Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1878 (Anul 11, Nr. 73-141)

1878-11-26 / nr. 129

Judele de pace ocol. III din Iași. No. 4050. Prin cartea noastră de jude­cată No. 551, pronunțată la 19 Septemvrie 1878, și in basa art. 1170, 1088 cod. civil, 150, 234 și 146 pr civilă, s’a condemnat pe d-nei căpitan Bujoreanu, se plătească recle­­mantei Maria Vais, suma de 438 franci 50 bani, cu procente legale de la data reclama­­țiunei 21 August 1878 și până la numeră­­toare, plus 20 lei ne cheltueli de judecată, cu drept de oposiție și apel. Judele de pace ocol. IV din Iași. No. 3312. Prin cartea noastră de jude­cată No. 382, pronunțată la 11 Noemvrie anul curent, pe baza art. 1170, 1088, cod. civil, 150 și 146 pr. civilă, sau condemnat pe d-nui Moise Blomberg a plăti d-lui Iancu Ștern suma de 800 lei noi, cu procent legal de la data reclamațiunei până la numeră­­toare, plus 12 lei noi cheltueli de judecată, cu drept de oposiție și apel, conform art. 29 și 21 pr. civilă. Inginerul hotarnic jud. Dorohoi. No. 21. Regulăndu-se ca la 10 Martie 1879, să se facă hotărnicia moșiei Grimești, din jud. Dorohoi, despre Verpule, Badești, Botoșănița și Bălilești, proprietarii sunt in­vitați ca la aratatul termen, să fie presenți la Primăria comunei, cu acte și documente ce vor fi posedând, neviind se va urma con­­form legei. Inginer hotarnic, A. Mavrodin. CONSILIUL COMUNAL DIN IAȘI. Sesiunea extra­ordinară de la I—20 Noemvrie 1878. Ședința din 14 Noemvrie. Președinta d-lui Primar 8c. Pastia. Membri presenți , și anume: d-nii Belcic A., Manjerov P., Ornescu I., Bojnițâ D. Absenți motivați: d-nii Hazu G., Iorga I. Absenți fără motive d-nii: Corjescu I., Cri­­stodulo-Cerkoz D., Gane N., Ianov I., Pav­­lescu St., Racoviță A., Roseti D., Tufescu Gr., Tăutu T. Ședința să deschide la 2 ore p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței pre­cedente și B& aprobă. D. Primar anunță consiliului o împreju­rare foarte intr­statoare, acea că epizootia s’a lățat in 4 dispăru­ri. Legea prescrie că 80 ere felurite măsuri, și ca să se poată in­­deplini legea s’a însărcinat special pe d-un consilier Manjerov; de aceia roagă pe con­siliu a vota o diurnă d-lui Manjerov, și ose­bit de aceasta să se deschidă un credit din care să se poată face diferite cheltueli pre­cum: țarcuri, șoproane, îngrădituri, etc. Consiliul, după propunerea d-lui Rojniță, in unanimitate voteaza a să deschide un cre­dit extraordinar de 1.000 lei din care să se facă cheltuelele trebuitoare și să se deie și d-lui consilier Manserov o diurnă de 10 lei pe zi. D. Primar arată că regulamentul pentru perceperea taxelor pe imaș ne­fiind destul de eficace, căci toate măsurile de catagrafi­­sire ce s’au luat după acest regulament n’au adus nici un rezultat, și ds­ ve$ind aceasta au luat dispoziț­i sa se închidă vitele la fie­care c­readă, să se numere și să se înscrie. Cu această lucrare a fost insercinat d. ad­­jutor Ornescu, și d-sa cu angajarea oame­nilor, cu fa­cerea de țarcuri etc., a cheltuit 134 lei 5 bani, de aceia consliul este ru­gat a vota un credit din care sa se poată plăti acești bani. Consiliul in unanimitate votează a să des­chide un credit de 134 lei 5 bani din care să se plătiască cheltuelile ce s’au făcut, fiind insă că sunt unele cheltueli a sa de mărunte in­căt nu să poate face pantru densele acte justificative căci actele ar costa mai mult de căt cheltueala iness, de aceia mandatul pentru primirea banilor se va subscrie de d. OrnefCU. C. Primar arată că oamenii ce sunt pe la gradini ne­fiind de ajuns, s’au angajat oa­meni Buulementari cu care s’au chiltuit, 81 lei, de aceia consiliul este rugat a vota un cre­dit din care să se plătiască acești oameni. Consiliul la unanimitate votează un credit de 81 lei. D. Primar arată că ‚ extraordinar inscris in budget s’a ap­uzat, asemene­a’a epiuzat și creditul de 4,000 lei ce s’a fost votat de consiliu , și fiind­că mai sunt cheltueli de făcut până la sfărșitul anului, consiliul este rugat a vota un nou credit. Consiliul in unanimitate votează un nou credit de 3,000 lei din care să se plătiască cheltuelile extraordinare ce s’au făcut și a­­cele ce se vor mai face până la sfârșitul a­­nului, și in care intra și creditul de 1,000 lei ce s’a votat la începutul ședinței pentru cheltuelele ce sunt a să face cu combate­rea epizootiei. D. Primar zice că este nevoit a ridica ședința fi­nd că d-sa la 3 ore pleacă la Bu­curești iar d. Manserov este chemat la un caz de epizootie. Ședința se î ridică la 3% oare. Ședința din 15 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Beide Membrii presenți , și anume: d-nii Cris­­todulo-Cerkez C., Rojniță C. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d-nii consideri Hazu G., Iorga I., Manjerov P., Ornescu I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu L, Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Racoviță A., Roseti D., Tăutu T., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2 p. m. Să cetește procesul-verbal a ședinței pre­cedente și să aprobă. Din cauza de afaceri de administrație, dis­cuția asupra chestiunelor înscrise la ordinea zilei se­amănă pentru mine 16 cureni. Ședința se rădică la 2% ore. Ședința din 16 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Belcic. Membrii presenți , și anume: d-nii Cor­jescu I., Hazu G., Iorga I., Manjerov P., Ornescu I, Racoviță A., Tăutu T. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pastia și d. consilier Rojniță C. Absenți fără motive: d-nii Cristodide- Cerkez G.- Gane N., Ianov I., Pavlescu St., Roseti D., Tufescu Gr. Ședința să deschide la ora 2% p. m. Să cetește procesul verbal a ședinței pre­cedente și să aprobă. D. Președinte arată că consiliul a votat a se plăti administratorului moșielor Galata, Olătuca și Frumoasa remiza de 10% pentru perceperea taxei pașunatului vitelor pe ima­­șul comunei. Această remiză să stie la 643 lei 90 bani, încasarea fiind de 6439 lei 5 bani, insă­­ din care poate să se plătiască această remiză este epiuizat. Convliul in unanimitate votează a se des­chide un credit extraordinar de 1 643 lei 90 bani din care să se plătiască remiza in ches­tiune. Să supune petițiunea administrației tipo­­grafiei naționale prin care arată că din su­­ma de 1249 lei 50 bani ce să cuvine tipo­grafiei pentru imprimarea manualelor de servitori i s’au liberat numai 1090 lei 50 bani, din cauză că creditul aprobat de mi­­nisteriu era epuzat; de aceia roagă a se vota un nou credit din care să se plătiască ne­ajunsul de 159 lei. Consiliul in unanimitate votează un credit de 159 lei pentru achitarea datoriei cătră tipografia națională. Ședința se ridică la 27­ ore. CURIERUL DE IASS! Ședința din 17 Noemvrie. Președința d-lui adjutor A. Belcic. Membrii presenți , și anume: d-nii Man­jerov P., Ornescu I., Roj­iță C­, Roseti D., Tufescu Gr. Absenți motivați: d. Primar Sc. Pustia și d-nii consilieri Hazu G., Iorga I. Absenți fără motive: d-nii Corjescu I., Cristodulo-Cerkez C., Gane N., Ianov I., Pav­lescu St., Racoviță A., Tăutu T. Ședința să deschide la oara 2 p. m. Se cotește procesul verbal a ședinței pre­cedente și se aprobă. D. Președinte aduce aminte consiliului că intre taxele votate pentru echilibrarea bud­getului anului curent, este și taxa de un leu la pelea mare. Fiind­că consiliul n’a spe­cificat, și cameră de asemene­a'a specificat dacă taxa să­ie pentru peile nelucrate sau și pentru cele lucrate, d. Primar a înțeles că trebue să se taxeze și pelea lucrată și cea ne­lucrată ce esă din oraș. Aceasta a dat­oc la plângeri cătră d. M nistru, și una din aceste plângeri d. Ministru o recomandă con­siliului comunal (cetește). D. Bojnița vede că nici votul consiliului nici Hg­a votată de corpurile legiuitoare nu specifică dacă să supun la taxă numai peile nelucrate sau și cele lucrate. Dacă consi­­ul astăzi ar stabili ca taxa să se fie numai de la peile nelucrate, atunci comuna nu va mai percepe nici o taxă ci tot profitul se va duce in măna cât­orva speculanți, căci nimic nu este mai simplu de­căt a da pelei forma de pele lucrată: o pele de vită mică, cum­­. e. o pele de oae, n’are nevoe de a fi ți­nută mai mult de 5 zile in cadă și’și schi­mbă calitatea. Operația aceasta este foarte efti­­nă; insă departe de a fi o industrie, ea nu ar fi de­cât un mijloc de a lovi in dreptul comunei de a percepe taxa. Tot așa și cu peile de vită mare. Au fost si sunt inca pe strada Nicolina 2 dubălării. In aceste dubălării pelea de vită mare să sune intr’o varniță cu coajă de stejar, unde stând 2 săptămăni iși schimbă fața, și apoi o exportează in streinătate pentru a să lucra și a să introduce înapoi in țară. Această operație să face numai pentru a se spa de taxă, căci îndată ce dă părul jos de pe pele, să zice că este lucrată. Prin urmare facându-se astăzi deosebi­re intre pelea lucrată și cea ne­lucrată, nu se face nici o încurajare industriei, căci­­ industria lucrărei peilor nu ex­stă la noi; ceia ce s’ar fac« numai, ar fi de a impedeca comun» de a’și realiza micul ei venit. Pentru aceste considerente d. Rojniță este de părere că comuna tr­ebue să perceapă taxă și de la peile lucrate și da la cele nelucrate ce să exportează din oraș. D. Ornescu susține propunerea d-lui Roj­­niță. D. Roseti este in contra părerei d-lui Roj­niță și Ornescu. Poate să fie adeverat că dacă să scutesc de taxă peile lucrate a zonei să nu mai existe pei­le lucrate și cu chi­tul acesta comuna sa nu mai poată incasa micul ei venit, dar consiliul n’are misiunea de a căuta numai să sporească veniturile co­munale, ci are datoria de a căuta de buna stare materială a cetățenilor. După prin in­­terpretația ce s’ar da astăzi votului consi­­lului s’ar da o impulsie desvoltărei unei ra­­mure a industriei, și nu s’ar mai trimite perle n streinătate pentru a să întoarce Înapoi aerate, acesta ar fi un bine mai mare ce l’ar face comuna. Afară de aceasta, peile nu să lucrează după cum spune d. Roni­ță. Sunt mai multe ca­lități de pele, și calitatea lor variază după întrebuințarea la care să destinează: cănd este vorba de a face piele pentru tălpi, atunci lucrarea ei să face după cum spune d. Roj­­niță, insă cănd este vorba de a se face iuft sau alt soiu de pele atunci Sunt alte procedeuri pentru lucratul ei. De­sigur că orașul va profita mai mult când pelea se va lucra în oraș, căci vor fi oameni care se vor îmbogăți, și Cu căt , vor fi mai bogați cu atăta vor contribu mai mult la înflorirea orașului; de aceia d. Roseti este de părere că pelea lucrată trebue a se proteja prin scutire de taxă dar taxa să se eie numai de la pelea ne­in­erată. Să pune la vot propunerea d-lui Roseti, de a nu să percepe taxa de căt de la peile nelucrate ce esă din oraș. Și că primește cu majoritate de 4 voturi, contra d-nii Rom­îți­ și Ornescu. D. Președinte supune consiliului următorul raport s­corul saunei inserc­ nstă cu recepțiu­­nea definitivă a lucrărilor de pavaj și tro­tuare făcute de d. concesionar W. O. Callender: Domnule Primar! Subsemnații membrii comisiunei pavagelor, însărcinați cu constatarea și primirea defini­tivă a pavagiului efectuat de W. W. O. Cal­lender in cursul campanielor 1873, 74, 75, 76 și 1877, terminând această constatare, am primit lucrările care au fost făcute in con­formitatea caetului de însărcinări, după cum să prevede în anexatul tablou și am consta­tat și deteriorare­» rflate, consemnate in a­­lăturatun prescript-verbal de primire, supr­­indule la decisiunea onor, consiliu comunal. Credem de datoria noastră, cu această oca­­ziune a atrage atențiunea onor. consiliu și a noastră d-le Primar, că din constatarea fă­cută resultă că trotuarele s’-u aflat stricate in genere, in fața crișmnalui și a unor ma­gazii din cauză că proprietarii sau locatarii acelor magazii nu pun destulă îngrijire la descărcarea poloboacelor și coletelor cu măr­furi pe trotuare. Ar fi nimerit ca onor. consiliu să elabo­reze un regulament in scopul de a preveni pe viitor asemenea deteriorări și a fixa a­­menzi pentru contravenienți. Asemene credem că ar trebui de luat o disposițiune in privința terenurilor ce nu au nivelul cuvenit, precum și t­irgrăditurelor, care n'oferind un sprijin solid trotuarilor, sunt causa detertorilor indieste in procesul­­verbal de receptiune, și pe cât timp aceste inconveniente nu vor fi înlăturate, trotuarele nu vor pute fi in bună stare, ce vor ocasiona tot­deauna reparatiuni, chiar dacă se vor re­face acum de d. Concesionar, care vor costa pe comună lumi Însemnate. Terminând ast­fel lucrarea cu care onor. consiliu comunal au bine-voit a ne însărcina, avem onoare­a presanta resultatul, adăugând că întârzierea au fost causată prin esecuța u­­nei lucrărilor la care am obligat pe d. Con­cesionar, ele lucrări au fost terminate in zilele din urmă numai. Primiți Domnule Primar, asigurarea deo­sebitei noastre considerațîuni. Comisiune. D. Q. Rosetti, A. Racoviță. Inginer dirigent: A. Boguș. Considerentele pe care ’mi întemeiez di­feritele opiniuni, fiind prevăzute in procesul­­verbal redactat de onorabila majoritate, de­clar și aici că le mențin in totul și că prin urmare nu suerez la recepțiunea definitivă a lucrărilor paragiului, nefiind esecutate con­form cartului de însărcinări. M­mbrui comisiunei, Rojniță. Proces-verbal. Recepțiunea definitivă a lucrărilor esecutate de concesionarul d. W. C. Callender. Anul 1878 luna Octomvrie in 10 zile. Subsemnații membri a comisiunei pariju­­lui, delegați din sinul consiliului comunal pen­tru recepțiunea definitivă a lucrărilor de con­­strucțiune a pavt­iului efectuate de d. W. C. Cal­ender concesionar in campaniile anilor 1873, 74, 75, 76 și 1877, pășind la examinarea a­­cestor lucrări am constatat că ele in­gi­nere sunt efecutate in bane condițiuni și conform celor prescrise de caetul de însărcinări Încât am făcut recepțiunea lor după anexatul tablou cu următoarele observațiuni a lucrărilor care s’au constatat defectuoase și nu s’au putut primi și anume: 1) In strada Păcurari, mărginele trotuaru­lui asfaltat din fața proprietăților No. 114, 121, 139, 157, 193, 141, 147, 154, 155 și 228, sunt degradate din cauză că locurile proprietăților aveal un nivel mai jos de­căt strada și ingrăditurele lor fiind slabe, asfal­tul ne­având in ce să sprijini B’au derămat atăt terasamentul căt și pătura de asfalt ca­re nu are o bază solidă. Am mai constatat că in fața crâșmei No. 246, sunt mai multe crăpături in trotoarul de a­salt, care au provenit din cauza că crășma­­rul la discarcarea vaselor nu au avu­t destu­lă luare aminte pentru a evita sfărmarea a­­cestui asfalt, asemene am găsit că trotuarul cu începere de la crășma No. 5*43 pe o par­te, iar pe cei­l­alta de la casa No. 183 și in lungime de 26­50 m­­m­ spre bariera Păcurari este cu desevarșire sfărmat, acesta deterio­rări după informațiunile luate in fața locului au provenit din cauza că strada Păcurari fi­ind inpracticabilă in cursul ernei trecută, fur­goanele și artileria rusască au trecut in ma­re parte de-a lungul trotoarilor, staț­onând chiar pa ele mai mult timp, am mai găsit că in fața făntănelor ce se afa in strada Pă­curari din dosul trotoarelor, că asfaltul este stricat in o lungime de 29.60 ‘a­ fiind­că cără­ușii trecători, trecând cu trăsurile lor de multe ori încărcate, spre a adapa vitele au stricat trotoarul in acel loc. Onor. consiliu comunal ar trebui să fie dispozițiuni pentru a apara in viitor prin punere de stâlpi strica­rea trotoarelor in acele localități. 2. Strada Sărărie In această stradă s’au găsit următoarele defectuosități: in fața crâșmelor lui Dimitri­e Macovei, crâșmele No. 3, 7, 13, 15, 4, 23, 14, 47, 30, crășma bisericei Sf. Haralamb și in fața unei gâște a d-lui Th. Vasiliu tro­tuarul este sfarmat din cauza neglijenței pro­prietarilor, asemene in fața caselor d-lui Dr. Iuliano este un loc sterp incunjurat cu tro­­toar de as­falt, insă fiind că acest loc cu es­te ingrădit, trăsurele spre a merge in strada Sf. Atanasie, se îndreaptă peste acel trotoar și l’au deteriorat in mai multe locuri, ar fi necesar pentru a mă evita aceasta, in viitor a să lua dispozițiuni pentru îngrădire­a menționat­ului loc. 3. Strada Bunavestire In această stradă am găsit că măr­gine­le trotuarulu despre zaplazurile d-lor D. Bote­zat, Timofin, Șerban Negru sunt deteriorate din cauza diferenței nivelului locurilor indi­cate cu nivelul trotuarului și din cauza ve­­chimei îngrăditurilor acelor locuri. 4. Strada Tăutu Marginea trotuarului despre zaplazul d-lui Gheorghi­ Cozadinî, este stricată din aceiași cauză arătată la punctul 3. 5. Strada Cogâlniceanu Marginea trotuarului despre zaplazul bise­ricei Bunavestire și ecel a d-lui Alex. Suțu (Telimak Dimitriu) stricată din cauza sus menționată. 6. Stradela Universităței In fața atenanselor școalei centrală de fe­te trotuarul s’au prăbușit din cauza degrada­­țiunei pivniței ce merge pe sub acea stradă care prăbuși tură astupăndu-se de onor. Pri­mărie, trotoarul a fost pavat provisor până se va așeza pământul in destul pentru a se pute reface trotoarul. 7. Strada Sf. Atanasie Trotoarul din fața d-lui Dr. Iuliana este deteriorat din cauzele prevăzute la punctul 2­8. Strada Mare Trotuarul din față casei d-lui Mantu Da­raban No. 17, in fața magaziei No. 50, idem in fața magaziei I. B. Brau­berg este sfăr­­mat din ca,uza că chirigii magazinelor rivera­ne, la discarcarea lăilelor cu mărfuri n'au luat ambza pentru a evita sfărmarea trotua­rului. 9. Strada de Sus In fața casei No. 185 a lui Burech Sadar Burechi trotuarul este stănaat din cauzele a­­ratate la punctul precedent. 10. Strada Dancu Pe lângă taplazul d-nei Razișcewski și Sir­­cus, marginea trotuarului este deteriorată din cauza diferenței de nivel și a relei stări a ingrăditurelor. 11. Strada Nemțească Margenele trotuarului pe lângă taplazul bi­sericei Dancu a caselor No. 3 a d­nei Ra­­zisciewski sunt deteriorate tot din cauza pre­văzută la punctul 10, asemene și in fața crâș­mei No. 27 trotoarul este sfărmat. 13. Strada Sf. Sava Margenele trotuarului pe lângă zaplazul proprietăților No. 9 sunt degradate, iar cauza este tot acea aratată la No. 10. 13. Stradela Vovidenia Marginele trotoarului despre Îngrăditurile d-lor maior Lepadato, Turculeț și despre a­­cel a bisericei Vovidenia, sunt degradate din cauzele sus arătate. 14. Strada Veche Trotuarul in dreptul porței d-lui Scarlat Tăutu, este stricat de propr­etar pentru a da scursoare apelor din ogradă, asemena in fa­ța magazinelor No. 1 și 3 și a d-lui Șmil Haimon.tz, trotuarul este sfărmat din cauza locatarilor din acele magazii care la discar­carea mărfurilor nu au avut îngrijirea pen­tru a evita stricarea trotoarului. 15. Strada Ghica- Vodă Marginea trotuarului despre locul d-lui Cost. Popovici, este stricată din cauza unei pivniță ca este deschisă chiar pe marginea trotoarului care ne având nici-un sprijin pă­­mântul să darmă din care cauză trotuarul s’a degradat. 16. Strada Misai. In partea despre podu de­ peatră acestei strade, rembleul stradei fiind mai nalt decât ocurile riverane și trotuarul ne­având spri­­in s’a dărâmat terasamentul Împreună cu asfaltul. 17. Strada Movila In partea stângă mergând la deal trotua­rul este sfărmat in fața crâșmei și a unei crărie din apropierea podului Bucșinescu, precum din fața unei alte crâșme din apro­­pierea pieței Caza,­­numere neesistănd la a­­ceste localități și locatarii nevroind a spune numele lor, nu să poate da indica­țiuni mai precise), căușele sfărmărei sunt neingrijirea ocatar­lor riverani. 18 Strada Petru Rareș. Marginele trotuarului despre un loc­oterp vecin cu casele d-lui Buter precum și despre zaplazurele proprietățelor No. 13 și 15 sunt deteriorate din causa diferenței nivelului și d relei stări a ingrăditurelor. 19 Strada Seulescu. Asfaltul la poarta d-lui A. Șendrea este stricat cu ocasiunea facerei conductului de apă in ograda d-lui Șendrea și nereperat de d-sa. 20 Strada Moțoc. Margenele asfaltului despre zaplazurele ar­­h­ereului Bobulescu, Platon, Alexandrescu, d-nii Popovici și a maiorului....... sunt deterio­rate din causa deferenței nivelului și a relei stări a ingrăditurelor. 21 Strada Metropolis. Margeneti trotuarului lângă zaplazul case­­lor mici a lui Vodă Sturze, degradate din causa căderei zaphzului. 22 Strada Sf. Andrei înainte cișrae No. 48 a lui Marcu și in fața crâșmei hotelului Lemberg precum și dinaintea acelei de peste stradă, față cu Marcu, trotuarul sfărâmat din causa c­rășm­a­rilor care cu ocasiunea descărcărei vaselor pe trotuar l’a sfărâmat. 23 Strada Palatului. In fața crâșmelor Noel Oren și Tanase Mincu, trotuarul stricat din causa aratată la No. 22. 24 Strada Nicolina. Mărginele trotuarului despre locu­rele No. 732, 771, 232 precum și in fața crâșmei de lăn­gă rampa calei ferat­, stricat din căușele sus aratate. 25 Strada St. Lazăr. Margenele trotuarului de­pre ingrăditurele proprietățelor No. 29, 39, 52 și 54, stricate din causa rei stări a ingrăditurelor neoferind asfaltului un sprijin solid. 26 Strada Băncei (Dolia). Asfaltul de ruligin presintă in mai multe locuri depresiuni care in cea mai mare parte nu trec peste un centimetru, am găsit numai vre­o trei care are un centimetru și patru milimetri. in colțul acestei strade despre strada Primăriei, la farmacie este defect de nivel care impedică­­ se scurge apa din ploae din care causă ea etagDează la acel loc. 27 Strada Carol. Pavagiul de piatră cubică greș, fiind cu totul defectuos nu l’a priimit, remăind ca d. concesionar să’l prefacă cu granit conform conventional ce are cu onor. Primărie. 28 Strada Arcul. In dreptul crâșmei bisericei Banu, in fața caselor d-lui A. Negruți asemenea și despre margenele zaplazurilor preotului Laha a bi­sericei Banu a d-nei Sfbtcowitz și a d-lui S. Pastia trotuarul este degradat din căușele aratate la punctele precedente. 29 Reparațiunile asfaltului comprimat pe marginea rigolelor din stradele Mare, Sf. Ilie și Rusască s’a făcut cu asfalt turnat ce nu este conform caetului de insărcinări. Cu ocisia acestor constatări d. H. W. Tris­­cott reprezentantele d-lui W. O. Callender concesionar, nea declarat formal că d-sa să obligă a repara toate degradațiunele con­statate înaintea crâșmelor și anunciate in presentul prescript verbal, indată ce va ra­mâne definitiv resultatul proceselor ce au intentat crișmarilor respectivi, ori care ar fi acel resultat. Asemenea d­ra­mă indatorește a face re­­parațiunele deteriorărilor provenita din defe­­rența nivelului și a stricaciunei îngrădituri­lor, cănd aceste came nu vor mai esista căci acuma ori­ce reparațiune s’ar face ar fi un zadar căci nu ar pute resista asfaltul neavănd un sprijin solid. Finit pentru care s’au dresat procesul ver­bal de față un duplu exemplar, semnat de noi membrii comisiunei pavajelor și de d. H. W. Triscott reprezentantele d-lui conce­sionar W. C. Callender. Cominiunes, D. O. Rosetti, A. Racoviță, Inginer dirigent, A. Boguș. Am văzut și mă voi conforma celor conți­nute in acest prescript verbal. pentru W. O. Callender v. H. W. Triscott. Diferită opinitune, Nu mă pot uni cu opiniunea onor&b. ma­jorități in următoarele cazuri: 1) Asupra esecuțiunei lucrărilor conform caetului de Însărcinări sunt de observat: a) Bordurele trotuarelor asfaltate nu sunt in condițiunele caetului de însărcinări (art. 11) In strada Română și in diferite alte strade sunt de peatră calcarie care după decisiunea consil. comunal din 14 Iuliu 1873, urma a se înlocui cu piatră de grea in campania a­­nului 75 lucru ce nu s’a făcut. b) Săpătura in bordura despre trotuare in partea superioră nu s’a efecutat conform al. 3 de sub art. 11 adecă de 0.02 lărgime și 0.02 înălțime. c) R golele stradelor asfaltate nu au lăr­gimea prevăzută de art. 14 de la 0.90 până la 1.20 metri. d) Garguilele prevăzute de art. 36, nu sunt acute de loc și nici se vede dispensa vo­tată de consil. comunal. e) Joncțiunea asfaltului cu păreții edifi­ciilor riverane nu este făcută prin un soliu conform art. 37 din caetul de însărcinări și nici vre o dispensă nu se vedhe votată de consiliul comunal. II Asupra degradațiunilor. Art. 50. Din caetul de Însărcinări, prevede că ori­ce degradațiuni ivite in cursul lucră­rii s­au al timpului de intreținere trebue să fie reparată instantaneu de antreprenor și ie comptul său. Fie provenită din ori­ce causă. Asupra acestui punct este de observat a) Că reparațiunele făcute de antreprenor a degradațiunilor lasate pe urma transpor­turilor rusești nu pot cădea in sarcina co­munei. b) Asemene și acele făcute de crășmari s’au alți comercianți carei prin descărcarea mărfurilor le-au causat, nu pot fi admise a se repara atuncea cănd ar rămâne definitiv resultatul proceselor ce de antreprenor a in­tentat comercianților recalcitranți, căci cu modul acesta B’ar introduce o inovațiune in caetul de insărcinări, prejudiciabil interese­­or comunei. In fața acestor lipsuri și defecte contrarii condițiunilor caetului de însărcinări, subsem­natul este de opiniune a nu se admite re­­cepțiunea definitivă a lucrărilor d-lui antre« prenor până când nu se va pune in starea perfectă a caetului de insărcinări. Membru comisiunei, Rorm­u­d. D. Rob­iță având cuvântul zice că d-sa ca membra a luat parte la lucrarea comis­io­nar, insă nu să poate uni cu părerea­­ unor­ majorități; părerea d-sale a pus-o in joS&Jv procesului-verbal și astăzi crede de saviință \

Next