Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)

1878-07-14 / nr. 78

ANUL XI PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE Prefectura Districtului Iași. No. 6750. La 31 Iulie curent, urmând a se ține liciteț­une in camera acestei prefec­turi, pentru aprovisionarea Poliției cu semnele necesare pe iarna viitoare, se publică aceasta spre cunoștința generală. Prefectura Districtului Botoșani. No. 4957 Da cătră Primăria comunei Răn­­ghilești, s’au declarat de pripas un No, de 3 vite cai și anume: una iapă la păr castaniy, coama coada neagră, una iapă la păr murga, coama coada neagră, pe grebăn­țoasă de șe, strcg la ambele picioare de dinainte, și una străjnică, la păr murgă, roma coada neagră, găsiți la indivizii Vasile Țiganu­ și Ghiorghe Arbore, precum d. Suprefect plăsei Stefănești prin raportul No. 794 incredințată, se pu­­­blică termin de 6 luni conform legii poliției rurale, spre ivirea păgubașilor, care cu dovezi ia regulă, să se presinte la primăria comunei respective spre a’i primi. No. 4877. Pe teritoriul comunei Flămânzii din plasa Coșula, acest județ, pripășinduse una iapă cu mânz, un păr murgă deschisa, coama coada neagră, fără alte semnae, pre­cum d. Suprefect acelei plăși, prin raportul No. 1078 incredințată, se publică termin de 6 luni, conform legei poliției rurale, spre i­­virea păgubașului, care cu dovezi in regulă Iassi. Vineri 14 Iulie 1878» Ho. 78 CURIERUL DE IASSI FOREA PUBLIGAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. Apare de trei ori pe sept­amână PREȚUI, ABONAMENTULUI: ® Iași și districte. Pe li sta 12 lei noi, plus portul 2 fr. 40 bani; — pe șase luni 6 lei noi, plus portul 1 fr. 20 bani. Austria. Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția; — Pe șase luni 22 franci. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu nu pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. I­edacțîunea și Administrațiunea in localul Tipografii Nationali. ANUNCITUL PAGINEI I-a. DE ARENDAT. Subsemnatul dau in arendă pe termen de cinci ani, cu începere de la viitorul, Sf. Gheorghe 1879, următoarele moșii din județul Cahul: Boroganii pl. Tigheciu, £ sria­­c»", cu drept pentru arendașii de a incepe plugăria sa din toamna acestui an. Aceste moșii se vând și de veci. Persoanele care ar dori a le arenda sau cumpără de veci, sunt rugate a se adresa la Principele Alexandru Ghyca, casa d-lui Dr. Ludovic Russu Iași. Prințul Ferdinand Ghyka, să se pris­nte în primăria comunei respec­tive spre­ a o primi, No. 4879. Pe­­ritoriul comunei Bălușenii, din plasa Târgului, sctst județ, pripășinduse un cal, in par murg, coama coada neagră și inserat­ipe­ piciorul stâng dinapoi cu o literă necunoscută, pramm­d. Sa prefect acelei p­ăși prin raportul No. 1493 incredințată, se publică termin de 6 luni, conform legei poliției rurale spre ivirea păgubașului, care cu dovezi in re­gulă, să se presinte la primăria comunei res­pective spre al primi. No. 4882. Pe teritoriul comunei Curteștii, din plasa Târgului, acest județ, pr­ășind ase una vacă, un păr porumbă, la coarne țapoșă și inserată pe șoldul stâng dinspo5, precum d. Suprefect acelei plăși, prin raportul No. 1499 incredințază, se publică termen de 6 luni, conform legei poliției rurale, spre ivirea păgubașului, care cu dovezi in regulă, să se presinte la primăria comunei respective spre a o primi. No. 4961. De cătră primăria comunei Co­­măndărești, b’a a declarat de pripas una iapă murgă, coama coada magră, și cu pișcătură la urechea stăngă, găsită la individul Toader Ungureanu dat judecății, precum d. Supre­fect plăsei Jijia, prin raportul No. 1135 in­­credințază, că publică termen de 6 luni, con­form legei poliției rurale, spre ivirea păgu­bașului, dare cu dovezi la regulă, să se pre­­zînte la primăria comunei respe­ctive spre a o primi. Prefectura Districtului Fălciu. No. 2006. Pe teritorul comunei Ghermă­­nești, din plasa Podoleni, acest județ, pripășin­­duse un cap, la­ păr murg închis, coama in stân­ga, ciopăr tatic de coadă, pete albe pe spinare, fără alte semne, se publică spre cunoștința proprieterului lui, cere in termenul pretins de legea poliței rurale, să se presinte cu do­vezi in regulă la primăria menționatei co­muni spre a’l primi, Primăria Municipiului Iași. No. 10297. Consiliul comunal in ședința sa e­xtraordinară de la 7 a curentei, ocupăn­­du-se de stărpirea contrabandelor ce se unel­tesc in paguba veniturilor comunale, intre altele au regulat că particularilor care ar descoperi asemenea contrabande, să li se dea jumătate din prețul ce se va prinde, din vân­­zarea contrabandei, după ce insă se vor scoa­te cheltuelele și taxele comunale, se publică dar spre cunoștința celor ce ar voi a profita de acest vot și dia că va poate trage un m­a­­re profit, atât moralitatea publică, căt și ve­niturile comunale, precum și chiar cei ce ar voi să se ocupe cu prinderea lor. Biuroul II. Administrația Sanitară, No. 521. Fiind­că la două termine fixate DUMINICA, MERCURI și VINERI, și publicate prin foaia oficială a „Curierului de Iași“, nu s’a presentat nici un concurent pentru ocuparea postului de­ verificator mor­ților și vaccinator al acestei Urbe, de aceia se publică al 3-lea termin de concurs de 6 săptămăni, de la data fonei, când atuncea d-nni d-ni sau licențiați in medicină care ar voi a ocupa asemenea post, se bine-voiască a be presenta in camera administrației Sani­tare, cu titlurile cerute de lege, conform art. 69 din legea sanitară, spre a fi supuși con­cursului. Președintele Comitetului Teatral din Iași. No. 1. Comitetul teatral din Iași, consti­tuit pe temeiul legei și a regulamentului pentru organisațiunea și administrațiunea tea­trelor din România, publică spre cunoștința tuturora acelor proprietari de teatre, ca­­finele, concerte, sale de spectacule și di­rectorilor de trupe, a sa conforma tuturor regalelor statornicite de lege și de regular­mentul ei, știind că dacă nu cel mai scurt termen n’ar urma a se conforma, se vor lua măsurile de represiuni prescrisă de lege s și de regulament. Președinte Pastia. No. 3. Comitetul teatral din Iași, consti­tuit pe temeiul legei și a regulamentului pen­tru organisațiunea și administrațiunea tea­trelor din România, fiind semă de propune­rea ce i s-a adresat de un număr de artiști de pe art. 3 din citatul regulament, a regu­lat de a se aduce la cunoștința d-lor artiști dramatici români din țară, că acei din d-lor care ar găsi că posed insu­șirele prescrisa de lege și de regulamentul ei și ar voi a intra în asociațiune cu alți artiști dramatici ro­mâni, pentru a forma o societate teatrala in Iași, in condițiunele prescrisă de citata lege și de regulamentul ei, până la 25 a viitoarei luni August, se bine-voească a-și face de­­clarațiunele d-lorsale cătră sub­semnatul pre­ședinte al comitetului teatral­ din Iași, in condițiunele statornicite de citatul art. 3, spre a se putea proceda apoi la formarea societăței. Îndată ce s’ar găsi îndeplinite și c­ ce-l­lalte disposițiuni a­le legei și a­le re­gulamentului ei, așa­dar sub-semnatul se gră­bește a da publicității cele ce preced spre știința și regula d-lor artiști. Președinte Pastia. Primăria Comunei Iiulboca, No. 643. Fiind­că ia terminul ce a fost fixat și publicat in foaia „Curierul de laș­“ No. 58, din 19 Mai 1878, pentru care nu s a putut efectua vânzarea unui vițel și 2 pei de vițel, provenite de pripas, fixăndu-se din nou termin in ziua de 27 Iulie curent, se publi­că spre cunoștința concurenților. Primăria Comunei Lespezile. No. 1779. Pe teritorul acestei comuni, in ziua de 29 Iunie 1878, găsindu-se de pripai o mănzată, la păr plavaua, coarnele țapoș­ și cu furculiță la urechia dreaptă, se publi­că terminul legiuit, pentru aflarea păguba­­șului ei. Primăria urbei Neamț. No. 2303. Pentru darea in antrepriză a plantației cu arbori a Cimitirului din această urbă, regulăndu-se un nou termin de licita­ție la 30 Iulie curent, se invită pe d-nii con­curenți, ca la acel termin să se prezinte in camera acestei Primării, întovărășiți de ga­ranțiile cuvenite, când ave a se ținea licitația. Primăria comunei Podgoria-Copou. No. 1038. In comuna Aroneanu, această comună, picând de pripas 1 măscuroae cu 5 purcei mici de felurite pături, sugari, se publică aflarea păgubașului, conform art. 48 din legea poliției rurale. No. 1040. Dacia rănduse de pripas­a măn­­ză sugară, la păr murgă deschisă, fără alte semne, trimeasă de Primăria urbei Iași, cu adresa No. 9194, se publică aflarea păguba­șului ei, conform art. 48 din legea poliției rurale. No. 1042 In lăuntrul termenului prevă­zut de art. 49 din legea poliției rurale, nei­­vinduse păgubașii a 3 cai, 1 vacă, și 1 rrimig.a.i.j prUUUIIT l A 104­441 potivb­ii* lăuntrul termenului, picate in această comu­nă și declarate de pripas in anul 1877, a căror termen au expirat acum de 3 luni, se publică termenul de 15 zile libere da la data fonei pentru vânzarea lor, amatorii de a cum­păra asemenea vite sunt rug­­ ți a sa presenta in camera acestei Primării, unde are a se ține licitațiuna, c­alendarul septamanei. 2­16 1. Joi. Vineri. Sâmbătă. Duminică. PATRO­N­U­L ZILEI. ANUNCIURI. Rândul sau locul seu 15 h­ i Francia. Pe șase luni 26 franci. Constantinopole: 26 franci. Abonamentele ți arunciu­ile pentru «Curierul de Iași íoaca oficială, se fac la D-nu Enijăne Micoud, Constantinopol 8 rue de la Basque Ottoman 8, v In Germania­­ a D. Adolf Steinner, Hamburg. Exemplarul 30 bani. Bial vech­in. Sta­ncn. 7 î­n A. Iulie. Iulie. 9 31 Duminică. 10 23 Luni. 11 33 Marți. ____12 _____24________Mercuri. PATRONUL BISEI. Mar. Pancralie, Chiril, Andreiu. 45 mart. din Nicopole, s. m. Apoloniu. Mar. EuBth­ie, Chindeu­c. Nicodem, Olga, M. Proc’u, Ilcrim, Sera­pion, b. vrron ca. Res. Soar. ore. 4 4 4­4 m. 18 20 22 23 Ap. Soar. ore. 7 7 7­7 m 53 51 50 49 Stil vechi­. Iulie. 13 14 15 16 Stil nou. Iulie. 25 26 27 28 Ad. arch. Gavriil c. p. Ștefan c. Sara. Ap. Achila, m. Iust. Iraclie, c. Onisim. M. Chirie, Ialita, Lobau, c. Iosif Vladim. Martirul Actinogm. Avudiro, Faust. . Ref. Boar. Ap. Soar. pre. m. ore. m. 4 25 7 47 4 25 7 46 4 26 7 45 4 28 7 44 PUBLICAȚII JUDECĂTOREȘTI. Curtea de Apel din Iași secția I. No. 2886. Inculpatul Strul sin Leiba, fost domiciliat in Hărlău, acum cu domiciliul ne­cunoscut, in virtutea art. 204 din pr. p., este citat a se presenta in persoană înaintea secțiunei I a Curței de Apel la 7 a lanei Septemvrie anul 1878, parele 11 din zi, când are a se judeca procesul corecțional in care se inculpă pentru înșelăciune. Tribunalul județului Iași Secția I. No. 963. D-na Haea Burch Șorr Grum­­berg, născută Trostensțchi, cu domiciliul ne­cunoscut, in virtutea art. 71 combinat cu 75 alin. 6 din proc. civilă, este citată a se pre­senti in persoană înaintea secțiunei a l-a a Tribunalului Iași, la 30 a lunei August 1878, oara Il din zi, când are a se judeca proce­sul intentat de soțul d-nei, Burch Șorr Giu­m­­berg, contra sa pentru divors, aducănd atun­­cea și probele ce va fi posedând, la neurma­­re causa se va căuta in lipsă. Secția a II-a. No. 931. D. Burăh Beri Iaster, cu domi­ciliul necunoscut, in virtutea art. 75 alin. 6 din proc. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin procurator admis de lege, inaintea secțiunei a 2-a, a trib. Iași, la 5 Septemvrie 1878, oara 11 din zi, cănd ave a se judeca opoziția formată de D. Teodor Vasiliu Cristescu, contra sentinței acestui tri­bunal, din 28 Iunie 1878, in cauză cu d-sa, pentru grău și altele, aducând atuncea și pro­bele ce va fi posedând, la neurmare cauza se va căuta In lipsă. Secția a IlI-a, No. 440. D. Costachi Gafencu, de profesi­une pensionar, domiciliat in Iași, prin co­mandamentul înregistrat la No. 308, au so­mat pe D. Moise Leib sin Iancu, de profe­siune proprietar, dom­ciliat in Iași, desp. I, ca un termin de 30 zile, se respundă suma de 300 galbeni, cu a lor procent de 1­­2% pe lună, calculat de la 23 Noemvrie 1876, până în frumerătoare, plus clausă penală 90 galbeni, fără prejudiciul cheltuelelor de ni­îar­^%recare, 'msensk la trib?Iași secția­­ a 3-a, sub No. 468, din 10 Dechemvrie 1876 și investită cu formula executorie. Fiind­că d-nn debitare in arătatul termin ce a expi­­rat n’au plătit banii, ear d-nu creditare prin petițiunea înregistrată la No. 4077, cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului ipo­tecat, care este­ o casă situată in orașul Iași, desp­­l­a, strada Moțoc, înscrisă la No. 19, construită de cărămidă, acoperită cu șin­­dilă și compusă din o dugheană, 3 odăi și o bucătărie, cu un paravan de scânduri și un beciu dedesupt și o altă odae alipită de ca­să tot de cărămidă, acoperită cu scânduri, avâad in ogradă o altă casă constrită de că­rămidă, acoperită cu șindilă și compusă din 4 odăi, din dosul căreia există o mică grădi­nă, osebit 4 cameri pentru lemne, de scân­duri, acoperite cu șindilă, o șură de scăn­­duri, cu dependințele și locul lor. Pe acest temeiu și in baza art. 503 din proc. civilă, trib. publică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cumpără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei sec­țiuni a 3-a, cu garanția cerută de lege la 16 a lunei Octomvrie, ziua Luni 1878, oa­rele 11 din zi, cănd are a se face adju­­decațiunea, potrivit art. 539—550, și cu res­­tricțiunea art. 559, 561, 564 și 565 proce­dura civilă. Tot o­dată se somează pe toți acei care ar pretinde vre­un drept de pro­ FOILETON. I­M­M­E­N­S­E­E de Theodor Storm. (Urmare). IMMENSEE. Și iarăș s’au strecurat anii.—Pe o cale umbrită de copacii pădurii se co­­borea, intr’o zi caldă de primăvară un tânăr cu obrajii păliți de soare și înfă­țișarea energica. Ochii sei căprii și se­rioși erau ațintiți in depărtare, ca și când ar aștepta, ca in sfirșit să se i­­vească vr’o schimbare in calea sa mo­notonă, lucra ce tot nu mai urma. In sfirșit­ul ajunse din vale un car țărănesc. „Hei­ prietene, strigă călătorul, zărind pe țăranul care mergea pe lângă car, pe aici e calea la lacul Immen? Tot drept inait­te, respinse țeranul, atingăndu-și pălăria. „Nu mai e mult păn’acolo ? — Ia cât col­a. Căt ai trage o ju­mătate de pipă de tutun, te și trezești la lac; curtea e chiar lăngă el. Tiranul trecu cu carul seu­ cară că­lătorul inaintă mai grăbit de-a lungul copacilor. După cale de o jumătate de dias umbrele de la stingă lui încetară, calea trecea pe o coastă, de pe care abia se zăreau vârfurile copacilor, stejari bă­­trăni, ca de sute de ani. Peste ele pri­virea străbătea înainte pe o vale, lumi­nată de razele soarelui. Ear la fund se întindea lacul liniștit, albastru închis, și incunjurat in toate părțile de păduri verzi și bătute de soare; intr’un singur loc pădurile se deschideau formând o prive­liște îndepărtată, care și aceasta se in­funda in munți albăstrii. In față cu că­lătorul, privind mai la o parte, in mij­­locul frunzișului verde al pădurilor, se vedea un loc, care jur împrejur părea acoperit cu zapadă; erau pomii înfloriți, pintre care pe un loc ridicat, se înălță curtea albă, și cu acoperemântul roș. Un cocostric se cobori de pe horn și se plecă pe deasupra apei.—Immensee­ stri­gă călătorul. I se părea ca și când ar fi atins scopul călătoriei sale, căci el stete neclintit, privind peste virfurile arborilor in jos, la celalalt mal, unde vedea, o­glindită in fața apei, imaginea casei le­­gănăndu-se incet pe valuri.­Apoi iși urmă calea in pripă. Acum incepu a se cobori iute, ast­fel că copacii de mai la vale iarăși înce­pură a-și arunca umbrele asupra lui, in aceeași vreme ei se puneau însă in ca­lea privirii îndreptate asupra lacului, care acum numai căte­ odată se zărea stralu­­lucind printre crengi. Peste puțin calea iarăș se ridică lin, sfirșindu-se pădurea din dreapta și din stingă; in locul ei se întindeau de-a lungul, viile, cu desul lor funziș verde; la amândone lăturile se înșirau pomii înfloriți, acoperiți de albi­­nile ce roiau zicăind. Un bărbat bine făcut, îmbrăcat cu palton roș, venea spre călător. Când ajunse mai aproape, el iși ridică șapca și strigă cu glas ridicat: „Bine ai venit! Bine ai venit! frate Re­inhardt ! Bine ai venit pe moșia Immensee. Dumnezeu să te bine­cuvinteze, E­­rich!—și iți mulțămesc pentru intimp s­­pinare! strigă călătorul. Apoi intâlnindu-se iși deteră măna.­— Dar tu ești in adevăr? zise Erich, când privi din apropiere fața serioasă a ve­chiului său camarad. „Se înțelege, că sunt eu, și tu de a­­semene ești tot tu; numai că arăți ceva mai vesel, decăt obicinuit. Auzind aceasta un scris voios în veseli și mai mult fața lui Erich. Apoi da, frate Reinhardth, zise el, intinzându-i ăncă odată măna, dar eu in vremea a­­ceasta am și câștigat lotul cel mare, precum știi. Pe urmă iși frecă mănele și strigă vesel. Aceasta are să fie o surprindere! La aceasta nu se așteaptă, căc e lumea nu se așteaptă! O surprindere? întrebă Reinhard. Pentru cine? „Pentru Elisabeta. — Elisabetă! Dar nu i-ai spus, că vin să vă văd? „Nici un cuvânt frate Reinhard, nici nu-i trece prin gănd. Mumei de aseme­­nea. Am ținut taină, pentru ca bucuria ei să fie cu atât mai mare. Tu știi,— eu totdeauna aveam—așa—planurile mele ascunse. Reinhardt se puse pe gânduri, parc­ă i se îngreuna resuflarea cu căt mai mult se apropia de curte. La stingă drumului încetară apoi și viile, dănd loc unei în­tinse grădini de verdețuri, care se tră­­găna până aproape de malul lacului. Co­­costricul intre aceste se lăsase jos și umbla cu gravitate pintre straturile de legume. Hei­ strigă Erich, batând in palme, să vezi, că egiptianul ista oarăș se pune să-mi fure perișorii de la ma­­zere! Paserea se dete incet pe aripi și sbură pe acoperemăntul unei zidiri noue ce se ridica la capătul grădinei de le­gume, înfățișând inspre grădină un zid acoperit cu ramurile de caise și perseci, care erau atârnate de el. Aceasta e fa­brica de spirt, zise Erich, eu am făcu­t-o, abia de vr’o doi ani. Casa de gos­podărie a zidit-o din nou reposatul ta­­ătă meu; casa de locuință a fost zidit încă de bunul meu. Ast­fel se înain­tează mereu in viață. La aceste cuvinte ajunseră la un loc larg care in două laturi se mărginea cu arături, cară in fund cu casa proprieta­rului. De la colțurile casei in dreapta și in stingă, se ridicau zidurile grădinei In dosul acestora se zăreau părți din păreți intunecoși de taxus, și pe ici pe colo un pom imflorit, ce atârna peste zid in curte. Mai mulți bărbați cu fe­țele aprinse de lucru și de arșița soa­relui, treceau peste locul larg și salutau pe amici, in vreme ce Erich da unora însărcinări ori întreba pe alții asupra lucrului lor de zi. După aceasta sosiră la casă. Intrară pe un foișor înalt și recoros, de unde a­

Next