Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)
1874-10-27 / nr. 88
Cu câtu ideile, principiele lui Horea ,au fostu mai mari, mai neașteptate pe Merle timpuri de stâncu intinerecu, ce domnea atunci in aceste țări, undei remăsese ultimul refugu și cea mai principsă pepinarie a barbariei evului nic^liu , cu câtu a fostu mai învăpăiat eroismul cu care eru a îuptatu pentru aceste principie; cu câtu a fostu mai mare cruzimea cu cari puternicii de atunci sau încercațu a înăduși in sânge acele principie; și in fine, cu câtu sclavia națională de adi este mai amara mai rafinată, și, in facia luminelor secolului, mai brutale, cu atât mai multu trebuie se cultivăm acele principie și sse luptăm pentru ele, și tot odată se premărim numele și se adorăm umbra aceluia care a proclamat mai ântâiu aceste principii. L>ar’ vai ! ce am făcutu in tim? de 90 ani pentru memoria pentru cultul lui Horea ? Nici macar istoria faptelor lui n’o avemu ! Dacă memoria lui nu s’ar fi conservativ in tradițiunea poporului, dacă nu s’ar fi aflatu și câte un scriitorii străinii cu inima omenească noi nu am sei de câtu de banditulu Horea din pamfletele scriitorilor mtgyari noi nu am afla de câtu de crimele lui, mii numesc megyeri luptele lui Horea, și de umanitatea și dreptatea inginescá esecutată prin lötu și prin împărțirea și apararea prin sate a sfărmăturilor trupești a lui Horea și a socilor sei ! Neva »(la tot astfeliu, peste 10 ani la 1884, aniversarea de o sută de ani a lui Horea? Vom fi totu atâtu de indiferenți ca păn’ acuma? Vom fi totu atâtu de eroi in Teibe și jugmii in fapte, ca mai vertosu de de doueșteci de ani Incévé. Va veni și va trece și anul 1884, cum veni și trecură 25 ani de la 1848 fără ca se avemu istoria acestei mari epoce și fără ca s’avemu cel puținu oursigiul de a’i face onorile cuvenite ? Se va afunda și anul 1884 in sinul eternității cum trece 1874 și cum trecu Iancu fără ca se avemu altceva de scrisu despre epoca și faptele lui de câtu cerea lăsații elu ! Pentru ambițiunile nóstre miserabile de îmii pentru cultul monstruoșilor și a luat delegatul nostru la acel congres; se comunică tratatulu uniunii generale a poștelor, la care au aderatu mai multe puteri, regulamentul și procesele verble. D. A. Pencovici a presintat d-lui ministru de. Intens raportul seu despre lucrările comisiunii permanente din Stockholm a congresului internațional de statistică, la care d-lui a asistatu ca delegatu al României. Estingem din acestu rsnoriu interesanții publicatu in Monitorul, următórele: In dina de 15 (2") Augustu 1874, s’a deschis o a doua sesiune a comisiunei permaninte a congresului internațional de statistică, sub prezidenții de dreptu a d-lui Semenen, delegatul Rusiei. In acesta d’ântăiu ședință, după ce sau rostitu cuvintele de deschidere, membrii comisiunii cu unanimitate au proclamații în aplaude membru de onore pe D. Bergstrom, ministrul de interne și de vicepreședinte pe d nn Berg, capul serviciului general de statistică din Suedia. S’a cititu în urmă lista a 22 memorium lucrate asupra deosebitelor cestiuni de interes statisticii, și îndată s’au și luatu în cercetare de comisiune deosebiții fiecare memoriu in mai întregă acesta d’ânte'u ședință, și sa decisu în parte care anume cestiune din câte s'au tractatu, urmeză a se supne în d.s■baterile congresului în viitorea a doua sesiune din Buda Postt. In a doua ședință de la lfi, după ce sa dații cetire procesului verbal din ședința trecută, d. Keleti, delegatul Ungariei, pune în desbaterea comisiunii una din cestiunile ce vor figura în programa sesiunii viitore, și anume: introducerea, statistical in învatament. Se decide a se trata acesta in sesiunea viitore. In ședința de la 17 August se hotaresce în privința cestiunii de mai sus, a se Prespara unui tren tractatu elementar, care fără a cuprinde cifre, să presinte unu curau de statistică în prescurtare. Apoi se admite că statistica recidivei m raportu cu sistema penitenciară și statistica criminală internațională“ să se trateze în sesiunea de la Buda-Pest, numindu-se raportor delegatul Frandei și Olandei. In a patra ședință s'a luatu în desbatere clasificațiunea industrielor și s’a introdusu in programă, numindu-se raportor delegatul Prusiei. Delegatul Ungariei s’a numit raportor pentru o statistică agricolă. Discutându-se apoi în ședința de la 20 Augustu asupra constatărei naționalitățiloruzarea memoriei erou Iu de la 1774, Ouă ca se veisămu și se inviăm virtutea și ideile lui in anîmele putrede ale generațiunei de »ii ? Unu poporu care perde cultul eroilor sei a perdutu credința in viață! M» sa poporului românii n’a perdut acestu cuitu , din contra ea ’lu conservă mai bine și mai curații, ea adoră ■și cânta pe eroii ei ! Inteligența insă nu ne póte areta altarul pe care întreține focul sacru al memoriei eroilor. Dacă crețiă ră’ăcimii spunene, Inteligentă, unde este acest altaru ? condu-ne și ni-lu arată! Mai ai incă 10 ani. Impulpă-te, să și reprieză aceia ce ai neglegiatu in 90 de ani ! Pregătiți-ve Români și cu deosebire voi Ardeleniloru, că la 1884 se puteți da onorurile cuvenite umbrelor Eroului vostru. Dee ceriul ca Elu celu puținu la o sută de ani se vadă intemiată la Români acea multă unire pentru care a luptatu și a muritu mórtea eroiloru l [UNK]REOMBAO T KEEsa ais rassasa BBSS Kaas Hlui si^ BIONICA INTERNA Măria Sa Domnitorul a bine-voit a acorda înalta autorisațiune D-lui Lascar Catargiu președintele consiliului de miniștri și D-lui B. Bo~erescu ministru alu afacerilor străine, pentru a primi și purta cordonul ordinului Danilo I ce li s’a conferiții de Alteța Sa principele Munte Negrului. Monitorul de Duminică publică unu lungu raportu alu d-lui George Lahovari, directorele poștelor și telegrafelor, in care se relatoiză desine lucrările congresului postal internațional din Berna, la care a lnain parte și numitul ca representîntfu al Romanei. In acestu raportu’e arată tot mersul și resultatul lucrărilor acelui congresu, partea ce positiva naționalitățile dintr’nn staturand se va constata exact gintea fiecărui individ împreuna cu limba nu oficială,dară care se vorbesce în sinul familiei; că tocmai că sunt complicate cercetările de constatare a naționalităților, trebue încredințată acestă lucrare nu particulariloru, dar Statului, care dispune de mijloce seriose și multu mai eficace ca să afle adevărul; că statistica naționalităților este de neapărată trebuință în secolul nostru și că dator ește congresul, după 20 ani de existență, să se ocupe serios cu deslegarea acestei cestiuni. In scurtu, de nu s’a pututu intercala statistica naționalităților in programa congresului viitor din Buda Pest, am isbutitu ca cel puținu acesta mare cestiune să nu fie înlăturată, ci numai amânată pentru altă viitore sesiune a congresului internațional de statistică. Intrucâtu privesce anume lucrarea statistică internaționale și comparate, cu care s’a însărcinatu Romania de congresul din Petersburg în privința asigurăriloru agricole (grindină, vite etc.) am datu în cunoștința comisiunii că programa este mai gata și se va împărți deosebitelor țeri cât mai neintărziiatu. Numiri in funcțiuni. Ministerul de Interne. D. Costachi Dimonisi I s’a confirmații în funcțiunea de primaru la comuna Târgu-Ocna, din județul Bacău. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice I. Theodor Nica s’a numitu în postul de directorui alu acestui minsteriu în locul D-lui Dimitrie Ghidionescu, demisionatu. Ministerul Justiției. D. I. Moga, actual supleantu la Trib. Tutova s’a numitu membru la Trib. Roman, în locul vacanții.—I. Benjamin Aslan, actualu supleantu la Trib. Roman, se permută în aceeși calitate la Trb. Tutova, în locul D lui Moga, înaintatu.—I. P. Misir, actualu procurorii la Trib. Buzeu, s’a numitu supleantu la Trib. Roman, în locul D-lui Aslan, permuta,tu. D. D. Iurascu s’a numim supleantu la Trib. Ismail írt locul D-lui I. Ionescu.—D. D. Ionescu, s’a numitu adjutoru alu judecătorului orașului Focșani, în locul D-lui I. Furceanu. Ministerial Financelor. D- N Bolintinenu, copistu M biuroul vamalu din Brăila s’a numitu în postul de revisoru la biuroul vamalu Ismail, în locul D-lui M. Petrescu depărtații. Ministerul de Resbelu. Elevul Coslinsky Emanoil s’a înaintat.» la gradul de Sub-locotenentu în armata flotilei. i«g £^^arxmaa pr / in UL ESI:*! Sâ_ EMITERI A Procesul lui Ruîlreanu gVterminatq înaintea curții de Wartburg. Autori] tentativei de asasinații asupra personei prințului de Bismark s’a condemnat, la 14 ani de munci silnice, la 10 ani de supraveghiere și la perderea drepturilor civile. Procurorul regelui ceruse cincisprezece ani de munci silnice și dece ani de supraveghiere. Carliștii au protestatu in zădar contra atrocităților ce li se impută, căci nu ne facte vinil pe fiecare d' se demonstreze cât mimările sunt bine fondate. Corespondimțele Ziarului Times fire cunoscuții la 29 Octomvre, din Bilbio, câ insurgenții au incendiat la 19 Octombre, in Miraflores, nă mare manufactură de postavu. Acestu incendiu nu s’a făcutu de câtre uă bandă, dar fabrica s’a arsu după ordine superióre, de citre 2 batalióne carliste. Sibals, sosita in 29 Octomvre, la Jimquer , cu trupa sa, a publicat îndată unu ordin care pedepsesce cu mérte pe totu individul ce aru merge din Figueras séu din Sm Felice de Guixol la ermarocul din Girona. Acesta metusă este motivată de refusul ce au făcutu aceste orașe de a plăti contribuția nile. Să scie, din mărturisirile ce șeful carlistu Lozano a făcutu înaintea consiliului de resbelu ca, dacă don Calos e străinii la aceste acte de cn dime, nu’i totu astfelu și cu locotenenții săi Lozanos mărfurisiscu că a impușcatu pe impiegaii căci ferate din provincia Valensia pentru că-i o ordonase don Alfonsu. '~s\s\s\/ Lângă Vala-Franca doué spre dece batalióne Carliste, sub comanda lui Cucuba, a fostu bătut pe idend 120 morți, drapele și un mare immer de prisonieri. Un telgrams din Brașovu cu data 1 Noembre ni aduce scrrea că părintele Ion Popasu, celu mai vechiu dintre Episcopi, s’a alesu mitropol tu alu Românilor in locul Eminenței sale Ivacicovici cu 64 voturi din 106 membri ai congresului carcan Imun m... L'Ordre, de la 25 Octombre,,ne spune că prin Lisabona circulă zgomotulu unei curiese de marșe ce aru fi făcutu ambasadorulu Germaniei pe lângă regele Ludovicii, spre a ’lu îndemna să consimtă la constituirea unui imperiu iberic care aru respecta autonomia administrativă și politică a Portugaliei, asigurându totul deodată Spaniei avanta-le unei organisațiuni monarhice. Cele două țeri n’aru avea in comunu de câtu numai orecari interese generale militare sau financiare, ca și Austro-Ungaria sau ca regatele Scandinave! In urma refusului Majestății Sale portugale de a se amesteca intr’o politică atât de ambițiosă, diplomatul german ’i ar fi arătatu imposibilitatea d’a putea trăi in Spania o altă dinastie decât aceea de Bragan ce-Coburg, necesitatea in care aru pute să se afle Germania d’a ajuta restabilirea republicei spaniole, și pericolele ce acastă eventualitate ar pute se atragă, din causa contagiunei, pentru destinatele monarthice portugese. Se telegrafiază din Berlin (Ziarul Times. Guvernul Rus a opritu procesiunile publice ale catolicilor in Stat), cu deosebire de Polonia propriu zisă. Suntu asemenea in terțile societății ile catolice de aici și tóte câte au existatu s’au disolvatu. Sa telegraiază din Midnapore că mai multu de 2000 omane au peritu in cel din urmă nraganu. Iliarul te Danube aminde că mai multe din marele puteri europene pregătescu uă intervenire colectivă, care ar avea de scopu revizuirea tratatului din Paris. Acelașu ^iaru comunică, după nisee informațiuni din Turcia, că d. Vogue, ambasadorele Franciei la Constantinopole, se va ’nlocui, in curându, c’ium al tu diplomații, Ziarul Le Courrier d' Orient fiice că in urma sângeronelor scene întâmplate la Podgorița, principele Montenegrului s’ar fi adresații generareui Ignatief ; i ... v’uu Stantinopole, trimite vase in Crimea, cari au transportații pană acum in Turcia peste 5000 Tartari, ca se scape de serviciul militaru la care sunt crămuți. Portu,a promis setea mesieri energice pentru a ’mpedeca repetirea unor asemeni fapte. Neto-Yorker lme pubica următorea epistolă, pe care a primit’o de la Alexandru Rossu distinsu doctore americaou : „ Domnule directore. „Sunt câteva septemâni, de când am primita de la amicii mei din Italia un epistolă, care me informa că generarele Garibaldi se află intr’un posițiune din cele mai dificile, atâtu de dificile, in adeverit, in cât e redusu la imposibilitatea de a’și procura lucrurile cele mai necesare vieței. Am scris fără ’ntărurare generalului că l’am cunoscuții odinióra, pe timpul șederei sale in Stele Unite, și l’am rugatu a primi de la mine unu ajutoru pecuniar. Generalele ’mi response in acești termini: Caprera, 1 Sept. 1874. Scumpul meu doctor. „Primescu cu recunoscință generasa vóstră oferta Fii așa de bun ca să’mi trimiteți uă poliță asupra vremiii comerciante sau bancherii din Europa, la care vei voi, și voiu primi suma. „Crede-me pentru tata viéta altele devotatu, „Garibaldi“ „Publicându acésta epistolă, scopul meu este d’a aduce conținutul ei la cunoscința numeroșilor amici ce are ilustrul generalii in Statele-Unite, și carii de sigurii nu vor sta la indudela a trimite ajutore in stare d’a face mai plăcuți ultimii ani ai vieței sale” „Atecsandru M. RossK „Porouto (Canada), 28 Sept., 1874.“ Euă garta celui mai mare cetățânu al Italiei, prin servietele ce i-a adusu și care int ’unui momentu a pututu dispune cu legiunile sale chiar de tronul lui Victor Emanoili mumii se fi voitu. sultatu pe colegii sei, aru fi respunsu că ’n facia promisiunii dată de marele Vizir, că ce va face justiția bună și grabnică, corpul diplomaticii trebue a se mărgini se ascepte resultatele anchetei. . Din Pesta se scrie că expunerea ministrului de finance pentru anul bugetar 1875 prevede 250 milione la cheltueli și 223 la venituri. Deficitul de 27 milione, care se va reduce la 9 și suniemilione prin sporirea impositelor. Acest rest al deficitului va fi acoperit de renta obligaținelor drumurilor de fer ale guvernului și prin rembursarea mai multor drumuri de fer. CRONICA LOCALA *** (Avis importanta). încă odată rugăm pe 6norab. noștri abonați cari ș’au schimbat» domiciliul la Sf. Dimitrie, se binevoiască a ne trimite nucile D-lor adrese spre a nu suferi întârziere la primirea fóei. (Dare de focu). După ce se’nmulțescu incendiurile, numai în luna trecută s’au întâmplat pe mai multe moșii din înpregiurimele Iașului, așa la Stânca au arsu 18 stoguri într’un intervalu de puține UR fară se se potă prinde pe făptuitoriu . Sâmbăta trecută pe când alergau pompierii spre Copou, iar se vedea aprinsă aria de pe moșia Cârligu ; individul bănuit era vechilul moșiei, care, fiind isgonitu cu câteva Iile mai înainte, pronunță amenințări în fața mai multor locuitori, că va da focii sau va împușca pe posesore. Cine ar crede că după asemene bănuială gravă, și chiar faptul îndeplinirii, care potu singur atrage o penalitate de un anu de închisore, individul bânuitu după un interogatoriu ce i s’au făcutu luni de rudele instructore, a pututu să fie eliberata. Înainte ca instrucțiunea să fi urmat în puncturile cele mai principale și mărturii ascultați ? Ce învestigațiune va mai putea face justiția când făptuitorul e liberu și comunică cu principalii martori, mai alesu că nici deposițiunele soției nu coincidu cu ale inculpatului ’? De multe ori deja s’au doveditu Acă acuzații cei mai reprobați de opiniunea publică, din causa că instrucțiunea nu era destul studiată și urinartă, au fostu achitați. Insă în cașul de față sperămu că rudele Instructore dându cursu instrucțiune va dovedi agerimea, esperiența, perspicacitatea, ce se cere de la un asemene magistrat,, și mai cu osebire în așa cazuri de resbunare care se’nmulțis cu forte multe,, tocmai pentru că sunt mai greu de surprinsu în flagrant deliciu. (Reî ntorcerea armatei). Ieri, vineri 25 curentu, regimentul al V s’a re’ntorsu de la manevrele cele mari. Generalul Cernatu care se afla în curtea palatului a cercetatu cu cel mai mare înteresu despre starea acestui regimentu. (Moți de vite). In noptea de 2 spre 13 a curentei, patru omeni înarmați cu ciomge și arcane au tiseuuru din Rusi a u scop de a fura vite; unul dintre dânșii s’u, prins și s’a trimis parchetului, ceilalți sau prins peste frontieră de cătră autoritățilerusești, unde se făcu cercetări. *% (Falimentele). Ele s’au înmulțitu astfeliu încât în curându țara nostra nu va mai pute avea nici unu credit în străinătate. Rugăm dar pe autoritățile îndrept a fi câtu se póte mai severe în ase mine cazuri căci zeul ce ne amenință este imensu. (Perdutu) In strada de la Gară pan’ la Hotel România s’a perdutu unu portofoliu de piele roșie cu inițialele G, 1, B, conținându hârtia. Cine nu va găsi este rugatu a’lu aduce la Administraținea acestei foi de unde va primi uă recompensă de Valorea îndoită a lucrului. .|l IIIISaBg^ă’flgBaWOT JEîJL uri: < Curtea de Apel Sec. II Luni 28 Octombrie. 1 Catinea Popescu cu P. Brahia și soția p. succesiune. . 2 Evsevia și P. Văleanu cu Ec&t. Boldur p. b. 3 I. Pavlov p. sustragere de bani. 4 I. Butnărescu p. b. 5 Iavlov și V. Condurache p. furt. Marți 29 Oct. 1 N. Sava cu N. Lupașcu p. b. 2 S. Bereu cu D. Galeanu p. popușoi. 3 0. Scutariu p. furt. 4 I. Avramovici cu Z. Felț p. escrocherie. 5 I. Smeu p. martr. Mercuri 30 Oct. I I. Sapira și Z. Avramovici cu Ș. II Ștaiaste p. popușoi. II. Ianov Escec. Testa def. Batotă cu Her^Lolef M. Călin p. pământ. 3 Gh. Fotache Pred p. distingere. 4 Th Shifeneț p. furt. 5 Cumpănă și Cost. Lungii p. furt. Joi 31 Oct. 1 I. Vergolici cu Prim. Comunii Manta p. b. 2 P. Cristea repres. herein def. N. Pandelea cu Vasile și Al. Macarovici. 3 P. Martin Gherghiță și S. Malahu p. furt. 4 D. Crăciunescu și L. Pavlov p. arest. ilegală,. 5 D. Neculau și I. Simionescu p. maltr. 6 Bereu S. Ițic și Marcu sin Herșcu p. furt. Vinerii Noembri. 1 A. Casperiu cu Mendel. și G. Lazarine p. b. 2 L. M. Avramovici cu soția sa p. divers. 3 Zumer s. Ilie și î. Botezatu p. furt. 4 I. Fotea cu M. Vaintrop p. danie. 5 I. Dimitriu p. furt.. 6 C. Brif p. martr. 7 C. C. Rusu și alții p. furt. Sâmbătă 2 Noembrie. 1 D. Petrovici cu Statu p. b. 2 Primăria de Buhuești și I. Racoviță cu C. Tucidide p. b. 3 V. Mircov p. furt. 4 Maria Golai p. martr. 5 I. Neacșu p. delapidare. 6 Gh. Chițu p. furt. 7 Gh. Alecsa cu A. Șendrea și Petrovici p. o vie. Curtea de Apol S.at. 2. .Luni 20 Octomvrie. 1 Vasile Ceacă p. furtu. 2 Stefan Bocanețu p. furtu. 3 Gh. și Ion Mierlă și Ales. Silion p. falsificare de bilete și furtu de vite. 4 Panaite Papadol cu clironomii def. Avram Croitorui p. bani. 5 Emanuel Vasilicovici cu Iancu Stamatopol p. bani. 6 Iancu Moțocu p. ca in calitate de adj. de subprefectu a deturnat o sumă bani. ^ Marți 29 Octomvrie. 1 Iordachi Mircea cu David Manu s Țucherman p. câștiula o cutime grea. 2 Simeon Radu p. furtu. 3 Ștefan Dobroiu p. maltratare. 4 Vasile Ionescu cu Panaite Popazul Zinesno. p. bani. 5 Iorgu Pisoschi p. injuria adusă in persona membrilor Comisiunei interimare a Comunei Mihaileni. si Primăria de Botoșani cu D. Cozadini, oposiție la esecutare. Mercuri 30 Octomvriu 1 Ion Adamovu p. arestare ilegală. 2 Th. Costin cuios fHacloglii p. niste plate. 3 Irimia Trufia p. maltratare. 4 Statul cu maiorul Iorgu Ghika, Agnoma Ghika și alții p. conservarea unei lipoteci. 5 Anton Ion cu Maria Manoiu și locuitorii < e Borlesci p. poprire. , „ 6 Statul cu C. Vasiliu p. unu ezu cu o mora . 7 Theodor Muntenu p. furtu.