Curierul Foaea Intereselor Generale, 1873-1874 (Anul 1, nr. 38 - Anul 2, nr. 36-104)

1874-10-27 / nr. 88

Cu câtu ideile, principiele lui Horea ,au fostu mai mari, mai neașteptate pe Merle timpuri de stâncu intinerecu, ce domnea atunci in aceste țări, undei remăse­se ultimul refug­u și cea mai principsă pepinarie a barbariei evului nic^liu , cu câtu a­ fostu mai învăpăiat eroismul cu care eru a îuptatu pen­tru aceste principie; cu câtu a fostu mai mare cruzimea cu cari puternicii de atunci sau încercațu­ a înăduși in sânge acele principie; și in fine, cu câtu scla­via națională de adi este mai amara mai rafinată, și, in facia luminelor se­colului, mai brutale, cu atât mai multu trebuie se cultivăm acele principie și sse luptăm pentru ele, și tot­ odată se pre­mărim numele și se adorăm um­bra aceluia care a proclamat mai ân­­tâiu aceste principii. L>ar’ vai ! ce am făcutu in tim? de 90 ani pentru memoria­­ pentru cultul lui Horea ? Nici macar istoria faptelor lui n’o avemu ! Dacă memoria lui nu s’ar fi conservativ in tradițiunea popo­rului, dacă nu s’ar fi aflatu și câte un scriitorii­ străinii cu inima omenească noi nu am sei de câtu de banditulu Horea din pamfletele scriitorilor m­tgyari noi nu­ am afla de câtu de crimele lui, mii numesc megyeri luptele lui Horea, și de umanitatea și dreptatea inginescá esecutată prin lötu și prin împărțirea și apararea prin sate a sfărm­ăturilor trupești a lui Horea și a socilor sei ! Ne­va »(la tot ast­feliu, peste 10 ani la 1884, aniversarea de o sută de ani a lui Horea? Vom fi totu atâtu de indiferenți ca păn’ acuma? Vom fi totu atâtu de eroi in Teibe și ju­gmii in fapte, ca mai vertosu de de doue­șteci de ani Incévé. Va veni și va trece și anul 1884, cum veni­­ și trecură 25 ani de la 1848 fără ca se avemu istoria acestei mari epoce și fără­­ ca s’avemu cel pu­ținu­ oursigiul de a’i face onorile cu­venite ? Se va afunda și anul 1884 in sinul eternității cum trece 1874 și cum trecu Iancu fără ca se avemu alt­ceva de scrisu despre epoca și faptele lui de câtu ce­r­e­a lăsații elu ! Pentru ambițiunile nóstre miserabile de îmi­i pentru cultul monstruoșilor și a luat delegatul nostru la acel con­­gres; se comunică tra­tatulu u­­niunii generale a poștelor, la care au adera­tu mai multe puteri, regu­lamentul și procesele verb­le. D. A. Pencovici a presintat d-lui ministru de. Intens raportul seu des­pre lucrările comisiunii permanente din Stockholm a congresului internațional de statistică, la care d-lui a asistatu ca delegatu al României. Estingem din acestu rsnoriu intere­sanții publicatu in Monitorul, urmă­­tórele: In dina de 15 (2") Augustu 1874, s’a des­­chis­ o a doua sesiune a com­isiunei perm­a­­ninte a congresului internațional de statis­tică, sub prezidenții de dreptu a d-lui Se­menen, delegatul Rusiei. In acesta d’ântăiu ședință, după ce sau rostitu cuvintele de deschidere, membrii comisiunii cu unanimi­tate au proclamații în aplaude membru de onore pe D. Bergstrom, ministrul de interne și de vicepreședinte pe d­ nn Berg, capul serviciului general de statistică din Suedia. S’a cititu în urmă lista a 22 memorium­ lu­crate asupra deosebitelor cestiuni de interes statisticii, și îndată s’au și luatu în cercetare de comisiune deosebiții fie­care memoriu in mai întregă acesta d’ânte'u ședință, și s­a decisu în parte care anume cestiune din câte s'au tractatu, urmeză a se sup­ne în d.s­­■­baterile congresului în viitorea a doua se­siune din Buda­ Postt. In a doua ședință de la lfi, după ce sa dații cetire procesului verbal din ședința tre­cută, d. Keleti, delegatul Ungariei,­ pune în desbaterea comisiunii una din cestiunile ce vor figura în programa sesiunii viitore,­ și anume: introducerea, statistical in învatament. Se decide a se trata acesta in sesiunea viitore. In ședința de la 17 August se hotaresce în privința cestiunii de mai sus, a se Pres­para unu­i tren tractatu elementar, care fără a cuprinde cifre, să presinte unu curau de statistică în prescurtare. Apoi se admite că statistica recidivei m raportu cu sistema penitenciară și statistica criminală internațională“ să se trateze în se­siunea de la Buda-Pest, numindu-se raportor delegatul Frand­ei și Olandei. In a patra ședință s'a luatu în desbatere clasificațiunea industrielor și s’a introdusu in programă, numindu-se raportor delegatul Prusiei. Delegatul Ungariei s’a numit raportor pen­tru o statistică agricolă. Discutându-se apoi în ședința de la­ 20 Augustu asupra constatărei naționalitățiloru­zarea mem­­or­iei erou Iu de la 1774, Ouă ca se veisămu și se inviăm vir­tutea și ideile lui in anîmele putrede ale generațiunei de »­ii ? Unu poporu care perde cultul ero­ilor sei a perdutu credința in viață! M» sa poporului românii n’a perdut acestu cui­tu , din contra ea ’lu con­servă mai bine și mai curații, ea adoră ■și cânta pe eroii­­­ ei ! Inteligența insă nu ne póte areta altarul pe care în­treține focul sacru al memoriei eroilor. Dacă creți­­­ă ră’ăcimii spunene, In­teligentă, unde este acest altaru ? con­­­du-ne și ni-lu arată! Mai ai incă 10 ani. Impulpă-te, să și reprieză aceia ce ai neglegiatu in 90 de ani ! Pregătiți-ve Români și cu deosebire voi Ardeleniloru, că la 1884 se puteți da onorurile cuvenite um­brelor Eroului vostru. Dee ceriul ca Elu celu puținu­ la o sută de ani se vad­ă intemiată la Ro­mâni acea multă unire pentru care a l­up­tatu și a muritu mórtea eroiloru­ l [UNK]REOMBAO T KEEsa ais rassasa BBSS Kaas Hlui si^ BIONICA INTERNA Măria Sa Domnitorul a bine-voit a acorda înalta autorisațiune D-lui Lascar Catargiu președintele con­siliului de miniștri și D-lui B. Bo~­erescu ministru alu afacerilor străi­ne, pentru a primi și purta cordo­nul ordinului Danilo I ce li s’a con­feriții de Alteța Sa principele Mun­­te­ Negrului. Monitorul de Duminică publică unu lungu raportu alu d-lui George Lahovari, directorele poștelor și te­­legrafelor, in care se relatoiză des­­ine lucrările congresului postal in­ternațional din Berna, la care a ln­ain parte și numitul ca represen­­tîntfu al Roman­ei. In acestu raportu­­’e arată tot mersul și resultatul lu­crărilor acelui congresu, partea ce positiva naționalitățile dintr’nn­ statu­rand se va constata exact gintea fie­cărui individ împreuna cu limba nu oficială,­­dară care se vorbesce în sinul familiei; că tocmai că sunt complicate cercetările de constatare a na­ționalităților, trebue încredințată acestă lu­crare nu particulariloru, dar Statului, care dispune de mijloce seriose și multu mai e­­ficace ca să afle adevărul; că statistica na­ționalităților este de neapărată trebuință în secolul nostru și că dator ește congresul, după 20 ani de existență, să se ocupe serios cu deslegarea acestei cestiuni. In scurtu, de nu s’a pututu intercala sta­tistica naționalităților in programa congre­sului viitor din Buda­ Pest, am isbutitu ca cel puținu acesta mare cestiune să nu fie înlăturată, ci numai amânată pentru altă viitore sesiune a congresului internațional de statistică. Intru­câtu privesce anume lucrarea sta­tistică internaționale și comparate, cu care s’a însărcinatu Romania de congresul din Petersburg în privința asigurăriloru agricole (grindină, vite etc.) am datu în cunoștința comisiunii că programa este mai gata și se va împărți deosebitelor țeri cât mai nein­­tărziiatu. Numiri in funcțiuni. Ministerul de Interne. D. Costachi Dimoni­­si­ I s’a confirmații în funcțiunea de primaru la comuna Târgu-Ocna, din j­udețul Bacău. Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice­ I­. Theodor Nica s’a numitu în postul de di­rectorui alu acestui min­steriu în locul D-lui Dimitrie Ghidionescu, demisionatu. Ministerul Justiției. D. I. Moga, actual su­­pleantu la Trib. Tuto­va s’a numi­tu membru la Trib. Roman, în locul vacanții.—I­. Ben­jamin Aslan, actualu supleantu la Trib. Ro­man, se permută în aceeși calitate la Tr­b. Tutova, în locul D lui Moga, înaintatu.—I­. P. Misir, actualu procurorii la Trib. Buzeu, s’a num­itu supleantu la Trib. Roman, în lo­cul D-lui Aslan, permuta,tu. D. D. Iurascu s’a numim supleantu la Trib. Ismail írt locul D-lui I. Ionescu.­—D. D. Ionescu, s’a numitu adjutoru alu judecătorului orașului Focșani, în locul D-lui I. Furceanu. Ministerial Financelor. D- N Bolintinenu, copistu M biuroul vamalu­ din Brăila s’a nu­mitu în postul de revisoru la biuroul vamalu Ism­ail, în locul D-lui M. Petrescu depărtații. Ministerul de Resbelu. Elevul Coslinsky E­­manoil s’a înaintat.» la gradul de Sub-loco­­tenentu în armata flotilei. i«g £^^arxmaa pr / in U­L­ ESI:*! Sâ_ EMITERI A Procesul lui Ruîlreanu gVterminatq înaintea curții de Wartburg. Autori] tentativei de asasinații asupra person­ei prințului de Bismark s’a condemnat, la 14 ani de munci silnice, la 10 ani de su­praveghi­ere și la perderea drep­turilor civile. Procurorul regelui ce­ruse cinci­spre­zece ani de munci sil­nice și dece ani de supraveghiere. Carliștii au protestatu in zădar con­tra atrocităților ce li se impută, căci nu ne facte vinil pe fie­care d' se de­monstreze câ­t mimările sunt bine fon­date. Corespondimțele Ziarului Times f­ire cunoscuții la 29 Octom­vre, din Bilbio, câ insurgenții au incendiat la 19 Octombre, in Miraflores, nă mare manufactură de postavu. Acestu in­cendiu nu s’a făcutu de câtre uă ban­dă, dar fabrica s’a arsu după ordine superióre, de citre 2 batalióne carliste. S­ibal­s, sosita in 29 Octomvre, la Jimquer , cu trupa sa, a publicat în­dată unu ordin care pedepsesce cu mér­te pe totu individul ce aru merge din Figueras séu din Sm Felice de Guixol la ermarocul din Girona. A­­cesta metusă este motivată de refusul ce au făcutu aceste orașe de a plăti contribuția ni­le. Să scie, din mărturisirile ce șeful car­­listu Lozano a făcutu înaintea consiliu­lui de resbelu ca, dacă don Ca­los e străinii la aceste acte de cn­­ dime, nu’i totu ast­­fe­lu și cu locotenenții săi Lozano­s mărfu­­risiscu că a­ impușcatu pe impieg­a­ii căci ferate din provincia Valensia pentru că-i o ordonase don Alfonsu. '~s\s\s\/ Lângă Vala-Franca doué­ spre dece batalióne Carliste, sub comanda lui Cu­­cuba, a fostu bătut pe i­dend 120 morți, drapele și un mare immer de prisonieri. Un tel­grams din Brașovu cu data 1 Noembre ni aduce scrrea că părintele Ion Popasu, celu mai vech­iu dintre E­­piscopi, s’a alesu mit­ropol t­u alu Ro­mânilor in locul Eminenței sale Iva­­cicovici cu 64 voturi din 106 mem­bri ai congresului carc­an Imun m..­. L'Ordre, de la 25 Octombre,,ne spune că prin Lisabona circulă zgo­­motulu unei curiese de marșe ce aru fi făcutu ambasadorulu Germaniei pe lângă regele Ludovicii, spre a ’lu în­demna să consimtă la constituirea unui imperiu iberic care aru respecta auto­nomia administrativă și politică a Por­tugaliei, asigurându totul de­­odată Spa­niei avant­a­-le unei organisațiuni mo­­narh­ice. Cele două țeri n’aru avea in comunu de câtu numai ore­cari inte­rese generale militare sau financiare, ca și Austro-Ungaria sau ca regatele Scandinave! In urma refusului Ma­­jestății Sale portugale de a se ames­teca intr’o politică atât de ambițiosă, diplomatul german ’i ar fi arătatu im­posibilitatea d’a putea trăi in Spania o altă dinastie decât aceea de Bragan ce-C­oburg, necesitatea in care aru pu­­te să se afle Germania d’a ajuta res­­tabilirea re­publicei spaniole, și perico­lele ce acastă eventualitate ar pute se atragă, din causa contagiunei, pentru destinatele monarthice portugese. Se telegrafiază din Berlin (Ziarul Times. Guvernul Rus a opritu procesiunile publice ale catolicilor in Stat), cu deo­sebire de Polonia propriu z­isă. Suntu asemenea in terți­le societății il­e catolice de aici și tóte câte au existatu s’au di­­solvatu. Sa telegr­aiază din Midnapore că mai multu de 2000 omane au peritu in cel din urmă nraganu. Iliarul te Danube amind­e că mai multe din marele puteri europene pre­­gătescu uă intervenire colectivă, care ar avea de scopu revizuirea tratatului din Paris. Acelașu ^­iaru comunică, după nisee inform­a­țiu­ni din Turcia, că d. Vogue, ambasadorele Franciei la Constantino­­pole, se va ’nlocui, in curându, c’ium al tu diplomații, Zi­arul Le Courrier d' Orient fii­ce că in urma sângeronelor scene întâmplate la Podgorița, principele Monte­negru­lui s’ar fi adresații generare­ui Ignatief ; i ... v’uu Stantinopole, trimite vase in Cri­mea, cari au transportații pană acum in Turcia peste­ 5000 Tartari, ca se scape de serviciul milita­ru la care sunt c­rămuți. Portu,a promis se­tea me­­sieri energice pentru a ’mpedeca repe­­tirea unor­ asemeni fapte. Neto-York­er lm­e pubi­ca următorea epistolă, pe care a primit’o de la A­­­lexandru Rossu distinsu doctore ame­­ricaou : „ Domnule directore. „Sunt câte­va septem­âni, de când­ am primita de la amicii mei din Ita­lia un epistolă, care me informa că ge­­nerarele Garibaldi se află intr’un po­­sițiune din cele mai dificile, atâtu de dificile, in adeverit, in cât e redusu la imposibilitatea de a’și procura lucrurile cele mai necesare vieței. Am scris fără ’ntăru­rare generalului că l’am­ cunos­cuții odinióra, pe timpul șederei sale in S­tele­ Unite, și l’am­ rugatu a primi de la mine unu ajutoru­ pecuniar. Ge­neralele ’mi response in acești termini: Caprera, 1 Sept. 1874. Scumpul meu doctor. „Primescu cu recunoscință generasa vóstră oferta Fii așa de bun ca să’mi trimiteți uă poliță asupra vre­miii co­merciante sau bancherii din Europa, la care vei voi, și voiu primi suma. „Crede-me pentru tata viéta al­­­­tele devotatu, „Garibaldi“ „Publicându acésta epistolă, scopul meu este d’a aduce conținutul ei la cunoscința numeroșilor amici ce are ilustrul generalii in Statele-Unite, și carii de sigurii nu vor sta la indud­ela a trimite ajutore in stare d’a face mai plăcuți ultimii ani ai vieței sale­” „Atecsandru M. RossK „Porouto (Canada), 28 Sept., 1874.“ E­uă garta celui mai mare cetățânu al Italiei, prin servietele ce i-a adusu și care int ’unui momentu a pututu dis­pune cu legiunile sale chiar de tronul lui Victor Emanoili mumii se fi voitu. sultatu pe colegii sei, aru fi respunsu că ’n facia promisiunii dată de marele Vizir, că ce va face justiția bună și grabnică, corpul diplomaticii trebue a se mărgini se ascepte resultatele an­chetei. . Din Pesta se scrie că expunerea mi­nistrului de finance pentru anul bugetar 1875 prevede 250 milione la cheltueli și 223 la venituri. Deficitul de 27 mi­lione, care se va reduce la 9 și sunie­­milione prin sporirea impositelor. A­­cest rest al deficitului va fi acoperit de renta obligați­­­nelor drumurilor de fer ale guvernului și prin rembursarea mai multor drumuri de fer. CRONICA LOCALA *** (Avis i­m­p­o­r­t­a­n­t­a). încă odată rugăm pe 6­no­rab. noștri abonați cari ș’au schimbat» domiciliul la Sf. Dimitrie, se bine­­voiască a ne trimite nucile D-lor adrese spre a nu suferi întârziere la primirea fóei. (Dare de focu). După ce se’n­­mulțescu incendiurile, numai în luna trecută s’au întâmplat pe mai multe moșii din în­­pregiurimele Iașului, așa la Stânca au arsu 18 stoguri într’un intervalu de puține­­ UR fară se se potă prinde pe făptuitoriu . Sâm­băta trecută pe când alergau pompierii spre Copou­, iar se vedea aprinsă aria de pe mo­șia Cârligu ; individul bănuit era vechilul mo­­șiei, care, fiind isgonitu cu câte­va­­ Iile mai înainte, pronunță amenințări în fața mai mul­tor locuitori, că va da focii sau va împușca pe posesore. Cine ar crede că după ase­mene bănuială gravă, și chiar faptul înde­plinirii, care potu singur atrage o penalitate de un anu de închisore, individul bânuitu după un interogatoriu ce i s’au făcutu luni de rudele instructore, a pututu să fie elibe­rata. Înainte ca instrucțiunea să fi urmat în puncturile cele mai principale și mărturii as­cultați ? Ce învestigațiune va mai putea face justiția când făptuitorul e liberu și comu­nică cu principalii martori, mai alesu că nici deposițiunele soției nu coincidu cu ale in­culpatului ’? De multe ori deja s’au dove­ditu Acă acuzații cei mai reprobați de opini­­unea publică, din causa că instrucțiunea nu era destul studiată și urinar­tă, au fostu a­­chitați. Insă în cașul de față speră­mu că rudele Instructore dân­du cursu instrucțiune­ va dovedi agerimea, esperiența, perspicacita­tea, ce se cere de la un asemene magistrat,, și mai cu osebire în așa cazuri de resbunare care se’nmulțis cu forte multe,, tocmai pen­tru că sunt mai greu de surprinsu în fla­grant deliciu. (R­eî n­t­o­r­c­e­r­e­a armatei). Ieri, vineri 25 curentu, regimentul al V s’a re’n­­torsu de la manevrele cele mari. Generalul Cernatu care se afla în curtea palatului a cercetatu cu cel mai mare înteresu despre starea acestui regimentu. (Moți d­e v­i­t­e). In noptea de­­ 2 spre 13 a curentei, patru omeni înarmați cu ciom­ge și arcane au tiseuuru din Rusi a u scop de a fura vite; unul dintre dânșii s’u, prins și s’a trimis parchetului, ceilalți sau prins peste frontieră de cătră­­ autoritățile­­rusești, unde se făcu cercetări. *% (Falimentele). Ele s’au înmul­­țitu ast­feliu încât în curându țara nostra nu va mai pute avea nici unu credit în străi­nătate. Rugăm dar pe autoritățile îndrept a fi câtu se póte mai severe în a­se­ mine ca­zuri căci zeul ce ne amenință este imensu. (P­e­r­d­u­t­u) In strada de la Gară pan’ la Hotel România s’a perdutu unu por­­to­foliu de piele roșie cu inițialele G, 1, B, conținându hârtia. Cine­­ nu va găsi este ru­­gatu a’lu aduce la Administraț­inea acestei foi de unde va primi uă recompensă de Va­lorea îndoită a lucrului. .|l IIIISaBg^ă’flgBaWOT JEîJL uri: &lt; Curtea de Apel Sec. II Luni 28 Octombrie. 1 Ca­tinea Popescu cu P. Brahia și soția p. succesiune. . 2 Evsevia și P. Văleanu cu Ec&t. Boldur p. b. 3 I. Pavlov p. sustragere de bani. 4 I. Butnărescu p. b. 5 I­­avlov și V. Condurach­e p. furt. Marți 29 Oct. 1 N. Sava cu N. Lupașcu p. b. 2 S. Bereu cu D. Galeanu p. popușoi. 3 0. Scutariu p. furt. 4 I. Avramovici cu Z. Felț p. escrocherie. 5 I. Smeu p. martr. Mercuri 30 Oct. I I. Sapira și Z. Avramovici cu Ș. II Ștai­­aste p. popușoi. I­I. Ia­nov Escec. Test­­a def. Batotă cu Her^L­olef M. Călin p. pământ. 3 Gh. Fotache Pred­ p. distin­gere. 4 Th Shifeneț p. furt. 5 Cumpănă și Cost. Lungii p. furt. Joi 31 Oct. 1 I. Vergolici cu Prim. Comunii Manta p. b. 2 P. Cristea repres. herein def. N. Pandelea cu Vasile și Al. Macarovici. 3 P. Martin Gherghiță și S. Malahu p. furt. 4 D. Crăciunescu și L. Pavlov p. arest. ilegală,. 5 D. Neculau și I. Simionescu p. maltr. 6 Bereu S. Ițic și Marcu sin Herșcu p. furt. Vineri­i Noembri. 1 A. Casperiu cu Mendel. și G. Lazarine p. b. 2 L. M. Avramovici cu soția sa p. divers. 3 Zumer s. Ilie și î. Botezatu p. furt. 4 I. Fotea cu M. Vaintrop p. danie. 5 I. Dimitriu p. furt.. 6 C. Brif p. martr. 7 C. C. Rusu și alții p. furt. Sâmbătă 2 Noembrie. 1 D. Petrovici cu Statu p. b. 2 Primăria de Buhuești și I. Racoviță cu C­. Tucidide p. b. 3 V. Mircov p. furt. 4 Maria Golai p. martr. 5 I. Neacșu p. delapidare. 6 Gh. Chițu p. furt. 7 Gh. Alecsa cu A. Șendrea și Petrovici p. o vie. Curtea de Apol S.at. 2. .Luni 20 Octomvrie. 1 Vasile Ceacă p. furtu. 2 Stefan Bocanețu p. furtu. 3 Gh. și Ion Mierlă și Ales. Silion p. falsi­ficare de bilete și furtu de vite. 4 Panaite Papadol cu clironomii def. Avram Croitorui p. bani. 5 Emanuel Vasilicovici cu Iancu Stamatopol p. bani. 6 Iancu Moțocu p. ca in calitate de adj. de subprefectu a deturnat o sumă bani. ^ Marți 29 Octomvrie. 1 Iordachi Mircea cu David Manu s Țuch­er­­man p. câștiul­a o cutime grea. 2 Simeon Radu p. furtu. 3 Ștefan Dobroiu p. maltratare. 4 Vasile Ionescu cu Panaite Popazul Zinesno. p. bani. 5 Iorgu Pisoschi p. injuria adusă in persona membrilor Com­isiunei interimare a Comu­nei Mihaileni. si Primăria de Botoșani cu D. Cozadini, o­­posiție la esecutare. Mercuri 30 Octomvriu 1 Ion Adamovu p. arestare ilegală. 2 Th. Costin cui­os fHacloglii p. niste plate. 3 Irimia Trufia p. maltratare. 4 Statul cu maiorul Iorgu Ghika, Agnoma Ghika și alții p. conservarea unei lipoteci. 5 Anton Ion cu Maria Mano­iu și locuitorii < e Borlesci p. poprire. , „ 6 Statul cu C. Vasiliu p. unu ezu cu o mora . 7 Theodor Muntenu p. furtu.

Next