53 ‘/2 fălci, situate in comuna Stânca, Bădiuți și Satu, pe timp de un an, ramas pe sama comunei de la foștii clacași, mor­ți și invalizi, precum pentru ziua de 15 April acest an, fixindu-se din nou termen pentru darea in antreprisă a taxei impusă asupra rachiului, vinului și a berei, ce s’ar consuma in comună și a văn­­zărilor de vite, pe timp de 3 ani, se publică spre cunoștința generală, că concurenții ce vor fi să bine-voiască a se presenta in camera a­­cestei primării in ziua fixată pentru fie­care antrepriză la oara 10 din zi, cu garanție in regulă spre a putea concura. Comisia desp. a IV-a din Iași. No. 1372. La 44 a curentei luni, urmează a se vinde in piața Halei, niște obiecte îm­plinite de la d. Lupu Șîmfeld, in pretenția d-lui Solomon Horn pentru bani, se publică spre cunoștința generală. PUBLICAȚII JUDECĂTORESCI. Tribunalul jud. Iași Secția I-a, No. 328. D-na Maria Reiter născută Baer, cu domiciliul necunoscut in Romănia, in vir­tutea art. 71 din procedura civilă, este cita­tă a se presenta in persoană sau prin pro­curator admis de lege, înaintea secț. I-in a trib. la 3 Mai 1877, carele 11 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat de soțul său Ferdinand Reifer contra sa pentru divorț, aducând atuncea și probele ce va fi posedând la neurmare causa se va căuta in lipsă, ci­tația d-nei Maria Reifer născută Baer sau afipt pe ușa trib. Iași secț. I-II. Tribunalul județ. Fălciu. No. 653. D-nii Vasile C. Zota și Tom­a Angheluță, cu domiciliurile necunoscute, sunt citați a se presenta in camera acestui trib, orașul Huși, ca inculpați, la 29 Aprilie 1877 oara 40 din zi, cănd urmează a să cerceta acțiunea formată asuprăle și alții pentru fur­tul a 4 boi de la Gh. Botez, cunoscând că la neurmare se va aplica disposițiunile le­gii. Corpul Portăreilor trib. Iași. No. 304. In baza ordonanței trib. Iași secția a Il-a, aposată pe petițiunea Icono­­mului Andrei Panuși, din 6 Aprilie anul cu­rent, se publică că la 22 Aprilie curent, oara 11 din zi, la fața locului din Iași, desp. a III-a, strada Sărăcie, domiciliul d-lui August Clavel, urmează a se vinde licitativ averea mobilă, sechestrată de 3a d. Clavel in pre­­tențiunea Iconomului Andrei Panuși, și con­curenții ce vor fi, să se presinte la aratata zi, oara și locul, conformând us 3 art. 444 procedura civilă. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 1318. Conform art. 12, 75 al. 6 și 237 pr. civ., d. Ioan S. Nenițescu, fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut, este citat a se presenta singur in persoană in pretoriul acestui oficiu in ziua de 12 April curent, oarele si din zi, cănd ara a respunde la Întrebările ce urmează as­pune d. N. Ga­ ANUL X. Iassi, Vineri 8 Aprilie 1877. No. 37 FOAEA PUBLICAȚIUNILOR PREȚUL ARONAMENTULUI. In Iași și districte: Pe un an 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani;—pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci. — Italia, Belgia, Elveția : — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII Apare de trei ori pe septăm­ănă DUMINICA, MERCUR­ și VINERI. Redacțiunea și Administrațiunea in localul Tipografiei Nationale. APELATIVE DIN IASSI. ANUNCIURI. R&ndul sau locul sen 15 bani. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru p Cu­­rierul de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite & C-me, 8 Place de la Bourse, Paris. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curierul de Iași“ foaea oficială, se fac la D-na Eugene Miroud, Constantinopol, 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplare! 30 bani. ---=------- ■­­ ................. ' -- r - | ------­­ ■ [UNK] ■ ---------------------------------------- ------------- ==­ __________________________CALENDARU­L SEPT­AMANEI. delcu, tutorele casei def. C. Cadelcn, in pro­cesul ce i a intentat pentru bani, ia neur­mare se va aplica legea. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extra­ordinară de la 4—24 April 1877. Ședința din 4 April. Președinta d-lui Primar St. Pustia. Membrii presenți , și anume: d-nii Cor­­jescu I, Cristodulo-Cerkez C., Hazu G, Ia­­nov I, Iorga I., Manserov P., Ornescu I., Pavlescu St. Racoviță A. Absent motivat d-nii Belcic Al. Plecați la țară d-nii: Rosseti D., Tăutu T. Absenți fără motive d-nii: Gane N., Roj­­niță C., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2 la p. m. Să cetește procesul-verbal al ședinței pre­cedente și se aprobă. B. Primar face cunoscut că din comisiu­­nele de recensiment, numite in ședința tre­cută, au demisionat 2 comercianți: N. Ioan, numit la dispărțirea I și N. Dimitriu, numit la dispărțirea III. Consiliul complectează din nou aceste co­­misiuni numind la dispărțirea I pe d. L. Bobe și la dispărțirea III pe d. C. Chirilă. D. Primar prezintă situația casei comu­nale, din care să vede că pănă la 1 Mai vii­tor comuna trebue să plătească 706,216 lei 91 bani și are de insasat 302,517 lei 40 bani așa in­căt este intr’un ne-ajuns de 403,699 lei­ 51 bani și roagă ca consiliul să vizeze la mijloacele pentru acoperirea acestui ne-ajuns. B­­lanov știe că fiind d. Primar la Bucu­rești, consiliul a echilibrat budgetul și a mai rămas numai 150.000 lei ce erau să se acopere sau prin iDjumătățirea campaniei de lucru a stradelor sau printr-un împrumut, de aceea dorește să știe dacă guvernul a apro­bat budgetul votat de consiliu? Dacă cheltu­­eli să vor face complănd pe un budget echi­librat, insă dacă acel budget nu să aprobă, atunci comuna va merge intr’o veșnică da­torie și totdeauna ’și va paraliza interesele sale. D. Primar arată că d-sa a adus la cuno­ștința consiliului modul cum este aprobat budgetul, a arătat adecă că ministeriul vă­­­zănd că budgetul ordinar prezintă numai un deficit 43.000 lei a aprobat taxele nouă ce s-au fost votat de consiliu și care nu treceau peste legea maximului, iar pănă la aprobarea celor­l­alte taxe de cătră Adunare, ministe­riul dă vot a lua rezerva ce este din fondul pensionarilor comunali cu condiție de a să pune la loc după votarea taxelor. Despre budgetul drumurilor, fiind­că aprobarea lui atârna in totul de la votarea legilor pentru crearea nouelor taxe, ministeriul a zis că nu o poate da pănă ce mai intăi acele legi nu să vor vota de Adunare. Ne­ ajunsul insă ce să prezintă astăzi n’a­­re nici-o legătură cu budgetul, căci chiar da­că ar fi fost votate taxele, încasarea lor tot nu s’ar fi putut face pănă astăzi; sunt apoi taxe, cum e vinul, a căror încasare să face in tim­puri anume, pe cănd cheltuelile trebue să se facă cănd sunt cerute. D. Ianov nu voește a face proces nici ad­ministrației comunale nici administrației cen­trale ; ca gospodar iasă a comunei d-lui ține ca comuna să aibă budget echilibrat. Dacă ministeriul ar fi supus la timp Adunărei ta­xele votate de consiliu, comuna nu ar fi as­tăzi pusă in posiție de a ave un ne­ajuns de 400.000 lei. D. Primar are astăzi nevoe de bani și din lipsa lor posițiunea comunei este foarte gre, de aceia d-sa crede că guvernul central ar face foarte bine ca la timp să in­­cuviințeză budgetele și dacă aceasta nu s’a făcut pănă acuma, cel puțin in sesiunea de Mai să supue la aprobarea Adunărei taxele votate de consiliu, pănă atunci d. Primar să bine-voească a spune mijlocul prin care co­muna poate să iasă din greutatea in care să găsește. D. Primar zice că d. Ianov are aerul de face proces corpurilor legiuitoare; d-sa insă trebue să știe că legile sunt comunicate A-­dunărei. Ori­câte imputări se vor face, prin aceasta nu se inlăturează dificultatea comu­nei, căci creditorii nu se ocupă de a ști da­că legile sunt votate sau nu; de aceia con­siliul, nu ințelepciunea, sa să bine-voească a găsi mijloace pentru acoperirea ne­ ajunsului. B. Cristodulo- Cerkes zice că d-sa in c­a­­litate de consilier comunal, dorind ca listele electorale să fie confecționate la timp, in lo­cul budgetului, din cauza aceasta n’a luat parte la votarea budgetului; ca unul ce n’a participat la cercetarea budgetului in comi­siune nici la cercetarea seriilor, ca unul ce împărtășește in totul părerea d-lui Ianov, fără a se asocia la acuzarea ce se face mi­­nisteriului, căci nu pot să acuză cei mai mici pe cei mari, mărginindu-se numai la a plân­ge efectele ne-aprobărei budgetului și nu a se revolta in contra lor, simțind că creditul casei comunale trebue susținut, căci alt­fel comuna Iași, fără privire cătră nimine din cei ce au adus această stare, va suferi: crede că trebue a se numi din sinul consiliului o comisiune compusă din bărbații cei mai com­petenți, și cei mai competenți sunt membrii comisiunei budgetare și membrii comisiunei pentru cercetarea semelor. Acești consilieri, împreună cu primarul, mai a­jund cunoscători a situațiunei casei comunale să studieză ches­tiunea de aproape și să propue mijloacele prin care comuna poate dispune de bani pen­tru satisfacerea creditorilor sei, fără ca a­­cești bani să’i aibă astăzi in ladă, fără a a­­ve nici o perspectivă de a’i pute ave, căci ori­căt s’ar discuta astăzi nici o perspectivă nu se vede din care s’ar pute face față la trebuințele comunei, comuna ne­având moșii pe care să le vândă, ne­având acarete, ne­având capitaluri zacătoare și contribuabilii fiind ingenunchiați. Se pune la vot numirea comisiunei propu­să de d. Cristodulo-Cerkez și se primește in unanimitate. B. Primar arată consiliului că d. Drosu are a lua de la comună 43.000 lei cu do­bândă de 10% și terminul de plată este as­tăzi. D. Drosu a declarat că poate să mai iasă banii la comună insé cu dobândă de 12%. In alte timpuri dobânda aceasta ar fi fost cam exagerată, astăzi insé nu este exage­rată. Consiliul, după propunerea d-lui Ianov, in unanimitate admite a se face apel la d. Drosu de a lăsa banii tot cu dobânda de 10% și dacă d-sa refuză atunci să i se plătiască do­bânda de 42%. B. Ianov anunță că are a face o interpe­lare asupra modului administrărei averei bi­sericilor din oraș. B. Primar respunde că se va pune la ordinea zilei interpelarea d-lui Ianov. După aceasta face cunoscut consiliului că măne­au­a incepe lucrarea lor comisiunele de recen­siment, de aceia d-sa voește ca consiliul să fie sezisat astăzi de toate­ chestiunele._ Văd­ănd că in trecut lucrarea recensimentului se pre­lungea mult timp, și din cauza aceasta lu­crarea se făcea târziu și costa bani mulți; d. Primar zice că a făcut o instrucție prin care regulează împărțirea timpului de lucru, și această instrucție a comunicat-o membrilor comisiunilor. D-lor s’au supărat, și oare­cum ar voi să demisioneze din cauza aceasta. Pen­tru a nu se zice mai târziu că primarul este vinovat de întârzierea lucrării, și fiind­că comisiunele sunt numite de consiliu, de a­­ceia d. Primar supune consiliului instrucțiele făcute de d-sa. Văzând pe d. Cristodulo-Cerkez căutând legea comunală relativ la atribuitele prima­rului, d. Primar respunde de mai năinte că comisiunele sunt numite de consiliu și fiind­că ele s’au pus in grevă, tot consiliul trebue să judece. D. Iorga. Zice că s’au numit 5 comisiuni pentru facerea recensimentului de patentabili. Este legea votată de Cameră, este reg­ula­mentul care regulamentează legea, și nici legea nici regulamentul nu dă drept nici primarului, nici consiliului să mai facă alte regulamente. B. Primar. Instrucții. B. Iorga. Nici instrucții. D. Primar zice ca comisiunele să se întrunească la 8 ore și să lucreze 8 ore pe zi. Dacă comisiunele nu se întrunesc la oara 8 și dacă nu lucrează 8 ore pe zi li se reține o parte din diurnă, iar celor diligenți li se dă o diurnă mai mare. Membrii comisiunei sunt de asemene supuși și la alte măsuri de censură; inse disposiția aceasta ne putânduse face nici de primar nici de consiliu, d-sa nu o poate admite. Dacă d. Primar va constata că o comisiune nu’și face datoria, n’are da­căt să supue cazul la cunoștința consiliului și să ceară revocarea ei. B’a numit de Consiliul 5 comisiuni pen­tru constatarea scăderilor, și d. Primar a văd­ut că aceste comisiuni au lucrat in 15 zile căt comisiunele de mai înainte lucrau in 6 luni, in comisiunele de recensiment fi­ind tocmai membrii ce au lucrat in comi­siunele de constatare, d-sa crede că nu este trebuință a li se da asemenea instrucții mai înainte de a se fi încredințat d. Primar că comisiunele nu’și fac datoria. D. Primar cetind instrucțiele făcute de d-sa zice cl tocmai intră in atribuțiele Pri­marului și a consiliului de a da asemenea instrucții pentru ca lucrarea să se facă in mod regulat și să costeze puțin. Dacă con­siliul găsește ca instrucțiele sunt pre aspre, d-sa poate să le mai îndulcească , insa nu trebue să se recunoască dreptul comunei de a-și administra interesele sale. B. Racoviță și Ianov susțin părerea d-lui Iorga. B. Cristodulo-CerJcel, intemeiet pe art. 89 din legea comunală, susține ca d. Primar poate să facă asemine instrucții intru­căt prima­rul este insercinat de lege cu esecutarea re­gulamentelor generale. B. Iorga declară că dacă se dau aseme­­nea instrucții și dacă d-sa, consilier comunal, se pune sub ascultarea controlorului, nu ac­­ceptează insercinarea ce i ö-a pus de consiliu. B. Primar respunde că comisiunele nu sunt puse sub ascultarea controlorului. După aceasta zice că a voit să supue consiliului această chestiune pentru ca la timp să se știe motivele pentru care membrii comisiu­­nelor demisionează. B. Ianov dorește să știe in ce stau lucră­rile inaintate după votul consiliului pentru primirea donației d-lui Major Langa. B. Primar respunde ca pe când comisiu­­nea de evaluare era in lucrare a venit d. Major Langă și a declarat că’și retrage do­nația, insă in particular a spus că este ofen­sat , cu toate acestea d. Langa tot dă co­munei o parte din locul seu pentru a clădi ea casă dacă va pute. Acest respuns dat, d. Primar sezișază con­siliul asupra chestiunei bisericilor. Mai îna­inte comuna da pentru biserici o subvenție de 42.000 lei. Cănd s’a votat budgetul anu­lui curent, consiliul ținând samă da lipsa in care se găsește casa comunală a redus din această subvenție cifra de 15.000 lei, prin urmare nu se poate face budgetul bisericilor fără un nou vot al consiliului pentru că nu se știe dacă reducerea urmează să se facă la personal sau la material. B. Iorga explică că această reducere nu ave­a să face nici la personal nici la mate­rial. După budgetul vechiu la fie­care bise­rică erau doi preoți, un diacon, doi cantori și un paraclisier. Comuna 6 ani a plătit a­­ceste salate la fie­care biserică: era destul să fie trimestrul, să se deie o hârtie din par­tea epitropului, și subvenția se plătea îndată, fără ca epitropul să fie indatorit a presenta stat de prezență sau alte acte justificative. Astăzi insă să descopere ci din 29 biserici numai la 5 in tot orașul au fost câte doi preoți, la toate celelalte era numai căte unul deși comuna plătea căte doi. Au fost biserici în­chise, și cu toate aceste comuna a plătit lu­minări, a dat cheltueli pentru hram fără să se știe unde s’a făcut hramul și ce s’a făcut cu luminările. Consiliul, după propunerea d-lui Ornescu, in unanimitate hotărăște a se numi o comi­siune pentru a face budgetul bisericilor. In comisiunea aceasta sunt numiți d. Cris­todulo-Cerkez și d. Racovița. B. Primar arată că pentru aliniarea stra­­dei Baston d. D. Gheorghiu a fost expropriat de casa sa, și banii trebueau să se plăteas­că la 26 Mart trecut, de aceia cere ca con­siliul să reguleză această chestiune, căci din cauza lipsei de bani d. Gheorghiu n’a putut să fie îndestulat pănă astăzi. Consiliul, după propunerea d-lui Ianov in unanimitate hotărăște a se recomanda aceas­tă chestiune la comisiunea ce s’a numit pen­tru regelarea neajunsului de 300.000 lei. B. Ianov având cuvântul zice că toți știu că pentru sacrificiile ce le-a făcut orașul Iașii in interesul naționalității române, Constituan­ta a votat a i se da căte un milion lei vechi pe an in curgere de 10 ani. Cu atăta a fost mai dreaptă această răsplătire, ca­ căt s’au rădicat din oraș­.Domn, Adunare și toate i­­munitățile câta le are o capitală. Trebue a se are apoi in vedere că­­ din popula­ția orașului este străină, și numai populația română trebue să deie ori­ce avănt de în­frumusețare a orașului căci de la streini este puțin de așteptat. D. Primar, cu toate silințele ce le-a pus și aici și la București pentru aprobarea budgetului n’a reușit, căci budgetul până astăzi este neaprobat și din cauza aceasta cu este cu ce a se face față la trebuințele comunei. Dacă comuna astăzi din pămănt trebue să scoată 400.000 lei, consiliul are datoria să invite astăzi guvernul a ține sa­mă de­­ votul Constituantei și să bine­vo­­ească a da un drept al comunei, mai ales astăzi cănd comuna este așa de strămtorită. In consiliul trecut s’au făcut mai multe de­­marșe pentru realisarea acestui vot, dar toa­te au ramas infructuoasă. Astăzi comuna es­te in împrejurări mai grele de căt tot dea­­una, și cănd guvernul dorește să fie toată țara mulțămită, trebue ca și comuna Iași­ să-i arăte dorința sa pentru plata acestor mi­lioane. De aceia d-sa propune ca D. Pri­mar să roage pe minister­i regula această chestiune foarte vitală și interesantă pentru orașul Iași. D. Primar respunde că d-sa s’a ocupat și continuă de a se ocupa de această chestiune, și a găsit că sunt o mulțime de voturi și in cele din urmă este o propunere ca guvernul să deie pământ in loc de bani, insă pentru că toate aceste voturi sunt foarte imprăștiete prin monitoare, incepénd de la 1866, a regu­lat să se facă un memoariu de toate discu­­țiunele ce au urmat și de toate voturile ce s’au dat, și acest memoriu se va supune con­siliului îndată ca va fi făcut. Consiliul mulțumit cu respunsul d-lui Pri­mar trece la ordinea zilei. D. Primar face cunoscut consiliului că d. D. Gherghel, a caruea inscriere intre alegători nu s’a admis de consiliu, a făcut apel la tri­bunal, și tribunalul admițând înscrierea sa intre alegători, hotărăște că pe temeiul art. 39 din legea electorală, consiliul să-l inscrie intre alegător pănă in 3 zile. Consiliul luând act despre aceasta, trece mai departe la ordinea zilei. B. Primar zice că d. Iorga in una din șe­dințele trecute a făcut o interpelare pentru zestrea teatrului. D sa căutând dosarul vede că pentru această zestre nu s’a luat nici o garanție de la d. Aslan. Este o garanție dată la 1874, această garanție insă nu privește la zestre și este numai pentru 1874. Zestrea teatrului fiind instreinată, comuna trebue să facă proces d-lui Aslan. Mai înainte insă de a face procesul se cere: 1) consiliul si dea autorizație pentru proces, 2) să se pronunțe dacă față cu postț­a d-lui Aslan mai trebue­a sa face acest proces. Regulat era ca mai înainte de a se supune consiliului această chestiune să se fi făcut un inventar și o eva­luare a tuturor lucrurilor; insă dacă se face proces, tribunalul rănduește singur să se facă și inventarul și evaluarea. Comuna a intentat proces­­ d-lui Aslan pen­tru costumele amanetate de d-sala un jidan, astăzi insă consiliul trebue să se pronunțe dacă voește ai face proces pentru zestrea te­a­­trului. B. Iorga zice că d-sa a rădicat aceasta chestiune fiind că a văzut publicat termenul pentru vănzarea costumelor, și dacă i s-a fă­cut proces pentru vânzarea costumelor, con­siliul nu poate să renunță nici la procesul ce trebue să se intenteze d-lui Aslan pentru ze­stre. Când d. Aslan a luat antrepriza teatru­lui, a fost ținut să dea o garanție. Dacă a­­ceastă garanție nu s’a dar, atunci trebue să fie unul asupra căruia va căde respunderea, dar aceasta este avere publică și comuna tre­bue să fie satisfăcută. Comuna trebue să facă proces d-lui Aslan și când la d. Aslan nu se va găsi avere, se va vede cine trebue tras la respundere. B. Ornescu este foarte favorabil ideei d-lui Iorga. Consiliul nu face de­căt admi­nistrează averea comune­, prin urmare consi­liul renunțând la proces, face un dar, și el nu are competența de a face asemine daruri. Consiliul in­cercal competentei și a datoriei sale nu poate de­căt să dea autor,sație D-lui Primar de a face proces in cauză, fără a se numi persoana și fără a se numi natura pro­cesului adecă fie el penal sau civil. B. Cristodulo-Cerkeu mai înainte de a-și da votul dacă trebue să se intenteze proces, voește 4) să aibă elemente convingătoare că d. Aslan este respunzător cu ceva și ce anume, 2) că de la d. Aslan să poate căpăta ceva in schimb pentru cheltuelile ce le va face comuna cu procesul, 3) la caz cănd de la d. Aslan nu se poate căpăta nimica, dacă se poate apuca pe cineva să plătească și ce șansă sunt de a căpăta ceva. Până cănd nu se vor da aceste lămuriri, pănă atunci d. Cristodulo-Cerkez declară că nu dă autorizația de proces, căci va crede că remăna d-sa respunzător de cheltuelile ce tre­­buie să le facă comuna fară nici un rezultat și fără nici un scop. D. Primar trebue să lămuriască tot­ o­dată cine a fost primarul sau ajutorul de primar care s’a abătut de la condițiile contractului și de la votul consiliului, încredințând zestrea teatrului fără nici o garanție. D. Primar arată că dănduse teatrul sub direcția d-lui Luchian, s’a făcut inventar de toată zestrea teatrului, de la d. Luchian tea­tral a trecut sub direcția d-lui Aslan cu a­­celaș inventar și cu acelaș contract. Când s’a făcut iasă conforoatarea inventarului cu zestrea, s’a văzut că lipsesc o mulțime de lu­cruri. B. Ornescu vă­zănd că d. Cristodulo-Cerkez voește elemente convingătoare zice că ori­ce Stil vech­iu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. Res. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIU­A. PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. Aprilie. Aprilie. ore. m. ore. m­. Aprilie. Aprilie. ore. m. ore. m. 3 15 Duminică. (f) Dam. Tomii C. P. Nichita și Iosif. 5 14 6 44 7 19 Joi. Cuv. Păr. Georgiu. 5 7 6 48 4 16 Luni. Cuv. Păr. Georgiu de Maicu. 5 13 6 45 8 20 Vineri. Păr. Irodion­­ Nasc. M. S. Domnitorului. 5 6 6 49 5 17 Marți. M. Theodor și Agaton. 5 11 6 46 9 21 Sâmbătă. Mar. Eupsichiu. 5 4 6 51 6 18________Mercuri.___________Păr. Eutichiu.________________________ 5 9 6 47______10___________22_______Duminică._________Mart, Terentiu, Pompie și alții.______ 5 2 6 52

Next