Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)

1874-09-26 / nr. 79

CRONICA INTERNA Pilele trecute a sosita in București <na comisiune americană, compusă din ofițeri superiori și din ingineri, care suntu însărcinați­i de Președintele Sta­­telor­ Unite a studia lucrările făcute la gurele Dunărei, fiinda că lucrări ana­­loge urmeze a se face la gurele Jiu­­lui Misisipi. Membrii principali ai a­­cestei com­isiuni sunt: maiorul gene­­ralu Wrigh­t, generalul de brigadă A­­lexander, generalul de brigadă Com­­stocle DD. Mu­mar, S. E. Sacis, H. D. Witcomb etc. Acești domni fiindu presentați D-lui ministru alu afaceri­lor străine de către D. Peixotto, agentu diplomatic« și consul general» alu Sta­te­lor­ Unite. ■Guvernul s’a grabitu a pune la disposițiunea lor vaporul Ștefan­­ cel-Mare, pe care l’au dusu la Sulina. Escursiunea și studiile s’au făcutu in cele mai bune condițiuni. D. Peixotto a transmis» guvernului mulțumiri din partea comisiunii, care a remas o forte satisfăcută mai alesu de aerul, inteli­gența și curtoasia ofițerilor români și de totu echipagiul lui Ștefan-cel-Mare. Rectorulu universității din Bucu­rești, publică spre cunoscința tuturor D-­or studenți, cari au terminat­ cur­surile facultății de stiințe din Bucu­­resci. CS la 15 octombre viitor, se va ține concursu In localul universității pentru trimiterea unui studentu la Paris, din fomlulu donațiunei fraților Emanuela și Isac Iu­llel Manoach, spre a studia cursurile scalei de mine. Concursul consistă­­n du­ce probe una scrisă și alta orală, asupra unor­ materii trase la sorți din studiile că­­verșite in facultatea de stiințe. Acela dintre aspiranții, care va ob­ținea notele mai bune, va avea un bursă anuală de 3.200 lei noui. Timpul ce se acordă pentru acestu studiu la Paris, este de trei ani. Cetimu in Pressa. Publicămu cu plăcere urmatórea scri­­sóre ce ne trămitu câte-va din cele mai marcante persone dintre israeliții din Bucureștii A­arobandu m­ind” ■or" cu cele scrise de noi in numărul de la 14 .semenea să propage printre co~j religion­arii­­ 1-lor, că celu mai bunu j­oc « iuierii încetarea cufi­­cultăților acestei chestiuni, este de se a fusion» câtu mai multu cu națiunea română prin instrucțiune, aniore că­tre patrie, identitate de simțiminte și asimilare de moravuri. Iată scrisoree: Bucuresci, 18 Septembre 1874. Iî*lul Redactor al «stiarului „Pressa“ Domnule Redactor, Amu cetitu cu uă adevărată satisfacțiune în stimulul dv.­­liaru de la 14 curentu unu articol, în care, desmințându aserțiunile u­­nei foi americane, recunosceți patriotismul Israeliților pământeni din România și vă ex­­primați convicțiunea că ei au încredere în guvernul și legislatura României și că sem­ că acesta chestiune se va deslega prin torci conform spiritului secolului în care trăim. Ca israeliți pământeni ne grăbimu a ve esprima adânca nóstra mulțămire pentru bu­na opiniune ce aveți despre noi și ve asi­­ ză­r­ii Í­E­R­U S­u­ gurăm că nu v’ați amăgitu. Cu toții iubimu Țăra Românescă, unde trăim și unde avem interesele nóstre morale și materiale, și am fostu și suntemu tot­de­una gata a demon­stra acesta și prin fapte. Mulțămindu-vă dar încă odată, d-le Re­dactor, pentru cele exprimate în revista Pres­ses de la 14 curent, ne asigurămu că aș­­teptămu cu încredere momentul cându gu­vernul și legislatura țerei vor resolva prin propria inițiativă și chestiunea Israeliților români in spiritul secolului nostru. Primiți, d-le Redactor, espresiunea profun­dei nóstre gratitudini și deosebitei stime ce vă păstrămu. S. I. Halfon, M. Leon, A. Buchner, Em. Farchy, Israel I. Preciado, F. A. Focșănenu, Adolf Weinberg. Estingemu din „Telegraful.“ l>e câte­va­­ zile circula prin Bucu­resci unu cuart de cala de h­ârtie, pe a­camia fac­ă era un gravură care representa unu omu îmbracatu cu man­ta de purpură, cu coróna în capu, cu sceptrulu în mâna strângă lângă unu dovlécu celebru, cu mâna drepta pe mânerulu săbiei ce purta la copsă și cu nisce urechi nu tocmai în formă omenésca. Subt acestă gravură se scria: omul aliței. Pe cele l’alte trei secie ale h­ârtiei era o poesiă care explica pe omu, faptele, tendințele și aspirațiunile lui. Acésta curiozitate, care nu era nici pamfletu, pentru că areta tipografia și litografia, nici­­ liaru, pentru că nu purta nici numele redactorului, nici timpulu când ese, nici prețul abo­namentului ; acesta operă isolată, ca se­­ licetu așa, a fostu confiscată de po­liție; tipograful și litograful au fostu chemați la parch­etu, și dupe aceștia, D. Gr. Florescu, prepusu autorele ei. Motivulu pentru care sa confiscații opera, și, după cum ni se asigură, sar fi datu I­. Florescu in judecată, arti fi că guvernul recunosce în acel portret și in acea poesie persana unuia dintre miniștri, chiar pe aceia a Domnului L. Catargiu. delibera asupra chestiunii S­chleswigu­­l­ui de Nord a fostu imediata închisă, de președentile întrunirei. Partidul germanu, care era î n ma­joritate, s’a constituitu într’o nouă în­trunire și a decisu a trimete să scri­­sóre de mulțămiri Imperatorului pen­tru conduita fermă a guvernului vis­­a­vi de perturbatorii danesi. La 2 Octombre Regele Italiei a pri­mitu pe D. Thiers­in uă lungă au­diență. O­ nouă espedițiune arctică se pre­pară in Viena pentru a pleca in vara viitare; jumătate, sub direcțiunea loco­tenentului Payer se va încerca se înainteze spre nord pe la Groenland- Est și cea­laltă sub conducerea conte­­lui Wilcker, va lua drumul Siberiei. Obiectul unoei espedițiuni este de a constata dacă țara Franciscu-Iosef des­coperită de curendu, e uă insulă sau unu continentu. Se vorbesce despre logodna Princi­pelui ereditar al Hanovrei cu Princi­pesa Thyra a Danemarcei. Găsimu într’uă telegramă din Paris cu data 2 Octombre. In comisiunea per­manentă, guvernul, asupra unei inter­­pelațiuni, a justificat măsurile de rigu­ra in privința presei din Nisa si ati­tudinea electorale. In ceea ce privesce cestiunea Orenocului și politica sa fa­ciă cu Spania, guvernul a declarat că in negociațiunile pendinte tăcerea este că détoria. projectu do programa Sturt­elor in licee. formare). Re­giunea."— Esplicarea evangelielora și morala creștină : H ore pe săptămână.. —r­.Ge­giunea reguleloru gramaticei la stilu.— Stilu epistolaru. C­om­­posițiuni. Lecturi și recitat­uui. Traduceri din limbi străine : 2 ore pe săptămână. Limba latină.­— Gramatica : sintaxa păr­­țiloru de cuvăntu decl­inabile. Iu­lius Caesar. Cicerone (de amiciția): 4 ore pe săptămână. limba elena.— Gramatica : Conjugațiunea verbeloru regulate.— Chrestomalia : 4 ore pe săptămână. Istoria.— Sem I.— Istoria Romană: Ori­­ginele italice, și Roma de la fondațiune (153 a. Chr.) până la cotropirea Greciei de Ro­mani (146 a. Chr.) Sem. II.— De la cotropirea Greciei pănă la impăratulu Traiano (98 d. Chr.): 3 ore pe săptămână. Matematici.— Algebra: Ecuațiuni de grad. II: deslegarea ecuațiuniloru de gradu. N­ cu uă necunoscută; deslegarea și discuțiu­­nea problemeloru de unu gradu mai mare de câtu întăiulu. Câte­va cestiuni de maxima și minima. Progresiuni și logaritmi. Serii Combinări și formele binomului. Calcululu derivateloru, funcțiuniloru algebrice explicite : 2 ore pe săptămână. Geometria. Figuri în spațiu, drepte și plane în spațiu. Drepte și plane perpendi­culare. Drepte și plane paralele. Unghiuri diedre. Plane perpendiculare. Unghiuri trie­dre. Poliedre. Prisme. Piramide. Sfera. Fi­guri trase pe sferă. Triunghiu sferic. Măsura suprafeții și poligonului sfericu. Aplicațiuni: rădicarea planului cu metrulu, cu grafome­­trulu, cu echerulu; deportarea unui planu pe hârtie. Rădicarea planului cu planșeta. Măsura suprafețelor, tărâmuriloru limitate. Nivelarea­ obiectulu­­i; operațiunile ei 2: ore pe săptămână. Fisica.— Noțiuni generale : Greutatea. Ac­țiuni moleculare: Acustica. Magnetismul. E­­lectricitatea și Electro - Magnetismulu­i 3 ore pe săptămână. Limba franceza.— Gramatica , recapitula­­țiunea celor precedente. Sintaxa pronumelui, verbului și participiului.— Fénélon (Téléma­­ques Bossuel (Oraisons funebres). Voltaire (Histoire­­ le Charles XII). Racine (Théatre): 3 ore pe săptămână. Des architect:— 2 ore pe săptămână. Gimnastică:— 3 ore pe săptămână. CLASA V. Limba româna. — Studiu gramatical­ și literaru asupra vechiloru cărți româneșci. Literele și ortografia cirilică. Cărți biseri­­cesci. Cronicari: Documente. Poes­ii populare și alți autori anteriori anului 1830: 2 ore pe săptămână. Limba latină.— Gramatica . Sintaxa ver­beloru și a părțiloru nevariabile. Pliniu (pa­­negiriculu lui Traian). Sallustiu. Cicerone (de senectute): 4 ore pe săptămână. Limba elenă. — Gramatica: conjugațiunea verbeloru neregulate. Părțile nevariabile ale cuvântului. Recapitulațiune generală a for­­melor­. — Xenofonte (Anabasea sau Cyrope­­dia) Lucian (Toxanus sau Scytul): 4 ore pe săptămână. Istoria.— Sem. I.— Istoria română : De la Traian (98 p. Chr.) cu desvoltări asupra res­­beleloru dacice și asupra istoriei provinciei Daciei, până la căderea imperiului occiden­talii sub barbari (493 p. Chr.) Sem. II.—Istoria secolului de mijloci . De la căderea imperiului occidentalu până la Carlamagna (774 p. Ch­r): 3 ore pe săptămână. Matematici.— Trigonometria. Studiulu func­țiuniloru circulare. Definițiunea loru. For­mule fundamentale. Tabelele funcțiuniloru circulare. Trigonometria drept-liniară.— Pro­prietățile triunghiurilor­. Deslegarea triun­­ghiurilor. Operațiuni pe pământ. Trigonome­tria sferica. Proprietățile triunghiurilor sfe­rice. Aplicațiuni: 3 ore pe săptămână. Fisica.— Căldura. Optica : 3 ore pe săp­tămână. Chimia.— Noțiuni generale despre corpuri simple și compuse, minerale și organice, și despre echivalente chimice. Despre metaloide și principalii loru compuși. Metalele cele mai usuale și sările cele mai importante ale lor. Aplicațiunile industriale cele mai importante ale corpuriloru metalice, precumu la sticlă­ria, la prafur­ de pușcă etc.— Noțiuni ele­mentare și pe scurtu despre chimia organică și caracteristic'­ ‘­­ ’ ,anice. Prin­: Materii­a­­alcoolică. ale. Alco-Limba franceză. — Gramatica : recapitula­­țiunea celoru precedente. Sintaxa cuvintelor nevariabile.— Buffon (discours sur le style). Fénelon (Dialogues des morts) Boileau (art poétique). Lafontaine (Fables): 3 ore pe săp­­tăm­ână. Desemnu topograficu :—2 ore pe săptămână. Esert de arme;— 3 ore pe săptămână. (Va urma). D. Thiers a primitu duminică la Vi­zitié unu mare numeru de persóne , unde a pronunțțatu unu discurs expli­­cându’și conduita de la numirea sa la președinție. Elu a terminatu «jicând : De vreme ce nu puteți face monar­hia, faceți republica francaminte, sin­­ceraminte, întrunirea cea mare populară care fu­sese convocată la Madersleben de că­tre șefii partidului danesu in scop de Vevei.*1 Simțul de conservațiune ia, e pe omu se rugă de fiarele sel­batice, tot acestu simțimăntu­it indepărteiia și de ómenii aceia, carii in mijlocul societățelor s’au pur­tot mai rău decât fiarele selbatice, parcând intr’o mână flacăra destrugerei orasilor, éra intr’alta, mortea fraților sei, neștiind face altă ceva decât a deschide morminte pen­tru biata omenire! In departamentul Maine-et-Loire can­didatul republicani a triumfa­tu asu­pra coalițiunii orleaniștilor și bonapar­­tiștilor, D. Maillé a obținutu aprope de cinci mii voturi mai mult decâtu D. Bruns. Acesta, (lice Le Nord, e un fru­mos­ succesu pentru republică, și unu eșecu nenorocitu pentru septenat așa cum îlu înțelege partidul actualminte la putere. După cum ni arată o scrisőre din 22 Sept. s. n. din­­ ziarul Figaro: „Lan­­ternariul­ 1 n’avu de locu noroci pe cât timpu a petrecut acolo. Sosind, el tra­să la Oțelul de Rusia. In cursu de dove­­ Iile venirile și eșu­­­­rile, ale lui Razna, Gailard tată și fiu, Arnold, a­le acelor cu barbe lungi și cu pălării turtite, cari cu toți erau în­cântați de a necăji pe Roșiert, au ne­­mulțumit cu totul pe stăpânul otelu­lui, și acesta cu politeță l’a concediat. La otelul Berg n’a putut sta mai mult timpu, fiind­că stăpânul otelului in­­timpinândul cu aeru forte serios, Roș­iori nu l’a mai lăsat se vorbesca, ce el singur ’i­­lice. Ințelegu că te supăr aflându-me acolo, și nu mă poftești se-mi caut de drumu. La otelul Eco de Geneva, pitrecu patru z­ile. In acest interval sosește o familie engleză forte numerase, care ur­când scările se întâlnește cu Roșiort. Domnule,­­lise mama acestei familii, câtră atelieriu, Dumneza ni acolo pe Roșfort, și porunci de a’i duce de­odată aiurea bagajele cu care venise. Ote­­lieriul se repede ’nam­e și o ruga să rămână, încredințind’o, că D. Roșiori se va muta la momentu. A patra stațiune e: Otelul Lacului, unde i­ernase pănă la pornirea sa spre CRONICA LOCALA # * * (Circulara Ministerială) O nouă Circulară a Ministrului de Ju­stiție a sosit pa la Curți și Tribunale prin care se impune. Președinților a nu -mi primi în grefă nici în calitate de practicanți tineri de acei care nu întrunescu condițiunile legii de admisibilitate și ca în viitoru le permite se facă iareșu recomandări, inse numai de acei ce au fim­itit studiile locale, acesta măsură o credem forte legală și prudentă, căci în ît­­dinăru sunt mulți tineri care fără să se gân­­descă la viitori, întrerup studiile și se apu­că de cenușerie, dar când vor ști că nu sunt primiți vor fi siliți se învețe, credem tot o­­dată că acesta rigore nu se întinde și asu­pra celora care deja au un dreptu câștigată prin vechime. *** (D­e­c­i­s­i­u­n­e casată). Aflăm că Curtea de Casație a casat decisiunea Curții de la­­ Sec. 1 prin care se condem­na pre Em. Lupone la doi ani de închisore, pentru ca în calitate de Prședinta Trib. Nem­ța a luat mită, motivele casării nu le cunoscem încă. (R­e­c­u­r­s respins) Curtea de Casație a respins recursul făcuta de Dim­itrie Gavriles­­cu, contra d­ecisiunei prin care îlu condam­nă la unu anu de inchisore, pentru ca in ca­litate de Grefieru Trib, luând lejele funcțio­narilor, nu li a distribuitu la timp celor in drept. Procurorele General aflând despre res­pingerea recursului, a ordonat arestarea lui Gavrilescu, înainte chiar de a sosi estrad­­­ul Curții de casar­e, ast­fel că îndată ce a­ sosit de la București la gura de aice unde era așteptat de poliție, la moment a fostu arestat și dus direct la Penitenciar, fără ași mai revede soția și familia. Ne oprim a face veri o comentarie asupra acestei rigurose pro­cedări, am dori înse că aceasșu măsură se­­urmeze pentru toți, și am dori se seim de ca nu sunt încă arestați complicii din procesul fraților Grigorescu, Botezatu și Rabinovici, asupra cărora există o deciziune definitivă de condemnațiune. *** (Teatru național). Suntemu in plăcuta postiune de a pute­auiingia câ trupa este aprópe complectă și câ in curendu sa va da publicității atâtu programul câtu și terminul începerei representațuniilor. Nu ne ’ndoim cu Onorab. Direcțiune își va pune tote sdințile pentru a satisface pe publicu. *** (Eclipsă solară) A doua eclipsă circonferențialâ din anul acesta va avea loc o sâmbătă în 28 curentu. Ea va încape a se ivi la 9 ore 30 minude diminăța, cu confe­­rința va incepe a se forma D I i ore 30 min.. dimineța, care va dura pân’ la 34 min după amiasii, și finitul eclipsei va avea locu la 2 ore 28 min. după amisei. Acestă eclipsă se va zări in România cam pe la 9 ore 38 min. diminața și va dispare cam pe la amiașli. * * » (De unde nu’i focu nu ese f­u­m­u). In Nr. nostru precedentu, arătând murmurile ce circulă în publici, câ adecă impiegații Primăriei, sergenții de vilu și preo­ții plătiți de comună nu și-au primitu salu­rile pe mai multe luni din urmă pe cându bunii părinți comunali și-au luatu salarile și diurnele D-lor pe muitu timpu înainte, amu cerutu se ni se deie unu comunicatu. Ve­­demu înse că fóia oficială apărută ieri pă­­zesce cea mai absolută tăcere, ceea ce na dă dreptu a crede câ vitezele ce circulă nu suntu lipsite de adevĕru. **, (Cutremur­u). Marți 24 la 5 ore di­­minața în orașul nostru seisimți o ușoră zgu­­duitură de pămentu, care s a părut a veni­ din partea sudestică. *** (Tomna f­r­u­m­ó­s­ă) nu tot­deuna e și priinciosă. Ge e dreptu avem sare stră­­lucitoriu, unii copaci, au infrunzilu și în­­floritu de a doua oră ca castanii de pe du­ Deronte în acea parte; acestu vuetu venia de la dormitoru, care borăia. Elu fu luatu și legatu înainte chiar de a se trezi bine. — Se ne grăbimu, șlise La Deroute, eaca noptea, întunecimea începe a se’ndesi pe câmpii; obiectele nu se mai distingau decâtu printr’uă lumină indecisă; nouri mari își întin­­deu vadurile pe ceriu. Plaia cade mai răpede și mai desă. In­­tr’unu minutu Bella- R­osa și Cornelius își schimbară hainele . In­­tr unu ungheru a șurei erau mantale, ei le luară și șerele fură pu­se pe cai. ( — Unu cuvéntu, z ise Bella-Rosa amicilor sei grupându’i în jurul lui; dacă vomu fi cunoscuți ori­unde, se plecă cu toți îm­preună , restul privesce pe pistolele nóstre. D. de Charny se scoborî. Pe cându se suia’n trăsură, Su­­zana s’arătă pe pragul unei capele unde avea obiceiu­l’și face ru­­găciunele de sorá. Unu fulgeru urmatu de un mare detunătură, ilumină totă acestă scenă. Suzana cunoscu pe Bella­ Rosa sub pă­lăria lui cea mare; ea’și uni­manele îngălbenindu-se și căpitanul trecu pe d­inaintea ei cu degetul la buze. Ea avu curagiul a sta nemișcată, în atitudinea unei femei care sfîrșeșce de a se închina. — Aprindeți torgile și plecați, Ulise d. de Charny. Torțele aruncară’n curendu­ra lumină roșietică; caii, spe­riați de vițetul uraganului, săriră mai âuteiu în două piciore și a­­­poi plecară. Suzana căd­u’n genunchi și cortegiul se perdu în óptea adâncă. Dup­ă cinci minute nu se mai vede decât u­nă scânteie care fuge prin întunecime. Suzana se sculă. — D-­leul meu 1 $ise ea, veghiaze asupră-le. L. Unu voiagiu de plăcere. Echipagiul merge ca vântul. La­să oreși­care distanță de monastire. La Deroute, care galopa­u frunte, ve­lti, pe marginea drumului nisce cavaleri înveliți în mantale mari. Ei făcură câți­va paș înaintea trăsurei, o cunoscută ca'i a d-lui de Charny, și se închinară. Bella-Rosa și Cornelius alergau pe lîngă oblonele trăsurei. După uuu cuarțu de oră D. de Charny trase un gemu în roșu, pe acela care era despre Bella-Rosa. — He ! Grain-d'Orge! șlise elu. Grain-d'Orge nu se gândia a respunde, dar Bella-Rosa își îm­pinse cu índrasu­lu calul la oblonu. — Bată'lu, domnule, <­ise elu descoperindu’și rația. D. de Charny îlu cunoscu la lumina tremurâtore a torțelor; scose unu țipetu și vroi se sară din trăsură; dar întelni țara unui pistolu a cărei gură rece i se răsfimă de frunte. — Esci mortu dacă te vei mișca, șlise Bella-Rosa cu vocea lui cea mai liniștită. D. de Charny se repezi de cea­laltă parte, dar se găsi în fa­­ț­a lui Cornelius care’lu salută ca și Bella-Rosa. Atunci elu în­țelese ca era prinsu ca într’uă capcană; nu mai avea alte arme decâtu sabia, și plumbul avea de astă dată avantagiu asupra fe­rului. Unu blestemu de furie îi scăpa de pe buze. Haide­i reluă Bella-Rosa, se nu ne superămu, și mai alesu nu căutați a scăpa. Sunteți singura într’unu felin de cutie, noi suntemu duci călări și bine înarmați; lacheii dv. sunt forte bine închiși în monastire, unde amu avutu îngrijire a fi pregăti­tă lo­cuință . La Deroute și Grippard suntu înainte, surugii dv. nu sciu nimicu; ei au bice și noi pistole. Le stămu de vorbă. — Nenorocirea te face tăcutu, scumpul meu domnu, relua Bella-Rosa. Acesta tăcere nu’mi dă nici cum uă ideie înaltă de filosofia dv. Trebue se fac cine­va timpul cum vine. Ați jucatu bine, dar ați perdutu; asta nu’i de locu vina dv., și în locu-ve, mi se pare cu­mi ași spăla mânele. Uitați-ve! dacă Cornelius și eu nu m­-amu fi grăbitu, amu fi fostu răpiți curatu, ba póte chiar u­ciși. Planul era frumosu. Amu găsitu aceste amănunte în puzu­­nariul acelui omu de nimicu pe care’lu chemat’ adunc­ óre. Nu’i așa cu se numesce Grain­ d’Orge ? Escaladare,­­Tracțiune, răpire, nimicu nu lipsia; la trebuință s­aru fi împinse lucrul până la a­­sasinatu. Nu trebuiau decât doue­­ leci și patru de ore pentru ca planul se fie esecutatu. Pre legea mea, n’amu vrutu ca uă așa de frumosă invențiune se fie perdută prin singură plecarea mea; amu trimisu totu d-nei de Chateaufort, care va aprecia delicateța cea mare. tru nimicu, îmi pare reu numai că v’ați datu atâta ostenela pen­Dar sunteți unu omu care sorți a ve lua revanșa, bu­nul meu domnu. D. de Charny nu perduse nimicu din mânia sa, dar deja n’o mai arăta; elu asculta pe Bella-Rosa cu unu aera gravu, ca când ara fi vorbitu împreună despre nisce lucruri asupra cărora'i cerea părerea. La aceste de pe urmă cuvinte, se plecă cu unu zimbetu amaru. ... — Versu,­­lise Bella-Rosa, cu mă aprobați, d cât numai mni veți permite seve dau unu micu avertismentu : faceți așa fel iu ca se nu ne mai întâlnimu fațiă n fațiă, acésta de pe urmă întâlnire v’aru pute fi fatală. — Este daru,­­lise d. de Charny, câ ea trebue se fie așa pentru unul din noi. . Atâta cutezanță puse în mirare pe Bella-Rosa care simți oă poftă furiosă de a sparge capul favoritului d-lui de Louvois. — Posta­ strigă de­odată" Cornelius. D. de Ch­arny își scose capul pe oblonu, la câte­va sute de pași se vede lucindu­ră slabă lumină. Mișcarea d-lui de Charny nu scăpa lui Bella-Rosa. — Domnule,­­lise elu cu unu tonu de vece fermu și scurtu) vă juru câ­ne ucidu ca pe unu câne, nu la cela d’ântăiu strigătu, dar chiar la celu d’ânteiu gestu, (Va urma)

Next