Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1877 (Anul 10, Nr. 70-141)
1877-10-14 / nr. 112
cunoscut, CIM 0 amendă o vor varsa din casa comunală Iași, iar de rezultat ne va in cunoștiința procurorilor se stăruească pentru aducerea, la îndeplinire. No. 2000. Prin cartea noastră de judecată No. 330 pronunțată la 7 Octomvrie curent, pe baza art. 1170, 1088, cod. civ. 150 146 proc. civ. sau condamnat pe dl. Ch. Alexa, fost cu domiciliul in acest ocol și acum necunoscut ca in calitate de moștenitor del. Costea Anomea și Soltana Anomea Costeacă împreună cu D. N. I. Pricopi din cari se plătească d-lui V. Stamboleanu suma de 21 galb. cu procent, legal de la 22 Ianuar 1876 precum 60 franci datine, plus timbru ce se va întrebuința cu oposiție și apel art. 29 și 23 din proc. civilă. Judele de pace ocol. III din Iași. No. 4021. Conform jurnalului inchiet de ,tribunalul Iași secția I-a, la 5 Octomvrie sub No. 1891 din 1877, urmând a se vinde licitativ averea mobilă, remasă pe urma def. Popazoglu, se publică spre știința generală, că espusa vânzare se va efectua in ziua de 20 Octomvrie curent, oarele 11 ante-meridiane, in asistența d-lui ajutorul acestei judecătorii și concurenții ce vor fi, să se prezinte in arătata zi și oară, la fața locului in Iași dispr. III, unde are a se face vânzarea cu bani numerători. Judele de pace ocol. V din Iași. No 1217. Prin sentința acestei judecătorii No. 19 din 1876 l’au condamnat pe individul Gheorghe Vasiliu fost cu domiciliul in acest ocol, iise acum necunoscut, la 25 lei noi amedă in folosul casei comunale locale cu restricția Art. 30 cod. penal, pentru maltratare, care sentinnță este remasă definitivă prin respingerea apelului de cătră tribunal, in baza art. 75 aliniat. 6 p. civ. Ordonăm ca d-nii agenți administrativi sunt autorizați a incasa zisa amendă de la numitul ori unde s’ar sfla Bau in cas contrar, a se conforma disposițiunilor art. 30 cod. penal și a ne comunica resultatul. PARTEA NEOFICIALA Revista Internă. S’a deschis pe suma ministerului de resboiu un credit suplementar de lei 80,552 bani 12, asupra exercițiului 1877, pentru cumpărarea efectelor de mic echipament ce se dă recruților la incorporare drept primă misă, socotit pentru numărul recruților din contingentul anului 1877, chemați sub drapel in corpurile puse pe picior de resboiu peste efectivul budgetar, impărțindu-se acest credit la capitolele și articolele budgetare, după cum se arată mai jos pentru efectivul recruților sporiți peste budget, adică: Lei bani La cap. 4, art. 11. Vânătorii pentru 210 recruți.. 8,811—60 La cap. 4, art. 12. Infanteria pentru 500 recruți... 20,980—00 La cap. 4, art. 14. Artileria pentru 917 recruți.............. 40,678 — 12 La cap. 4, art. 15. Gekniul pentru 60 recruți.........2,517—60 La cap. 4, art. 18. Călărașii pentru 20 recruți......... 1,080—00 La cap. 5, art. 19. Flotila pentru 20 recruți............... 694—40 La cap. 7, art. 23. Pompierii pentru 140 recruți... 5,790—40 Asemenea s’a mai deschis pe sama aceluiaș minister un credit estraordinar de lei 20,000, pentru instalare de linii telegrafice absolut necesare operațiunilor armatei, și unul de lei 25,000, pentru plata uneltelor de geniu și anume: 800 cașmale pătrate, 2600 cașmale rotunde, 1200 târnăcoape, 300 topoare, 300 barde, 900 cosoare și 100 razuri. Prin Imnalt Decret Domnesc, sunt numiți membri ai ordinului Steaua României, in gradele aici indicate, ofițerii generali, superiori și inferiori din armata imperială rusă, al cărora nume urmează: D. Locotenent general Schilder-Schuldner, comandantul diviziei a 5-a de infanterie—mare ofițer al ordinei Steaua României. D. Colonel Popoff, șef de stat-major la divizia a 5-a de infanterie—comandatore al acelui ordin. D. Stabs căpitan de stat-major, Sveinberger, adjutant al diviziei—cavaler al acelui ordin. D. General maior Rodionov, comandant la brigadă din divizia a 5-a de infanterie—comandatore al acelui ordin. D. Locotenent Maslov, adjutant al brigadei--cavaler al acelui ordin. D. Locotenent-colonel Tihanov, comandant ad-interim al regimentului 17 de infanterie Archangelogorod—ofițer al acelui ordin. D. Major Gornisculo, din acel regiment—ofițer al acelui ordin. D. Căpitan Mendzichovsky, din acel regiment-“ofițer al acelui ordin. D. Locotenent Kaube, din acel regiment—cavaler al acelui ordin. D. Locotenent Gorbatchevsky, din acel regiment—cavaler al acelui ordin. D. Praporgic Iltzevici, din acel regiment—cavaler al acelui ordin. D. Colonel Ricanov, comandantul regimentului 18 de infanterie Vologodsky —comandatore al acelui ordin. D. Major Zaletin, din acel regiment— ofițer al acelui ordin. D. Căpitan Jalov, din acel regiment— cavaler al acelui ordin. D. Locotenent Liaschenko, din acel regiment—cavaler al acelui ordin. D. Podparucic Potanov, din acel regiment—cavaler al acelui ordin. D. Praporgic Abeischen, din acel regiment— cavaler al acelui ordin. D. Colonel Presser, comandant ad-interim al brigadei a 5-a de artilerie— comandare al acelui ordin. D. Căpitan Teodorovici, comandant bateriei a 4-a din a 5-a brigadă de artilerie—ofițer al acelui ordin. D. Locotenent-colonel Leingart, comandant bateriei a 6-a din a 5 a brigadă de artilerie—ofițer al acelui ordin. Medicul D. Kvizinsky, chirurg gradat din lazaretul mobil al diviziei a 5-a de infanterie—cavaler al acelui ordin. Pornăim 10 Octomvrie Eminenției Sale păritelui Mitropolit Primat al României. Ieri, cu ajutorul celui Prea înalt, a avut loc sființirea bisericei de aici din Parodim, in presența Mea și a obștei accestui sat. Hramul s’a hotărât a fi Sf. marele mucenic Dimitrie. Cu această ocasiune s’a ridicat rugăciuni cătră cel atot Puternic ca să ajute și să proteagă oștirile ruso-romăne dinnaintea Plevnei. Sfinția sa potropopul din Turnu-Măgurele a săvârșit sfințirea. Semnat CAROL. CURIERUL DE IASSL Din ziua de Duminică, 25 Septemvrie trecut, operațiunile trupelor ruso-romăne înaintea Plevnei au fost suspendate din cauza ploilor și a timpului defavorabil care a început in acea zi și a continuat fără întrerupere. Inamicul a fost pus și dânsul in aceeași inacțiune, astfel că din acea zi era o liniște forțată intre ambele armate. BE L. DD. general baron Krüdner, comandantul corpului IX al armatei ruse, și general baron de Schilder-Schuldner, comandantul divisiunei a 5-a din acest corp, au venit de au presentat M. S. Domnitorului pe ofițerii din brigada I-in care a luat parte, împreună cu cele trei batalioane din divisiunea a 3-a română, la asaltul redutei Grivița, in ziua de 30 August, și care au fost decorați, de I. S. Domnitorul. Cu această ocasiune Prea înălțatul nostru Domn a binevoit a conferi EE. U. generalilor baron Krüdner, Zottov, medalia de aur de virtute militară. In noaptea de Duminică spre Luni, și o parte a zilei de Luni, a căzut zapadă cu lapoviță, ceea ce a desfundat cu totul pământul și a îngreuiat drumurile și comunicațiunile. Cu tot timpul cel rău, trupele noastre n’au încetat desăvârșit lucrările de întărire, și ele au continuat in aceste două zile a săpa mai mulți metri de șanțuri și de paralele, cu care înaintează spre întăririle inamice, sau le incengioară. Timpul arăt vent, și mai ales vijelia care a fost pe Dunăre, a produs o stricăciune trecătoare la podul nostru dintre Turnu-Măgurele și Nicopole. M. S. Domnitorul a trimes pe dată un ofițer superior de stat-major general român spre a activa măsurile de restabilire a podului, care vor fi terminate peste căteva zile. Pănă atunci înălțimea Sa a ordonat ca transporturile intre ambe țărmuri să se facă pe plute, și pe pontoane remorcate de vapoarele romăne și ruse care se află in Turnu-Măgurele, astfel ca comunicațiunele armatei să nu sufere intrerupțiune. In aceste două zile înălțimea Sa a lucrat cu EEU. generalul de geniu de Totleben, care a fost numit in postul de ajutor al comandantului șef al armatei de Vest, M. S. Domnitorul, și cu locotenentul general principele Smeritinski, care s’a chemat la postul de șef al statuluimajor general al acestei armate, in locul E. S. generalului Zotov, care reia comanda corpului al 4-lea. In sara de Duminică 25 curent, a început să sosească trupele din garda imperială care vor face parte din armata de vest. Luni 26, pe la amiază, au trecut prin Poradim trupele din garda imperială. D. general conte Vorontzei, șeful de stat major al corpului de gardă, a venit de s’a presentat M. S. Domnitorului; înălțimea Sa a incălicat apoi și, însoțit de E. S. generalul Totleben și de generalii principele Smeritinski și contele Vorontzoff, a trecut in revistă nouele trupe, care intimpinază pe Augustus comandant cu imnul național romăn și defilară înaintea Măriei Sale. Aspectul acestor soldați de elită, cu marșul oștenilor ce trebuesc să facă pe un timp atăt de rău și pe drumuri atât de anevoioase, era admirabil; infanteria, artileria cu lucioasele’i atelogii, ofereau spectacolul cel mai marțial și frumos. înălțimea Sa S’a intors la Marele Său Quartier General, unde a prânzit împreună cu A. S. Ducele de Oldemburg, comandant al divisiunei I din garda imperială rusă, cu DD. generali Totleben, principe Smeritinski și conte Vorontzoff. In noaptea de Luni 26 spre Marți 27 Septemvrie, pe aproape de mezul nopței, se auzi de o dată o tare și foarte repede inpușcătură însoțită de o vie canonadă care venea despre aripa dreaptă a armatei "formată de trupele române. M. S. Domnitorul ceru îndată d-lui general Cernat prin telegraful de campanie stabilit intre marele quartier general Dunărean și quartierul general al armatei române, informațiuni despre cele ce se petreceau. Generalul Cernat raportă Măriei Sale că, pe la carele 9 din noapte inamicul voind a schimba posturile sale din retranșamente, și din redută și fiindcă șanțurile și drumurile sale acoperite erau pline cu apă, crezuse că va putea profita de întunecimea adâncă și de ploaia care cădea mereu, spre a duce acele posturi pe din afară și pe d’asupra parapetelor. Lucrările de întărire romăne sunt insă cele mai înaintate de inamic, distanța intre paralele și aproșele noastre și acele ale vrăjmașului este așa de mică, incăt se aude de la noi chiar vorba in intăririle turcești și vice-versa. Această distanță a fost încă micșorată printr’o contra-aprobă rădicată zilele acestea de Turci, in scop de a opri astă repede inaintarea Românilor de intăririle lor. Trupele noastre din paralelele cele mai înaintate zăriră îndată pe dușmani care credeau a putea trece nevăzuți, și traseră asupra lor,ucigând sau rănind mai mulți din ei. Această impregiurare și mai mult încă, supărătoarea apropiere a întăririlor noastre intărăta pe Turci, și ei pe la carele 11 scoaseră din câmpul lor retranșat două batalioane cu care sperau, printr’un viguros și neașteptat atac in mijlocul nopții și favorizați de timp, a goni pe Români din întăririle lor, dară alarma era dată in trupele noastre; batalioanele de serviciu in tranșeuri și pe piețele de arme ale drumurilor acoperite, care leagă retranșamentele și redutele noastre, erau sub arme, și un foc formidabil și încrucișat, și susținut de salvele tunurilor, primi pe inamic și-i dovedi ca nu era posibilitate a surprinde pe ai noștri. Turcii se retraseră in grabă și, in precipitațiunea lor, părăsiră contra-aproșă care o rădicaseră, de căteva zile, înaintea aprosei noastre, și unde văzură că nu se pot menține. După mai bine de trei quarturi de oră, totul reintră in liniște, și inamicul nu mai încercă să ne atace. Din partea noastră nu am avut nici o perdere, in această tentativă de atac, dejucată de vigilența trupelor noastre. Turcii insă au avut perderi simțitoare, căci afară de posturile ucise sau rănite de sentinelele noastre, s’a putut vedea cum in retragerea lor adunau mulți răniți și morți, de care unii remăseseră pe câmp incă a doua zi. Marți 27 curent, înălțimea Sa inspecta, la 10 ore dimineața, alte trupe din guarda imperială care sosiseră, și se întoarse la quartier unde se dejună împreună cu A. S. Ducele de Oldenburg, cu generalii comandanți de divisiuni și de brigade ai acelor trupe. E. S. generalul Totleben. D-nii generali Cernat și Manu, veniră la Marele Quartier Domnesc, și înnălțimea Sa lucră mai multe ore cu acești generali. Domnitorul prânzi apoi cu Ducele de Oldenburg, care-și luă concediu de la înălțimea sa, având a porni a doua zi cu trupele sale in posițiunele ce le sunt indicate, și cu d-nii coloneii șefi de regimente ale guardei, pe care Măria Sa le inspectase. Mercuri 28 Septemvrie, Măria Sa merse de inspecta ambulanțele romăne, spre a se încredința însuși de îngrijirile date bolnavilor, al căror număr a crescut peste cel normal, in urma intemperiei zilelor acestea. Apoi Măria Sa s’a dus de a visitat tranșeele și aproșeler trupelor noastre spre a inspecta înaintarea lucrărilor. In această visuă, Domnitorul a fost însoțit de colonelul de artilerie Herkt, și a rămas pe deplin satisfăcut de regularitatea și liniștea ofițerilor și soldaților noștri in îndeplinirea greului lor serviciu și a trupelor de geniu, iu esecutarea lucrărilor, sub focul neîntrerupt al posturilor inamice, foc care urma pe tot timpul inspecțiunei Innălțimei Sale. Spre a vedea dacă una din fortificațiunile inamicului era armată cu tunuri, și de ce calibru, Măria Sa ordona a se trage căteva salve de artilerie intrenga de la locul unde se află, insă tunurile turcești nu răspunseră, sau că le fa teamă la o distanță așa de apropiată de a atrage focurile noastre, sau că începând a simți lipsă de munițiuni, Turcii sunt siliți a le menagia. Domnitorul se întoarse sara la Marele Său Quartier general. Bulletin De la teatrul resboiului Lista ofițerilor morți și răniți in afacerea de la 7 Octomvrie. Verbița, 10 Octomvrie Ofițeri morți. Căpitan Gănescu D., din regimentul 7 de linie; sub loc. Lemnea D., din regimentul 7 de linie. Ofițeri răniți. Locot.-colonel Grigore Ion, din regimentul 7 de linie; căpitan Toporanu, din regimentul 5 de dorobanți; căpitan Dimitriu Neculcea,din regimentul 5 de linie; locotenentul Oprea Vasile, din regimentul 5 de dorobanți; locotenentul Epureanu, din batalionul 1 de vânători; locotenentul Ștefan V., din regimentul 13 de dorobanți; locotenentul Gafencu, din regimentul 14 de dorobanți; locotenentul Tărșoreanu, din regimentul 7 de linie; locotenentul Maroteanu P., din regimentul 5 de dorobanți; sub-locotentul Ionescu Ioan, din regimentul 7 de linie; sub-locotenentul Scărlătescu, din regimentul 13 de dorobanți; sub-locotenentul Parapeanu C., din regimentul 7 de linie; sub-locotenentul Vasilescu Ioan, din regimentul 13 de dorobanți; sub-locotenentul Gălușcă Eugen, din regimentul 13 de dorobanți; sub-locotenentul Vasilescu Grigore, din regimentul 13 de dorobanți; sub-locotenentul Dănescu Nicolae, din regimentul 14 de dorobanți; sub-locotenentul Papazolu, din statul-major al divisiei. „Agenția Havas“ confirmă știrea, că la Plevna a 4-a diviziune e înlocuită prin a 2-a și trecută la reservă. Publicăm mai la vale următoarea telegramă a R. S. S. Marele Duce Nicolae, Comandantul-cap al armatelor rusiene, adresată Principelui Gorciakoff. Gorni-Student (20) Octomvrie 1877. —Turcii au reluat in aceeași zi, 7 Octomvrie, reduta sub Plevna, pe care Românii luase cu asalt cu perdere de 5 ofițeri și 130 soldați. N’avem incă detaliuri despre această luptă. In Dunărea de Jos, la 5 Octomvrie, cazacii au capturat un tren turcesc de 100 care cu proviziuni, la Seimik pe drumul de la Cernavoda la Silistra. Din 150 oameni ce’l conduceau, 26 au fost omorăți și 32 făcuți prisonieri; restul a fugit. La 6, cazacii au gonit din Poriiza două escadroane de cavalerie regulată turcească, omorăndule 7 oameni și fâcănd 2 prisonieri. D. Cogălniceanu, adresase doamnei Thiers, respectoasele sale condoleanțe, cănd se afla știrea morții grabnice a dlui Thiers. Respunsul doamnei Thiers, e următorul! Paris 18 Octomvrie 1877. Domnule. Dureroasele regrete ce a causat in Francia moartea d-lui Thiers, au fost de potrivă resimțite in Europa. Am fost foarte simțitoare, in amara mea întristare, pentru căte ’mi ați exprimat, atât in numele d-voastre particular, căt și in numele României, pentru a cărei soartă d. Thiers, precum știți, se interesa atăt de mult. Foarte atinsă de simpaticele dvoastre condoleanțe pentru marea perdere ce am avut nefericirea s’o am, și pentru demnul omagiu ce aduceți marei memorii a d-lui Thiers. Vă adresez sincere, deși tărzie, mulțumiri, și Vă rog, domnule, să primiți espresiunea profundei și unei mele gratitudini. E. Thiers Redata, care a fost atacată la 7 Octomvrie, e Grivița No. 2. Divisiunea IV-a a fost trecută in reservă. A doua divisiune o inlocnește in in primele linii. Un corp de călărași de la Oltenița, făcănd la 11 cm o recunoaștere pe țărmul nostru dunărean, supt comanda unui sergent, a zărit pe cellalt ferm o trupă de Turci călări, care a tras asupra lor. Ai noștrii au respins și s’au schimbat mai multe focuri de o parte și de alta. Dintre Turcii au rămas pe cămp doi morți, sau răniți. Ai noștrii n’au avut nici o perdere. Se comunică de la Corabia că de la 12 c. noaptea se aude zgomotul unei bombărdări formidabile la Plevna. Revistă Estennă. Turcia, o telegramă datată din Tiflis, 19 Octomvre spune că pe înălțimea Aladja Rușii ar fi luat intre altele și cortul lui Muktar-pașa. In aceasta ei au găsit lucruri foarte intesante și au pus măna pe mai multe documente, cari dovedesc in chipul cel mai lămurit, că armata lui Muktar este condusă de generali engleji și întreținută cu bani englezești. Ar fi interesant ca știrea aceasta să se confirme. Noutăți- Faptă lăudabilă. Dlampist Cracauer au lucrat gratis „Societății de binefacere pentru ostașii răniți,“ treizeci cutii de tinichea.—Ei mulțămim din inimă pentru această ofertă. Diverse- O dramă. O corespondență particulară a „Stelei Romăniei” datată din Neapole, 6 (18) Octomvrie 1877, ne spune ciudata noutate că la teatrul Florentini de acolo s’au primit a se juca drama istorică in cinci acte intitulată: II montagnuolo gran ministro (Plăeșul LogofSt mare), per Theodoro Oodrescu, tradutto dai signori Cornelio Oodresco e Gelsomino Mutti. Costumele sunt luate din Albumul Asaky. Florica au devenit Fiorina, Niță Giovannello și Voirița, Stana-Corvo. Dacă drama va avea succes atunci se va tipări pe socoteala editorului teatral de acolo. Resboiul României e o noutate surprinzătoare pentru Napolitani, despre care se vorbește atăt de mult incăt chiar articolele îmbrăcămintei de modă au luat denumiri resboinice. Nu auzi de căt cisme ă la Plevna, pălării Moldave și jaretiere ă la Șipcai. BULETIN FINANCIAR. Principalele noastre valori s’au cotat astfel in săptămăna trecută. Renta Română 5% : 38.—Ruralele 10 °/a: 81Wa ferme.—Domenialele 8% 73l/4 ferme; acele eșite la sorți: 87.—Cred. Fonc. Rural: 71 ‘/a.—Cred. Fonc. Urban: 64 ferme.— Oblig Muncip: 8%: 71 % calme.—Oblig. Casei Pensiunilor: 125 ferme. Daciile : 200 calme. Romăniile 38.—Loturile Municipale: 21. Scumptul este rar. Cupoanele Domeniale se scomtează 5%; acele Rurale 3%. Cambiurile cotează: Paris 31. 99. — Londra 1. 24—90. — Lira Otomană 22.70.—Galbenul Austriac 11.75. Jum. Pol 20.60. — Rubla de cărtie 2.30 — Rubla de argint 3.95. „Curierul Financiar.* SOCIETATEA DE BINEFACERE pentru OSTAȘII RĂNIȚI. Suma totală publicată in Curierul de Iași, No. 110 din 9 Octomvrie 1877. D-na Catinca Crupenschi ab. Oct. Noem Dec. 18 lei.—Frații Ghiculeștii ab. Oct. 100 —Olga I. Duca ed. Sept. Oct 12.—Constantin N. Sutzu ab. Sept Oct. 50.—Un ramassag 10.—Eugenie N. Ghica 11, 75 bani.— Anna Racoviță 8 b. Oct. 11, 75 b.—O Anonimă 11, 75 b.—D-na Emilia Kath Steiner ab. Oct. Noem Dec. 18.—Elena Pogorab. Oct. 11, 75 b.—Grigorie Carpab. Oct. 6.— Vasile Adamachi 80.—O anonimă 40 b.—P. Mavroieni 100.—Mihail Balș 40.—Iorga Băleanu 105, 75 b.—Smaranda Catargiu 20.— Nathalia Philippescu 20.—Elena Catargiu 20. —Clara Maiorescu 20.—Elena N. Iacovachi 20.—Profira T. Rosetti 50.—Cogălniceanu Mihail 206.—Nuca Grădișteanu 100.—Ștefan Belio 100.—Giorgio M. Ghica 40.—Baron Stuart 100.—Gorgie G. Filipescu 20.—Un anonim 22, 70 .—D-na Eliza D. Sturdza ab. Sept. Oct. Noem. 18.—Victoria Miclescu 12. —Nicolae Christescu 11, 75 b.—Maria Costin ab. Oct. 6.—Scarlat D. Varnav ab. Oct. 6.—Theresa Milicescu ab. Oct. Noem. 12.— D-na Valy 12.—Rosa Coatandaki 12.—Sofia Canea ab. Oct. Noem. 12.—Emilia Uhrinoski ab. Oct. Noem. Dech. 18.—D-na Deiner 6.—D-na Derigault 6. Total 7,419 lei, 90 bani. Casiera: Aglae Morue.