Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1878 (Anul 11, Nr. 1-72)
1878-01-15 / nr. 6
CURIERUL DE IASSI. sori, care n’au primit buletine, încetează aceștia de a fi proprietari și posesori ? Nu, nimine nu’i lipsește de dreptul de proprietar și de posesor, dar cănd din timp li s’au trimis buletine pentru a le complecta cu lămurirele cerute de lege, dar nu de capriciul d-lui Primar, atunci acei cetățeni perd dreptul de alegători dacă nu s’au conformat legei. Membrii consiliului actual totdeauna au strigat in contra modului cu care se confecționau mai înainte listele electorale. Ei bine, ce ar zice lumea cănd și consiliul de astăzi ar face listele ca și mai înainte ? Anul trecut nu se putea face nimica, căci consiliul intrând in lucrare la 12 Ianuar, și la 16 Ianuar trebuind să fie afișate listele provizorii, in 4 zile nu se putea face nimica, și de aceia a fost nevoit să le lase tot ca mai înainte, reservăndu-se pentru anul acesta de a le confecționa conform cu legea. Acuma, dacă s’ar primi propunerea d-lui Cristodulo Cerkez, consiliul n’ar face altă ceva decăt a da o sancțiune trecutului și a admite indirect că și pe viitor listele nu se pot face după lege, de aceia d. Iorga vănănd că de la afișarea listelor provizorii mai este un interval de 3 săptămăni, in care timp fiecare cetățan poate să ceară înscrierea sa, și mai este și un alt termin de 3 săptămăni pentru apel la tribunal, propune ca cetățenii cari nu s’au conformat disposiției d-lui Primar, de a trimite buletinele, să fie șterși din liste. D. Bojniță crede că acuma toți consilierii sunt aproape înțeleși și de acord asupra modului confecționărei listelor, și chiar d-nul Cristodulo Cerchez care ridicase obiecția că ar fi nedrept să se șteargă pe cei ce n’au presentat buletine, conform art 36, vede d-sa singur că nici o jignire nu se aduce acelor persoane ce nu vor figura in lista provisorie, căci mai au incă drept să prezinte buletinele 3 săptămăni după afișarea listelor provisorii. Dacă listele electorale nu s’au confecționat in trecut după lege, astăzi nu se mai găsește nici un consilier in consiliul actual care să zică că ar trebui să dureze acea confuzie in listă, că ar trebui și pe viitor se mai fie atacate că sunt rău făcute și nu sunt conforme cu legea. Dacă atăta ani listele nu s’au făcutu după lege, nimine nu aruncă vina asupra conslliilor trecute, consiliul de astăzi insă trebue să’și deie toată silința ca listele de astăzi să fie o temelie pentru viitor, căci are destul timp material. De aceia consiliul trebue să voteze propunea d-lui Primar ca persoanele ce n’au presentat buletinele lor, cu indicațiele cerute de lege, acele persoane să fie șterse din lista provisorie și arătăndu-li-se motivul pentru care au fost șterse ele au destul timp să complecteze buletinele și să fie din nou înscrise in liste. Abia fa conduse listele, ar fi marcate și tărcate fiind ar fi in contra esteticei și in contra legei. Ce ar însemna aceasta ca unul să fia trecut de la nașterea lui și altul să nu aibă in dreptul numelui seu nici o lămurire și să pară printre ceilalți ca un meteor? Toți sunt egali inaintea legei, și de aceia toți trebue să arăte titlurile lor; altfel, cei ce nu ar da lămurirele cerute de lege și cu toate acestea s’ar inscri in liste ar aduce o slăbire listei Întregi, și tuturora s’ar da drept să zică iar că listele sunt rare și neconforme cu legea. D. Rojniță voește ca toți cetățenii să se supună legei, toți să fie de acelaș cotor, cotorul patriotismului, de aceia in listele electorale toți să fie trecuți cu aceleași ransenimente ce le pretinde legea electorală; și intru căt vor fi cetățeni cari nu se supun legei, in conta tor să se aplice măsuri coercitive. Nimine nu se mai poate pune pe terenul acesta ca să zică: dacă nu trimet buletinul, are să nă șteargă consiliul comunal ? Dar cum are să mă ștargă? foarte bine. Art. 36 din legea electorală este sub capitolul confecționării listelor. Ei bine, lista nu este bine confecționată dacă nu este făcută conform art. 36, și atunci nu este de nici o valoare, este nulă. Cei ce fac listele nu le fac nici cu ură nici cu dușmănie, ci le fac pentru a arăta că se pot face și liste conform cu legea, și listele astfel făcute vor remăne o moștenire consilielor viitoare. D. Cristodulo Cerchez zice că listele sunt permanente. Ei bine, consiliul actual va face lista care in adevăr să fie permanentă, el va pune piatra fundamentală, pe care să nu o mai poată nimeni ridica. Sfârșind, d. Rojaiță roagă pe consiliu a adopta propunerea d-lui Primar. D. Ionov, deși a auzit pe toți d-nii consilieri zicând că este drept ceia ce s’a făcut de d. Primar, insă d-sa cererea de a susține că aceasta nu este drept. Poate că măsurile luate de d. Primar să aducă multă ușurință la confecțioarea listelor, insă d-sa nici odată nu va zice că este drept că dacă cetățenii n’au observat dispuțele d-lui Primar, prin aceasta ei iși perd dreptul de alegétori ce li s’a dat de țară. D. Ianov vede că are să fie in minoritate dar voește să se știe care a fost părerea d-sale. D. Primar, prin buletinele ce le-a făcut, cere ca fia care alegător să arăte unde este născut, unde domiciliază, ce dări plătește etc. insă prin art. 36 nu este zis că persoanele care nu se vor conforma de a complecta buletinele d-lui Primar, acele persoane perd drepturile politice, prin urmare particularul care șede in Paris sau in București nu este dator să se ingrijască că va perde drepturile politice cănd nu va complecta buletinul d-lui Primar. Intrucăt in lege nu este prevăzută nulitatea drepturilor persoanelor ce nu vor indeplni asemiite buletine, nu este in drept d. Primar sau consiliul să zică că șterge pe cutare sau cutare persoană din listă. D. Ianov găsește că nu este nici o logică in procedarea d-lui Primar. Este o disposiție menită pentru înlesnirea confecționărei listelor electorale, insă pentru cetățeni nu este absolut indispensabil a se supune acestei disposiții, căci dacă unul scrie un buletin Că posedă 7,000,000 avere, consiliul se bazază pe buletin ? Nu. Consiliul nu trece la colegiul cutate pe d. Belote și Pavlescu pentru că d-lor cer să fia la acel colegiu, că pentru că legea 'i pune acolo; și cănd este o persoană asupra căreia consiliul este in dubiu, consiliul nu se uită la buletin ci se uită la roluri, așadar consiliul comunal este dator a controla la înscrierea persoanelor in liste nu numai buletinele d-lui Primar, ci rolurile. Vine un cetățan și zice pe buletin că trăește in cutare loc, in cutare comună plătește cutare dare, insă cu ce se probează aceasta ? Cu rolurile de la percepție. Prin urmara baza listelor electorale nu sunt buletinele ci rolurile de percepție. Aceasta fiind foarte clar și foarte adevărat, nimine nu poate contesta că listele electorale se fac de primar sau de consilieri după rolurile ce sunt la percepție. D. Iorga. In roluri nu sunt însemnați anii nici naturalizarea. I. Ianov, nimănd, zice că cu aceste liste cine nu să mulțămește merge la tribunal, insă d-sa consilier comunal niciodată nu va zice că dacă are 3 moșii, insă nu a complectat buletinul, trebue să fie șters din liste. Aceasta nu este decăt orăvoință, și d-sa care a combătut totdeauna disposiție și circularele, combate și disposiția d-lui Primar. Nici o lege nu este după care consiliul comunal are drept să facă asemene buletine, și nici o lege nu este care să de drept consiliului comunal a scoate pe un cetățan din liste pentru că el nefiind in țară n’a știut de disposiția consiliului comunal. O prefectură, un ministeriu este tare cănd aplică legile ce le are pe masă, dar ca să infințeze de la sine disposiții, aceasta nu se poate face decăt de cei ce au puterea de a face legi. Se propune ca să se treacă in listă numai atăta alegători câte buletine sunt. Dar de unde se știe că nu s’a mai dat alte buletine de cătră particulari insă nu s’au adus la primărie ? și dacă Be eiu de bază buletinele la formarea listelor provisorii, atunci pot să fie persoane care sunt duse in București sau in străinătate și n’au primit buletinul, acele persoane nu este in drept consiliul comunal să le șteargă. Un cetățan este dus in străinătate, el nu cetește lista provisorie, consiliul il șterge din listă, mâne cănd se face alegere, biuroul dă afară pe acel cetățan ? D. Corjescu. Negreșit, D. Ianov, urmând, zice că știind că consiliul nu este Cameră, nu poate scoate cetățeni din liste și nu știe ce s’ar Întâmpla cănd cu chipul acesta mai mulți cetățeni ar fi scoși din listă. Consiliul va vota și va face cum va crede de cuviință, d-sa insă a voit să’și spună părerea d-sale pentru a se ști că d-sa nu impărtășește părerea consiliului. D. Cristodulo-Cerches, deși vede că consiliul este luminat, dar găsește că tot este bine a se mai discuta puțin, căci de multe ori intențiile cele mai bune sunt luate la r cu înțeles dacă nu sunt destul de luminate. Este necontestat că fistele trebue să se facă in conformitate cu legea, și partea intregitoare a legei este art. 36, care a dat loc la disposiția luată de d. Primar, nu este insă mai puțin adevărat că de la 1866, de cănd s’a pus in aplicație legea electorală, și pănă astăzi, cetățenii care s’au găst trecuți in acele liste, ce trebue să fie permanente, sunt liniștiți fiind siguri că nimine nu-i mai poate șterge fără perderea cualit&lor, perdere care se constată din rolurile de contribuție și din alte acte publice ce sunt la disposiția consiliului. Așadar, fiecare îndrituit de a fi scris in liste zice, consiliul este dator să facă listele, și eu s’nt sigur că mé va fi trecut in lista unde se cuvine, căci in măna lui stau toate lucrările din care se poate convinge că era drept. Consiliul are desevărșită convingere că fiecărui alegotor i s’a dat câte un buletin de d. Primar. Acuma, încredințare dacă este că fiecare au primit acele buletine, atunci este dovadă că ei au fost legilminte incunoștiințați, și dacă nu s’au conformat certrei ce li s’a făcut nu au decăt să sufere consecințile neconformării cu legea; pentru acei insă din alegători pentru care nu se va presenta dovadă că au primit buletinele, pentru aceștia d. Cristodulo Cerchez propune să li se facă incă o notificare, și roagă pe d-nii consilieri să nu persiste in părerea emisă de unii din d-lor, căci s’ar pute zice că s’a făcut părtinire, ar pute să zică cineva, n’am primit buletinul, nu știu cine a fost dator să mi’i deie, insă eu nici nu l’am văzut, și atunci justiția poate se caseze hotârirele consiliului pentru cuvent că nu este dovadă că s’a dat alegătorilor buletinele. Pentru ce să se dee drept cuiva să zică, ați fost despoți și numai pentru că ați lucrat intre 4 păreți m’ați lipsit de dreptul de alegător cănd mai aveați incă timp ? încă odată d. Cristodulo Cerkez aprobă măsura luată de d. Primar, căci și d-sa a voit a o lua cănd era Primar dar n’a putut-o lua din’causă că serviciul de percepție nu era organisat ca astăzi, roagă insă pe consilieri să se mai facă incă o incunoștiințare cetățenilor care n’au presentat buletinele. Cei mai depărtați sunt la Bivolari, 2 poște de Iași, mâne li să poate face notificarea, și până in momentul închideri listelor se pot primi toate buletinele. Pentru ce să se respingă astăzi o sumă de cetățeni cănd mai este incă timp a se face bine ? Lista nu va pute eși fără rubricele prevăzute de art. 36, insă să nu se îndeplinească de căt in ultima zi de 15 Ianuar, până cănd toți cetățenii pot să fie formalminte incunoștiințați, și cei care până la acest termin nu vor înapoi buletinele vor fi bine șterși, căci listele nu se pot face dacă după lege. D. Primar zice că in advăr buletinele nu s’au dat ca adeverință, dar s’au luat cele mai serioase măsuri ca buletinele să se dee fiecărui alegător și agenții percepții să stârnească pentru ca să le căpite inapoi complectate. Era imposibil a se pretinde adeverință căci nu toți puteau fi găsți acasă, așa incăt ar fi trebuit să meargă de 3—4 ori, și ar fi trebuit un an până cănd să se fie adeverință de la toți căci numai in colegiul IV sunt 2,200 alegători. D. Primar crede că a fost destul să se lase buletinele la casa fiecărute, și această formalitate s’a făcut in bună credință și s’au pus toate silințele pentru a se capata buletinele complectate. Dacă se va fi făcut o mică greșală, sunt 3 săptămăni pentru reclamații in care se poate îndrepta orice greșală. D. Belcic zice că’i pare rău că nu este de față d. Ianov, care cu un ton cam tare a accentuat multe frase in contra d-la Primar și a consiliului, și a lasat să se ințelegă că consiliul ar ave intenția de a scoate din listă pe mai mulți alegători, insă fiind că d-sa nu este de față, de aceea nu poate să’i respundă, căci nu are obiceiul de a respunde decăt celor ce sunt de față. Trecănd la art. 36, d. Belcic zice că singurul argument ce l’a adus d. Ianov este că acest art. n’are sancțiune. Dacă d. Ianov ar fi de față, l’ar întreba ce face d-sa, ca jurist, cănd este o lege ce nu are sancțiune? Cănd este o lege ce nu are sancțiune, urmează că acea lege nu trebue să se aplice? urmează că fiecare este liber să facă ce va voi ? Este știut că legiuitorul dă sancțiune unor articole de lege, altora nu le dă, insă nu este mai puțin adevarat că toate trebue să se aplice, căci dacă se aplică numai legele care au sancțiune atunci legile celelalte remăn negru pe alb, rămăn pure trase, bune pentru a fi cetite dar nu pentru a fi aplicate. Art. 36 zice că listele se fac impărțind toți alegătorii in 4 colegii. Acest art. insă n’are smcțimne. Urmează de aice că fia care este liber să impărțască alegătorii cum vor voi? Pot unele județe leb facă 4 colegii și altele numai unul ? atunci listele ar fi o adevaraă confuzie. Apoi nu este numai pușcăria și ocna care indeamnă pe om de a aplica legea, nu este numai acest instrument coercitiv care face pe un funcționar să aplice legea, ci este legea însăși și jurământul care l’a depus acel funcționar de a aplica legea așa precum a ințeles legiuitorul a o face. Ce pretinde mai departe art. 36 ? pretinde ca in dreptul fie-cărui inscris să sa arăte data nașterei lui, locul unde domiciliază, censul etc. Acestea lămuriri sunt neaparate pentru a se pute constata identitatea fiecărei persoane și a nu se mai introduce, ca până astăzi, persoane care nu au alt drept decăt botezul. Cănd pa listă se pune locul unde este născut un alegător, iudată se poate constata dacă un adevăr el este născut in acel ioc; când se arată data naturalistei unui străin, indată se poate constata dacă un adevăr el este naturalisat sau dacă minte. Condițiile puse in art. 36 nu sunt pure trase, puse pentru a le ceti primarul și consilierii, ci menita pentru a garanta dreptul cetățenilor care ușor pot să fie inundați de străini. Venind la propunerea d-lui Cristodulo Cerkez, vede că d-na aprobă măsurile luate de d. Primar, prin urmare aprobă aplicația practică a art. 36, dar pentru a nu se lasa cea mai mică bănuială, precum a făcut d. Ianov in plină ședință, cerea sa mai face incă un avertisment cetățenilor care n’au depus buletinele. D. Belcic se unește in totul cu d. Cristolulo Cerkez, și pentru a scoate din ideia d-lui Ianov că consiliul n’a venit a face cârdășie cu nimene, este bine a se mai acorda incă un termin pentru a se dovedi tuturora că listele sunt făcute conform cu legea. D. Bojniță găsește că d. Cristodulo Cerk Z are dreptate de a zice că chestunea aceasta trebue să fie cernută cu toată seriozitatea. S’a susțnut in princip că persoanele ce n’au adus buletinele cu insemnărele aratate in ele, acele persoane să fie șterse din listele provisorii râmănăndu-le dreptul de a veni la consilu un termin de 3 săptămăni; s’a zis insă de d. Cristodulo Cerkez că trebuea să mai acorda un termin. Dar întrebarea este: cănd s’a făcut întâia incunoștiințare cetățenilor? la August, adecă de jumătate an. Aceste incunoștiințări s’au făcut deci. Primar prin cele mai sigure mijloace de de a ajunge in minele cetățenilor. Cine vine Bă zică astăzi că n’a primit buletinul? In jumătate an de cănd e’au împărțit, unul n’a venit să spue că nu i s’a dat buletinul, și nici nu să putea să se ivească asemene reclamații căci perceptorul a arat cele mai serioase ordine de la d. Primar sa număneze buletinele fiecărui alegător. Cu toate aceste d, Cristodulo Cerkez pretinde astăzi ca d. Primar să se fi îmbrăcat cu toate drepturile portreilor, și intr’un caz dat cetățanul Cristodulo Cerkez găsește că d. Primar nu ’și-a îndeplinit datoria căci nu a trimis un aprod, nu a făcut să iscălească a diverința boerul, cucoana, rudele sau vecinii, sau nu s’a lipit buletinul pe poartă. Dacă s’ar fi făcut așa, atunci s’ar fi ajuns la ceia ce să cheamă : a’și bate joc de oameni, insă fără sgomot buletinele s'au înmânat tuturor alegătorilor, și toți le-au primit căci nici unul nu reclamă că nu le-a primit. Dacă sunt unii care n’au voit ale inapoi, aceasta nu va Băzică că nu le-au primit; dovadă este unul din membrii consiliului, care a primit buletinul dar n'a bine-voit a’l inapoi. Apoi ce să poate zice? acel consilier nu desfide el pe consiliu arătădu’i că nu să catadicsește a ține in samă dispositele consiliului? D. Ianov. Eram la vie și am perdut buletinul. D. Bojniță. Sa fi venit atunce să faceți o amendă onorabilă și să cereți alt buletin. D. Bojniță, zice că are in mănă tabloul făcut de grefă de numele tuturor cetățenilor din colegiul I ce nu s’a conformat invitației d-lui Primar, intre acele persoane să găsește și d. Ianov. Apoi tocmai ds. să vie să ridice astăzi voacea in consiliu și să zică: ceia ce veți face cu ceîlalți, mai intăi veți face cu mine? latâd-le Ianov că ceia ce facem cu ceilalți mai intăi vom face cu d-ta, și prin urmare vei fi șters! Consiliul nu voește să scoată pe fii de la masă, dar in acelaș timp vorște să leg tuneze drepturile fiecărue. Dovadă că consiliul nu face cârdășie este că nu va înscrie pe d. A. Gheorghiu care nu a trimis buletinul. D. Rojaiță roagă incă o dată consiliul a nu se mai admite nici o prelungire, căci dacă astăzi nu ajung 10 zile pentru a să tipări listele, cu atâta mai mult nu vor ajunge cănd să va mai admite o prelungire. Se pune la vot propunerea d-lui Cristodulo Cerkez ca mai inainte de a se face ștergerea din listele electorale a acelor persoane ce n’au presentat buletinele, să se pne iacă un termin in care se poată presenta buletinele, și să respinge cu majoritate de 9 voturi , votând pentru doi. Gane, Belcic și d. Cristodulo Cerkez. Se pune la vot ștergerea din listele electorale a celor ce n’au presentat buletinele și să primește cu majoritate de 9 voturi: conra dd. Belc, Gane, și d. Cristodulo Cerkez. D. Primar supune Üota comunei Buciumii cu care se presintă d. Primar respectiv și 2 din consilieri. Procedănduse la revednicea acestei liste, in unanimitate să votează a să scoate din această listă următoarele persoane: Popovici Dimitrie strămutat in altă comună, Dobrea Grigore idim, Gheorghe Munteanu serv, Manale Stinghel strămutat, Neculai loan nempămăntit și N. G. Stefanovici mort. D. Gane face cunoscut că da. a convenit cu d. Corjescu ca dl. să cerceteze pernde bisericești iar d. Corjescu să facă recensimentul obiectelor supuse rechiziției. Consiliul in unanimitate admite această schimbare de însărcinări. D. Primar face cunoscut că d. Gane, care pănă acuma a fost inscris intre alegătorii din județul Suceava, cere să fie trecut in colegiul I-iu din Iași pe baza insulelor ce le prezintă (cetește). D. Ornescu zice că d. Gane pentru a fi inscris intre alegătorii din Iași trebue ca conform art. 30 din legea electorală să fi declarat cu 3 luni mai inainte că’și schimbă domiciliul, și fiindcă ds. n’a făcut’o aceasta, de aceia cu părere de rău nui să poate admite cererea. D. Gane respunde că dacă ds. ar fi figurat și in listele din Iași și in cele de Folticeni, n’ar pute vota in Iași fără a fi declarat mai dinainte că’și schimbă domiciliul; ds. insă a votat totdeauna in Folticeni și acuma voește să fie inscris in Iași. In categoria aceasta este și d. Cogălniceanu ce este inscris la Falciu și d. Matei Gane la Dorohoi insă sunt inscriși in Iași fără se’și fi declarat schimbarea domiciliului. D. Gane zice că dacă cererea ds. nu să admite, atunci cel puțin această cerere să se considere ca o declarație de schimbare a domiciliului. Voci. Foarte bine. Ședința să ridică la 4 la ore. PARTEA NEOFICIALA Revistă. Monitorul publică două scrisori ce M. S. Imperatorul Rusiei au adresat M. S. Domnitorului, prin care îi conferă ordinile Sf. George și Sf. Andrei. Gorni-Student (17) Septemvrie 1877. Alteței Sale Principelui României, Poradim. Trupele române unite cu ale armatei Mele și puse supt comanda Alteței Voastre, in zilele de 30 și 31 August (11 și 12 Septemvrie), au dat dovadă de o eroică vitejie, luptăndu-se supt focul cel mai ucigător al inamicului. Dorind a consimți amintirea acestei frății de arme, am conferit Alteței Voastre ordinul Sft. Gheorge clasa IlI-a ale cărui însemne Vi le-am transmis. Rog pe Alteța Voastră a primi asigurarea sincerei mele afecțiuni. (Semnat) ALESANDRU. Cuartierul general de la Poradim in Bulgaria. 1 (13) Decemvrie 1877. Alteței Sale Principelui României. După o resistență de cinci luni, silințele combinate ale trupelor noastre aliate au fost încununate de un deplin succes. Armata lui Osman-pașa a depus armele și Plevna a căzut. Dorind a consimți amintirea acestei strălucite isbănde și partea ce Alteța Voastră a luat personal la dănsa, îmi fac o plăcere de a conferi, cu această ocasiune, Alteței Voastre ordinul Meu Sft. Andrei împodobit cu spade. Rog pe Alteța Voastră a primi însemnele acestui ordin ca o mărturie a sincerei Mele afecțiuni, a cărei încredințare V’o reinoesc. (Semnat) ALESANDRU. Generalul I. Ghika a plecat la Petersburg, nu se știe insă motivul acestei călătorii. Se zice că d. loan Ghika va pleca la Londra, însemnat cu o misiune specială. Se mai zice incă că d-la George Ghika ar fi numit agent diplomatic la Berlin. ter, este un om de acțiune, prin urmare trebue să ne așteptăm in curănd că vom auzi vorbindu-se de amestecul Greciei in chestia Orientului. Aceasta, precum și trăgănările ce se pun la incheerea armistițiului ne fac se presupunem că nu suntem incă aproape de indheerea păcei. Părerea noastră se confirmă prin următoarea telegramă a Agenței Havas: Atena 13 (25) Ianuarie. In Parlament Comonduros e spune programul guvernului. El zice că circunstanțele sînt critice, inse ministerul este hotărit a urma o politică activă și că va apără pe pămănt și pe apă drepturile helenice, eliberând pe frații lor din robie. Grecia. Ministeriul s-a schimbat. D-lu Gomonduros, președintele noului minis Resboiul. Peripețiile păcei. Două zile după luarea Plevnei, Turcia a făcut apel la puterile care au subscris tratatul de Paris de a fi mijlocitoare pentru pace. Se știe că toate puterele, afară de Anglia, a refuzat de a primi cererea Porței Otomane, atunci Poarta a cerut că Anglia singură se intense intre ea și Rusia, căci la Constantinopoli se credea incă intr’o intervenție a Englitezei, dar nici Anglia n’au vroit se părăsască singura neutralitate, ci au propus numai că primește a inteba pe Guvernul Rusesc dacă vrește a trata despre pace, ceia ce a și făcut. Răspunsul Rusiei au fost că dorește pacea din toată inima, insă Guvernul Turcesc să se adreseze la comandanții armatelor imperiale din Europa și Asia, cărora li s’au făcut cunoscut condițiile pentru primirea unui armistițiu. Cănd Sever-pașa au primit recunoștințarea că Rusia vroește să intre in negocieri, el a respins Guvernului Englezesc că Turcia primește in princip armistițiul propus de Rusia și roagă pe cabinetul de St. James, se ceară Rusiei, ca pănă la redactarea bazelor armistițiului să dea ordin comandanților sei din Europa și Asia de a înceta dușmăniile. Prin aceasta Sever-pașa credea că va pute, pe nesimțite, amesteca pe cabinetul Marii Britanii in peripețiile negociațiilor, dar Lordul Derby respinse, că Turcia trebue să se înțeleagă de a dreptul cu Rusia, căci este convins că un amestec al Engliterii n’ar fi bine privit de cătră Rusia și prin urmări este de prisos a încerca ceia ce este sigur mai denainte că nu va isbuti. In sfărșit Turcia a fost nevoită să se adreseze de a dreptul cătră Rusia. Mai inainte insă de a o face au întrebat, tot prin mijlocirea Angliei, dacă Serbia și Muntenegrul vor fi cuprinse in armistițiu. Prințul Gorceacof au respuns că: Serbia nu va putea să meargă inainte fără armata rusască, iar Muntenegrul va fi desigur in înțelegere cu Rusia! Prințul Gorciacof au adaos că spre a ajunge la pace crede de neaparat împlinirea a două condiții, iatăi că armata rusască se meargă inainte și al doilea că Turcii să fie convinși că nu vor primi nici un ajutor din partea Enghtezei. Cănd împuterniciții turci sau adresat la comandanții rusești, aceștia au respins că ei n’au nici o știință pentru indicerea unui armistițiu, respuns care au pus in mirare atât pe cei din Constantinopol, căt și cei din Londra. Făcănduse întrebare la St. Petersburg, prințul Gorceacof au respuns, că instrucțiile sunt expeduite de 8 zile, insă printr’un anume trimis, pentru că fiind prea importante n’au vroit să le dea prin telegraf și că in 10 sau 15 zile vor ajunga la comandanți. In sfârșit instrucțiunele sau primit de cătră comandanții rusești, inputerniciții otomani sau dus la Târnova Semeli, o stație a drumului de fer, dintre Filipopoli și Adrianopoli, unde marele Duce Neculai iși așezase cuartierul său general. Inse Marele duce a refuzat de a incepe negocierile mai inainte de a intra in Adrianopoli, drept care a cerut că această politie să i se pue la disposiția sa. Turcia a primit fără întârziere această condiție și a dat ordin lui Djemil-pașa de a o dezerta, după ce Adrianopoli au fost ocupat de ruși, împuterniciții turci au fost conduși la Kazanlik, unde s-a început trătările pentru preliminările păcei. Se zice că, după cererea Marelui Duce, Guvernul nostru ar fi trimis la Kazanlik pe colonelul de artilerie Arion și pe locotenentul-cololonel Berendei pentru a lua parte la negoltățiile armistițiului. Căt despre Serbia și Muntenegru nefiind decăt niște aliați morali ai Rusiei, remăne ca Poarta să se înțeleagă direct