Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)
1874-09-26 / nr. 79
CRONICA INTERNA Pilele trecute a sosita in București <na comisiune americană, compusă din ofițeri superiori și din ingineri, care suntu însărcinații de Președintele Statelor Unite a studia lucrările făcute la gurele Dunărei, fiinda că lucrări analoge urmeze a se face la gurele Jiului Misisipi. Membrii principali ai acestei comisiuni sunt: maiorul generalu Wright, generalul de brigadă Alexander, generalul de brigadă Comstocle DD. Mumar, S. E. Sacis, H. D. Witcomb etc. Acești domni fiindu presentați D-lui ministru alu afacerilor străine de către D. Peixotto, agentu diplomatic« și consul general» alu Statelor Unite. ■Guvernul s’a grabitu a pune la disposițiunea lor vaporul Ștefan cel-Mare, pe care l’au dusu la Sulina. Escursiunea și studiile s’au făcutu in cele mai bune condițiuni. D. Peixotto a transmis» guvernului mulțumiri din partea comisiunii, care a remas o forte satisfăcută mai alesu de aerul, inteligența și curtoasia ofițerilor români și de totu echipagiul lui Ștefan-cel-Mare. Rectorulu universității din București, publică spre cunoscința tuturor D-or studenți, cari au terminat cursurile facultății de stiințe din Bucuresci. CS la 15 octombre viitor, se va ține concursu In localul universității pentru trimiterea unui studentu la Paris, din fomlulu donațiunei fraților Emanuela și Isac Iullel Manoach, spre a studia cursurile scalei de mine. Concursul consistăn duce probe una scrisă și alta orală, asupra unor materii trase la sorți din studiile căverșite in facultatea de stiințe. Acela dintre aspiranții, care va obținea notele mai bune, va avea un bursă anuală de 3.200 lei noui. Timpul ce se acordă pentru acestu studiu la Paris, este de trei ani. Cetimu in Pressa. Publicămu cu plăcere urmatórea scrisóre ce ne trămitu câte-va din cele mai marcante persone dintre israeliții din Bucureștii Aarobandu mind” ■or" cu cele scrise de noi in numărul de la 14 .semenea să propage printre co~j religionarii 1-lor, că celu mai bunu joc « iuierii încetarea cuficultăților acestei chestiuni, este de se a fusion» câtu mai multu cu națiunea română prin instrucțiune, aniore către patrie, identitate de simțiminte și asimilare de moravuri. Iată scrisoree: Bucuresci, 18 Septembre 1874. Iî*lul Redactor al «stiarului „Pressa“ Domnule Redactor, Amu cetitu cu uă adevărată satisfacțiune în stimulul dv.liaru de la 14 curentu unu articol, în care, desmințându aserțiunile unei foi americane, recunosceți patriotismul Israeliților pământeni din România și vă exprimați convicțiunea că ei au încredere în guvernul și legislatura României și că sem că acesta chestiune se va deslega prin torci conform spiritului secolului în care trăim. Ca israeliți pământeni ne grăbimu a ve esprima adânca nóstra mulțămire pentru buna opiniune ce aveți despre noi și ve asi zării ÍERU Su gurăm că nu v’ați amăgitu. Cu toții iubimu Țăra Românescă, unde trăim și unde avem interesele nóstre morale și materiale, și am fostu și suntemu totdeuna gata a demonstra acesta și prin fapte. Mulțămindu-vă dar încă odată, d-le Redactor, pentru cele exprimate în revista Presses de la 14 curent, ne asigurămu că așteptămu cu încredere momentul cându guvernul și legislatura țerei vor resolva prin propria inițiativă și chestiunea Israeliților români in spiritul secolului nostru. Primiți, d-le Redactor, espresiunea profundei nóstre gratitudini și deosebitei stime ce vă păstrămu. S. I. Halfon, M. Leon, A. Buchner, Em. Farchy, Israel I. Preciado, F. A. Focșănenu, Adolf Weinberg. Estingemu din „Telegraful.“ l>e câteva zile circula prin Bucuresci unu cuart de cala de hârtie, pe acamia facă era un gravură care representa unu omu îmbracatu cu manta de purpură, cu coróna în capu, cu sceptrulu în mâna strângă lângă unu dovlécu celebru, cu mâna drepta pe mânerulu săbiei ce purta la copsă și cu nisce urechi nu tocmai în formă omenésca. Subt acestă gravură se scria: omul aliței. Pe cele l’alte trei secie ale hârtiei era o poesiă care explica pe omu, faptele, tendințele și aspirațiunile lui. Acésta curiozitate, care nu era nici pamfletu, pentru că areta tipografia și litografia, nici liaru, pentru că nu purta nici numele redactorului, nici timpulu când ese, nici prețul abonamentului ; acesta operă isolată, ca se licetu așa, a fostu confiscată de poliție; tipograful și litograful au fostu chemați la parchetu, și dupe aceștia, D. Gr. Florescu, prepusu autorele ei. Motivulu pentru care sa confiscații opera, și, după cum ni se asigură, sar fi datu I. Florescu in judecată, arti fi că guvernul recunosce în acel portret și in acea poesie persana unuia dintre miniștri, chiar pe aceia a Domnului L. Catargiu. delibera asupra chestiunii Schleswigului de Nord a fostu imediata închisă, de președentile întrunirei. Partidul germanu, care era î n majoritate, s’a constituitu într’o nouă întrunire și a decisu a trimete să scrisóre de mulțămiri Imperatorului pentru conduita fermă a guvernului visavi de perturbatorii danesi. La 2 Octombre Regele Italiei a primitu pe D. Thiersin uă lungă audiență. O nouă espedițiune arctică se prepară in Viena pentru a pleca in vara viitare; jumătate, sub direcțiunea locotenentului Payer se va încerca se înainteze spre nord pe la Groenland- Est și cealaltă sub conducerea contelui Wilcker, va lua drumul Siberiei. Obiectul unoei espedițiuni este de a constata dacă țara Franciscu-Iosef descoperită de curendu, e uă insulă sau unu continentu. Se vorbesce despre logodna Principelui ereditar al Hanovrei cu Principesa Thyra a Danemarcei. Găsimu într’uă telegramă din Paris cu data 2 Octombre. In comisiunea permanentă, guvernul, asupra unei interpelațiuni, a justificat măsurile de rigura in privința presei din Nisa si atitudinea electorale. In ceea ce privesce cestiunea Orenocului și politica sa faciă cu Spania, guvernul a declarat că in negociațiunile pendinte tăcerea este că détoria. projectu do programa Sturtelor in licee. formare). Regiunea."— Esplicarea evangelielora și morala creștină : H ore pe săptămână.. —r.Gegiunea reguleloru gramaticei la stilu.— Stilu epistolaru. Composițiuni. Lecturi și recitatuui. Traduceri din limbi străine : 2 ore pe săptămână. Limba latină.— Gramatica : sintaxa părțiloru de cuvăntu declinabile. Iulius Caesar. Cicerone (de amiciția): 4 ore pe săptămână. limba elena.— Gramatica : Conjugațiunea verbeloru regulate.— Chrestomalia : 4 ore pe săptămână. Istoria.— Sem I.— Istoria Romană: Originele italice, și Roma de la fondațiune (153 a. Chr.) până la cotropirea Greciei de Romani (146 a. Chr.) Sem. II.— De la cotropirea Greciei pănă la impăratulu Traiano (98 d. Chr.): 3 ore pe săptămână. Matematici.— Algebra: Ecuațiuni de grad. II: deslegarea ecuațiuniloru de gradu. N cu uă necunoscută; deslegarea și discuțiunea problemeloru de unu gradu mai mare de câtu întăiulu. Câteva cestiuni de maxima și minima. Progresiuni și logaritmi. Serii Combinări și formele binomului. Calcululu derivateloru, funcțiuniloru algebrice explicite : 2 ore pe săptămână. Geometria. Figuri în spațiu, drepte și plane în spațiu. Drepte și plane perpendiculare. Drepte și plane paralele. Unghiuri diedre. Plane perpendiculare. Unghiuri triedre. Poliedre. Prisme. Piramide. Sfera. Figuri trase pe sferă. Triunghiu sferic. Măsura suprafeții și poligonului sfericu. Aplicațiuni: rădicarea planului cu metrulu, cu grafometrulu, cu echerulu; deportarea unui planu pe hârtie. Rădicarea planului cu planșeta. Măsura suprafețelor, tărâmuriloru limitate. Nivelarea obiectului; operațiunile ei 2: ore pe săptămână. Fisica.— Noțiuni generale : Greutatea. Acțiuni moleculare: Acustica. Magnetismul. Electricitatea și Electro - Magnetismului 3 ore pe săptămână. Limba franceza.— Gramatica , recapitulațiunea celor precedente. Sintaxa pronumelui, verbului și participiului.— Fénélon (Télémaques Bossuel (Oraisons funebres). Voltaire (Histoire le Charles XII). Racine (Théatre): 3 ore pe săptămână. Des architect:— 2 ore pe săptămână. Gimnastică:— 3 ore pe săptămână. CLASA V. Limba româna. — Studiu gramatical și literaru asupra vechiloru cărți româneșci. Literele și ortografia cirilică. Cărți bisericesci. Cronicari: Documente. Poesii populare și alți autori anteriori anului 1830: 2 ore pe săptămână. Limba latină.— Gramatica . Sintaxa verbeloru și a părțiloru nevariabile. Pliniu (panegiriculu lui Traian). Sallustiu. Cicerone (de senectute): 4 ore pe săptămână. Limba elenă. — Gramatica: conjugațiunea verbeloru neregulate. Părțile nevariabile ale cuvântului. Recapitulațiune generală a formelor. — Xenofonte (Anabasea sau Cyropedia) Lucian (Toxanus sau Scytul): 4 ore pe săptămână. Istoria.— Sem. I.— Istoria română : De la Traian (98 p. Chr.) cu desvoltări asupra resbeleloru dacice și asupra istoriei provinciei Daciei, până la căderea imperiului occidentalii sub barbari (493 p. Chr.) Sem. II.—Istoria secolului de mijloci . De la căderea imperiului occidentalu până la Carlamagna (774 p. Chr): 3 ore pe săptămână. Matematici.— Trigonometria. Studiulu funcțiuniloru circulare. Definițiunea loru. Formule fundamentale. Tabelele funcțiuniloru circulare. Trigonometria drept-liniară.— Proprietățile triunghiurilor. Deslegarea triunghiurilor. Operațiuni pe pământ. Trigonometria sferica. Proprietățile triunghiurilor sferice. Aplicațiuni: 3 ore pe săptămână. Fisica.— Căldura. Optica : 3 ore pe săptămână. Chimia.— Noțiuni generale despre corpuri simple și compuse, minerale și organice, și despre echivalente chimice. Despre metaloide și principalii loru compuși. Metalele cele mai usuale și sările cele mai importante ale lor. Aplicațiunile industriale cele mai importante ale corpuriloru metalice, precumu la sticlăria, la prafur de pușcă etc.— Noțiuni elementare și pe scurtu despre chimia organică și caracteristic' ‘ ’ ,anice. Prin: Materiiaalcoolică. ale. Alco-Limba franceză. — Gramatica : recapitulațiunea celoru precedente. Sintaxa cuvintelor nevariabile.— Buffon (discours sur le style). Fénelon (Dialogues des morts) Boileau (art poétique). Lafontaine (Fables): 3 ore pe săptămână. Desemnu topograficu :—2 ore pe săptămână. Esert de arme;— 3 ore pe săptămână. (Va urma). D. Thiers a primitu duminică la Vizitié unu mare numeru de persóne , unde a pronunțțatu unu discurs explicându’și conduita de la numirea sa la președinție. Elu a terminatu «jicând : De vreme ce nu puteți face monarhia, faceți republica francaminte, sinceraminte, întrunirea cea mare populară care fusese convocată la Madersleben de către șefii partidului danesu in scop de Vevei.*1 Simțul de conservațiune ia, e pe omu se rugă de fiarele selbatice, tot acestu simțimăntuit indepărteiia și de ómenii aceia, carii in mijlocul societățelor s’au purtot mai rău decât fiarele selbatice, parcând intr’o mână flacăra destrugerei orasilor, éra intr’alta, mortea fraților sei, neștiind face altă ceva decât a deschide morminte pentru biata omenire! In departamentul Maine-et-Loire candidatul republicani a triumfatu asupra coalițiunii orleaniștilor și bonapartiștilor, D. Maillé a obținutu aprope de cinci mii voturi mai mult decâtu D. Bruns. Acesta, (lice Le Nord, e un frumos succesu pentru republică, și unu eșecu nenorocitu pentru septenat așa cum îlu înțelege partidul actualminte la putere. După cum ni arată o scrisőre din 22 Sept. s. n. din ziarul Figaro: „Lanternariul 1 n’avu de locu noroci pe cât timpu a petrecut acolo. Sosind, el trasă la Oțelul de Rusia. In cursu de dove Iile venirile și eșurile, ale lui Razna, Gailard tată și fiu, Arnold, ale acelor cu barbe lungi și cu pălării turtite, cari cu toți erau încântați de a necăji pe Roșiert, au nemulțumit cu totul pe stăpânul otelului, și acesta cu politeță l’a concediat. La otelul Berg n’a putut sta mai mult timpu, fiindcă stăpânul otelului intimpinândul cu aeru forte serios, Roșiori nu l’a mai lăsat se vorbesca, ce el singur ’ilice. Ințelegu că te supăr aflându-me acolo, și nu mă poftești se-mi caut de drumu. La otelul Eco de Geneva, pitrecu patru zile. In acest interval sosește o familie engleză forte numerase, care urcând scările se întâlnește cu Roșiort. Domnule,lise mama acestei familii, câtră atelieriu, Dumneza ni acolo pe Roșfort, și porunci de a’i duce deodată aiurea bagajele cu care venise. Otelieriul se repede ’name și o ruga să rămână, încredințind’o, că D. Roșiori se va muta la momentu. A patra stațiune e: Otelul Lacului, unde iernase pănă la pornirea sa spre CRONICA LOCALA # * * (Circulara Ministerială) O nouă Circulară a Ministrului de Justiție a sosit pa la Curți și Tribunale prin care se impune. Președinților a nu -mi primi în grefă nici în calitate de practicanți tineri de acei care nu întrunescu condițiunile legii de admisibilitate și ca în viitoru le permite se facă iareșu recomandări, inse numai de acei ce au fimitit studiile locale, acesta măsură o credem forte legală și prudentă, căci în îtdinăru sunt mulți tineri care fără să se gândescă la viitori, întrerup studiile și se apucă de cenușerie, dar când vor ști că nu sunt primiți vor fi siliți se învețe, credem tot odată că acesta rigore nu se întinde și asupra celora care deja au un dreptu câștigată prin vechime. *** (Decisiune casată). Aflăm că Curtea de Casație a casat decisiunea Curții de la Sec. 1 prin care se condemna pre Em. Lupone la doi ani de închisore, pentru ca în calitate de Prședinta Trib. Nemța a luat mită, motivele casării nu le cunoscem încă. (Recurs respins) Curtea de Casație a respins recursul făcuta de Dimitrie Gavrilescu, contra decisiunei prin care îlu condamnă la unu anu de inchisore, pentru ca in calitate de Grefieru Trib, luând lejele funcționarilor, nu li a distribuitu la timp celor in drept. Procurorele General aflând despre respingerea recursului, a ordonat arestarea lui Gavrilescu, înainte chiar de a sosi estradul Curții de casare, astfel că îndată ce a sosit de la București la gura de aice unde era așteptat de poliție, la moment a fostu arestat și dus direct la Penitenciar, fără ași mai revede soția și familia. Ne oprim a face veri o comentarie asupra acestei rigurose procedări, am dori înse că aceasșu măsură seurmeze pentru toți, și am dori se seim de ca nu sunt încă arestați complicii din procesul fraților Grigorescu, Botezatu și Rabinovici, asupra cărora există o deciziune definitivă de condemnațiune. *** (Teatru național). Suntemu in plăcuta postiune de a puteauiingia câ trupa este aprópe complectă și câ in curendu sa va da publicității atâtu programul câtu și terminul începerei representațuniilor. Nu ne ’ndoim cu Onorab. Direcțiune își va pune tote sdințile pentru a satisface pe publicu. *** (Eclipsă solară) A doua eclipsă circonferențialâ din anul acesta va avea loc o sâmbătă în 28 curentu. Ea va încape a se ivi la 9 ore 30 minude diminăța, cu conferința va incepe a se forma D I i ore 30 min.. dimineța, care va dura pân’ la 34 min după amiasii, și finitul eclipsei va avea locu la 2 ore 28 min. după amisei. Acestă eclipsă se va zări in România cam pe la 9 ore 38 min. diminața și va dispare cam pe la amiașli. * * » (De unde nu’i focu nu ese fumu). In Nr. nostru precedentu, arătând murmurile ce circulă în publici, câ adecă impiegații Primăriei, sergenții de vilu și preoții plătiți de comună nu și-au primitu salurile pe mai multe luni din urmă pe cându bunii părinți comunali și-au luatu salarile și diurnele D-lor pe muitu timpu înainte, amu cerutu se ni se deie unu comunicatu. Vedemu înse că fóia oficială apărută ieri păzesce cea mai absolută tăcere, ceea ce na dă dreptu a crede câ vitezele ce circulă nu suntu lipsite de adevĕru. **, (Cutremuru). Marți 24 la 5 ore diminața în orașul nostru seisimți o ușoră zguduitură de pămentu, care s a părut a veni din partea sudestică. *** (Tomna frumósă) nu totdeuna e și priinciosă. Ge e dreptu avem sare strălucitoriu, unii copaci, au infrunzilu și înfloritu de a doua oră ca castanii de pe du Deronte în acea parte; acestu vuetu venia de la dormitoru, care borăia. Elu fu luatu și legatu înainte chiar de a se trezi bine. — Se ne grăbimu, șlise La Deroute, eaca noptea, întunecimea începe a se’ndesi pe câmpii; obiectele nu se mai distingau decâtu printr’uă lumină indecisă; nouri mari își întindeu vadurile pe ceriu. Plaia cade mai răpede și mai desă. Intr’unu minutu Bella- Rosa și Cornelius își schimbară hainele . Intr unu ungheru a șurei erau mantale, ei le luară și șerele fură puse pe cai. ( — Unu cuvéntu, z ise Bella-Rosa amicilor sei grupându’i în jurul lui; dacă vomu fi cunoscuți oriunde, se plecă cu toți împreună , restul privesce pe pistolele nóstre. D. de Charny se scoborî. Pe cându se suia’n trăsură, Suzana s’arătă pe pragul unei capele unde avea obiceiul’și face rugăciunele de sorá. Unu fulgeru urmatu de un mare detunătură, ilumină totă acestă scenă. Suzana cunoscu pe Bella Rosa sub pălăria lui cea mare; ea’și unimanele îngălbenindu-se și căpitanul trecu pe dinaintea ei cu degetul la buze. Ea avu curagiul a sta nemișcată, în atitudinea unei femei care sfîrșeșce de a se închina. — Aprindeți torgile și plecați, Ulise d. de Charny. Torțele aruncară’n curendura lumină roșietică; caii, speriați de vițetul uraganului, săriră mai âuteiu în două piciore și apoi plecară. Suzana cădu’n genunchi și cortegiul se perdu în óptea adâncă. După cinci minute nu se mai vede decât ună scânteie care fuge prin întunecime. Suzana se sculă. — D-leul meu 1 $ise ea, veghiaze asupră-le. L. Unu voiagiu de plăcere. Echipagiul merge ca vântul. Lasă oreșicare distanță de monastire. La Deroute, care galopau frunte, velti, pe marginea drumului nisce cavaleri înveliți în mantale mari. Ei făcură câțiva paș înaintea trăsurei, o cunoscută ca'i a d-lui de Charny, și se închinară. Bella-Rosa și Cornelius alergau pe lîngă oblonele trăsurei. După uuu cuarțu de oră D. de Charny trase un gemu în roșu, pe acela care era despre Bella-Rosa. — He ! Grain-d'Orge! șlise elu. Grain-d'Orge nu se gândia a respunde, dar Bella-Rosa își împinse cu índrasulu calul la oblonu. — Bată'lu, domnule, <ise elu descoperindu’și rația. D. de Charny îlu cunoscu la lumina tremurâtore a torțelor; scose unu țipetu și vroi se sară din trăsură; dar întelni țara unui pistolu a cărei gură rece i se răsfimă de frunte. — Esci mortu dacă te vei mișca, șlise Bella-Rosa cu vocea lui cea mai liniștită. D. de Charny se repezi de cealaltă parte, dar se găsi în fața lui Cornelius care’lu salută ca și Bella-Rosa. Atunci elu înțelese ca era prinsu ca într’uă capcană; nu mai avea alte arme decâtu sabia, și plumbul avea de astă dată avantagiu asupra ferului. Unu blestemu de furie îi scăpa de pe buze. Haidei reluă Bella-Rosa, se nu ne superămu, și mai alesu nu căutați a scăpa. Sunteți singura într’unu felin de cutie, noi suntemu duci călări și bine înarmați; lacheii dv. sunt forte bine închiși în monastire, unde amu avutu îngrijire a fi pregătită locuință . La Deroute și Grippard suntu înainte, surugii dv. nu sciu nimicu; ei au bice și noi pistole. Le stămu de vorbă. — Nenorocirea te face tăcutu, scumpul meu domnu, relua Bella-Rosa. Acesta tăcere nu’mi dă nici cum uă ideie înaltă de filosofia dv. Trebue se fac cineva timpul cum vine. Ați jucatu bine, dar ați perdutu; asta nu’i de locu vina dv., și în locu-ve, mi se pare cumi ași spăla mânele. Uitați-ve! dacă Cornelius și eu nu m-amu fi grăbitu, amu fi fostu răpiți curatu, ba póte chiar uciși. Planul era frumosu. Amu găsitu aceste amănunte în puzunariul acelui omu de nimicu pe care’lu chemat’ adunc óre. Nu’i așa cu se numesce Grain d’Orge ? Escaladare,Tracțiune, răpire, nimicu nu lipsia; la trebuință saru fi împinse lucrul până la asasinatu. Nu trebuiau decât doue leci și patru de ore pentru ca planul se fie esecutatu. Pre legea mea, n’amu vrutu ca uă așa de frumosă invențiune se fie perdută prin singură plecarea mea; amu trimisu totu d-nei de Chateaufort, care va aprecia delicateța cea mare. tru nimicu, îmi pare reu numai că v’ați datu atâta ostenela penDar sunteți unu omu care sorți a ve lua revanșa, bunul meu domnu. D. de Charny nu perduse nimicu din mânia sa, dar deja n’o mai arăta; elu asculta pe Bella-Rosa cu unu aera gravu, ca când ara fi vorbitu împreună despre nisce lucruri asupra cărora'i cerea părerea. La aceste de pe urmă cuvinte, se plecă cu unu zimbetu amaru. ... — Versu,lise Bella-Rosa, cu mă aprobați, d cât numai mni veți permite seve dau unu micu avertismentu : faceți așa fel iu ca se nu ne mai întâlnimu fațiă n fațiă, acésta de pe urmă întâlnire v’aru pute fi fatală. — Este daru,lise d. de Charny, câ ea trebue se fie așa pentru unul din noi. . Atâta cutezanță puse în mirare pe Bella-Rosa care simți oă poftă furiosă de a sparge capul favoritului d-lui de Louvois. — Posta strigă deodată" Cornelius. D. de Charny își scose capul pe oblonu, la câteva sute de pași se vede lucindură slabă lumină. Mișcarea d-lui de Charny nu scăpa lui Bella-Rosa. — Domnule,lise elu cu unu tonu de vece fermu și scurtu) vă juru câne ucidu ca pe unu câne, nu la cela d’ântăiu strigătu, dar chiar la celu d’ânteiu gestu, (Va urma)