Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)

1875-07-24 / nr. 57

prin promovarea stânei materiale, seu t­i 11 cl­ii la pendența și in acesta casu­­lăși trebue despoiate de ori­ce spe­­­­ranță de a-și pute realisa pretensiunile lor, prin urmare in amândouă cașurile trebue să se negocieze convențiuni co­merciale de-a dreptul cu ele. Se scrie de la Viena, cu data de 30 iulie, că adunarea generală a acționa­­rilor drumului de fer Lemberg-Cernă­uți a adoptat in unanimitate conven­­țiiunea cu guvernul austriac, relativă la suprimarea sequesirului și a autori­­tatii pe consiliul de administrațiu de a contracta un imprumut de 3,25­0,000 florini. O scrie de la Verdai­es, din 30 iu­lie , arata că Adunarea naționale du­pe ce a alesu­­­ omisiunea de perma­nență, a pus la ordinea z­ilei Conven­­țiunea încheiată la Berna, pentru U­­niunea poștala. Din B­erna se anuntță cu aceeași dată­­ și lucrătorii drumului de fer Saint Goth­ard au făcut, grevă generală. Lu­crătorii înarmați opriau trecerea prin tunul aprope de Golschinen. Trupele t trimise aici au fost primite cu lovituri de pietre ; ele trasera asupra lucrăto­rilor, impuseară vre-o dnci dintr’ânșii, răniră pe mai multi și imprăștiară pe cei­l­alti. Cetinu în­­ barul I Univers de la 24 Iuliu : Morning-Post publică telegrama ur­­matór­e : Berlin 21 Iulie „Guvernul ar­stro-ungaru a refusatu „cu tóta invitațium­ea Turciei, d’a nu­­„trerupe serviciul seu postai particu­larii din Turcia”. • „Faptul este gravu ; suntemu de­oparte imă de a blama guvernul a­i­­ustro-ungaru că nu mai are încredere „iu guvernul turcescu“. Unu focu teribilu a ibucnitu din mai multe punctări a­le păduriloru din împrejurimile Petersburgului. Pe­ricolul este mare și merge crescendu. * * CÎ10NICA LOCALA *** (N­u­m­i­ri). DD. N. Culiano, St. Ver­­­­givlici și M. Eminescu se numescu membri în eomunsiunea pentru examinarea cărților di­dactice din Iași, și acesta pentru complecta­­rea locurilor rămase Vacante prin retragerea d-lor N. C. Catargi, Al. L.­mbrior și G. Panu. (U­ă necesi­tate imperios re­clamată) In tóte orașele lumei timbrele poștale ca și cărțile poștale suntu depuse spre veneire la diferite locuri, la noi înse ele nu se găsescu decât la biuroul postalu, astfeliu c­â cine­va care locueșce la vr'una din estremi­tățile orașului trebue se facă un drum de­uă oră pe josu seu se plătescă 2 franci la trăsură pentru a’și pute procura un tim­bru de 10 bani" ori uă cartă poștală de 5 bani. Cu modul acesta chiar cutiile de scri­sori așezate în diferite puncte ale orașului devinu superficie, căci ce profitu pate trage cine­va de acolo câ are să asemine cutie chi­ar la poșta sa dacă trebue se alerge toc­mai la biuroul postalu pentru a cumpăra marca necesară de a se pune pe scrisóre. Atunci póte pró bine arunca și scrisórea în cutia de la biuroul postalu. Rugămu dar pe Onorari. Direcț­i a poștelor se reguleze a se depune spre vânzare timbre și cărți poștale la m­ai multe locuri, bună­ oră la debitanții de tutunu cum se face cu hârtia timbru. Prin acesta s’ar aduce unu adevărata servi­ciu publicului. *** (Direcți­a generală a servi­ciului sanitaru) D. Decan alu făcut­­țâței de medicină din București, prin adresa ^­rtr. 425, incredințeză că: D. Doctor Socor Gabriel, cu diplomă din Viena, conform pre­­scriptului verbal al­ juriului examinator, a obținu­tu dreptul la libera practică a medi­­cinei in România. *** (S­u­p­r­a-i­c­i­t­a­r­e) La 28 Iuliu cu­renta­­t avea locu la Prefectura județului supra­ licitarea următórelor bunuri ale Sta­tului: 1. Via numită Țărna din dealul Isac după proprietatea Statului moșia Tomești fostă pendinte de monastirea Golia în întin­dere cu 8 falci 61 prăjini, având o casă, o cramă și o pivniță de piatră în comuna To­mești, plasa Codru, ofertată de D. Paraschiva Ciohodaru cu lei 1980.— 2. Via fostă a mo­­nastirei Dancu­, situată pe propriet­ Statului numită Buciumi în mărime cu 5 fălci 15 pră­jini având 150 copaci, cramă și alte mai multe ecarete comuna Buciumi, plasa Codru, ofertată de d. Nicu Zagură cu lei 2189.— 3.0 vie situată pe proprietate­a Statului Bu­ciumi în mărime ca o falce 10 prăjini co­muna Buciumi, plasa Codru, pendinte de mo­nastirea Papcu, ofertată de N. Ragura cu lei 590. *% (Scârțiitulu carelor­u). Tóte carele ce trecu pe stradele nóstre plângu într’un modu sfășiitoru lipsa mnsórei, ca și cându păcura ar fi peritu un adevăr din țevă sau ar fi d<venitu mai scumpă de cumu a fostu. In nici unu orașu din lume nu se permite intrarea careloru sau a căruțeloru neunse, fiind-că scârțiitul nesuferitu ce pro­­ducu, are de efectu nu numai de a ataca ner­­vele omenilor dar și acela de a mai îngreue sarcina destul da grea a animalelor ce sunt silite a le trage. Prin urmare ar fi bine ca și la noi se se dea măsuri pentru a nu mai permite ca se circuleze pe stradă care sau căruți ce nu vor fi unse. Inscrtiuni si reclame Domnule Redactare. Pentru cunoștința celor în drepții despre eșaptitatea și credi­nța cu care serviciul tele­grafic "din Iassy, își înd­eplineșce sacra misi­une ce are cu espectarea depeșelor, care nu se făcu decât pentru coșuri urgente ce tim­pul nu permite espectarea de scrisori prin poștă, ve rogii bine­vo­ți a publica prin sti­mabilul Dr. Ziaru următorele: Marți la 15 a curentei de câtre socrul meu Arhimandritul V. Irimescu din Roman, ca pentru unu casa de urgență în Interese de familie mi sau adresat o depeșă la do­miciliul meu în Iassy, unde sunt forte bine cunoscut de toți împărțitorii de depăși și scrisori a serviciului telegrafo-poștal, propu­sa depeșă de cine se va fi primitu și ruptu coperta ei nu știu, dar din cercetările ce am făcut amu afl­atu, că după ce au fost pur­tată și cetită de câtre mai multe persone și atât prin Iassi cât și prin Ungheni în cursu de o săptămână, în fine ori luni la 21 a cu­rentei mi sau adus la domiciliu de câtră un amicii, fără copertă luptă, ba chiar unsă și Înștelită de mai multe mâni prin care au um­­blatu . Iată clar cum serviciul telegraficu în manele căruea noi ne încredințăm conrespon­­dent de nostre de interes, urgență și póte și secrete, își îndeplinesce sacra sa misiune. Urmârescu dar pe acel miserabilu inel vida care au cutezat a subsemna chitanța de pri­mirea depeșei și ai rupe coperta dăndu-o a se purta prin manile mai multora, și prin pu­blicarea numelui lui’l voi da în critica ome­nilor de ouere și a justiției spre a’și trage penalitatea ce merită. Primiți d-le R d­ictore asigurarea osebitei mele considerații. Vasile Voisel. Vasluiu, 2­ Iuliu 1ST5. Domnule redactore, Țera nostră este amenințată de­uă nouă plagă, do­uă bolă care, după simptomele sub care se presinta, ni dâ totu dreptul a crede ca va fi molipsitare și incurabilă ; acesta este sub-prefecto-matiia, și ea în județul nostru se întinde cu uă­răper­iciune înspăimântatore.-­­Deie cerul sa nu fie totu așa și pe aiurea! Proprietari, arendași, comercianți, indus­triali, toți suntu cuprinși de acesta beolă, toți caută a-și părăsi ocupațiunile lor pre­sente pentru uă sub-prefectură... Și cum se nu fie așa cându ved­i pe toți aceștia punendu’și în riscu capitalul agoni­siții cu cine scie ce greutăți și muncind de cu­­huă pân’ în nópta iâr’ ca la sfîrșitul a­­nului se s’alegă cu ceva— dacă nu dóra cu vr’uă pagubă din capitali­,— pe cându îndată ce-ai isbutitu a pune laba pe­uă sub­ prefec­tură, fară nici unu capitali­ și din golu pră­păiuitu ce erai, te ved­i în scurtu t mpu răs­turnați­ picioru peste picioru în droșcă sau cupe cu patru cai în șiru, prinblându-te prin plasă câta unu pașă, și esci într’adevăr pașă în plasa ce’ți a încăputu pe mână, destul nu­mai se nu scapi vr’unu oposantu in Cameră seu Senatu cându se făcu alegeri. Atâta’i totu ce ai de făcu­tu și domnesci cât va domni „ordinea8 ’n țară!... Se vă citezu chiar câte­va esemple . Se luămu bună­ oră pe D. sub-prefect pla­sei Racova. Cine din conjudețării noștri nu scie cu ce a întratu în postul de sub-pre­­fectu și, după ce are patru copii pe care’i îngrijesce în școli ca pe nisce prințișori— lucru pentru care’i aducemu laudele nóstre, căci părinți buni începu a fi cam rari, de­cât numai lucru dracului!... aceste ceru multe parale...— după aceste­­ licemu, îlu mai ve­­demu acum într’uă broșcă americană de 140 galb. și cu patru cai în șiru, din care nici unul de siguru nu’i de pripas, căci atunci i-amu vede publicați în Curierul de Iași. Vreți pe altul ? Le luămu pe celu de la plasa Crasna. A­­cesta, isgonitu de prin județele Sucéva, Te­­cuciu și Tutova, ba se țlice chiar și dat ju­decății— lucru înse pe care noi nu’lu pu­­temu da decât sub tóta reserva— după ce’și abandoneze nevasta și copii și vine în Vas­­luiu pe jos, capătă uă sub-prefectură aici, și preste puțin timpii, ce se vedeți ? Omul nos­tru, mai filele trecute, lungitu într’uă cupe cu patru cai, o pleca la visite pe la proprie­tarii cei mari din plasă cari, sermanii, eblui­­sați de strelucirea echipagiului și nesciindu ce ipochimen simandicosu vine a-i onora cu visita sa, se ascundea pe unde putea imcu­­tezând­u a­ i­eși înainte în costumurile în care se aflau. Mai vreți unul ? Ei bine, eată-ve și pe celu de Stemnicu. Isgonitu din cenușăria Isprăvniciei de Tuto­va, vine în județul nostru—care se vede ca nu degeba are de marcă unu stupu cu miere --aici își află căpătâiul, îndată fu numita su­pleanta la plasa Racova. Dar in urma recla­melor D. Prefectu fu nevoita a’lu scote din acesta plasă. Elu fu numita atunci sub-prefectu plasei Crasna, dar nici aici n’o putu duce de lungu și se permută în aceași calitate la pl. mi­li locu, de unde 0răși preste puțin D. Prefectu se vă­lu forsatu au lu stremuta la fericita plasă a Stemnicului unde se află actualminte. Tóte aceste mutări și permutări într'unu timpu forte scurtu ceea ce ne face a crede că d-sa c­u a F­­u­i , o unu feliu de pupăză, care în vanii își mu­tă cuibul din locu in locu pentru a scăpa,de mirosul celu reu. Dar schimbarea locului a avutu de resultatu și schimbarea norocului. Cine are ații unu echipagiu cu patru cai mai strelucitu decât D. sub-prefectu de Stemnicu. Dicu numai de echipage căci ele pur­ându­­se se vedu mai ușoru de fie­care. Trenul ca­sei d-lor sub-prefecți este asemine cu echi­­pagele d-lor. Era se ne opri­mu aici cându tocmai nu mai aduserămu a­minte de unul. E celu de la pl. Fundurile, căreia sermana chiar i se ducu­ fundurile. Acesta s’a făcutu mere antreprenorii de posesii de moșii. Are vr’uă trei: Negreștii cu tóte cotunurile, Iloimu și Alixe­știi din care una singură are uă arendă de cinci mii gr, aprópe pe anu. Și tóte aceste arend­i, se zice, far’ a avea capitalii, adecă punându Jidovii banii și d-lui funcția de sub-prefectu. Cu tóte aceste o duce bine, și dracu scie cum se face ca muncitorii nu lu dau nici odată de smintelă . . . Ș’apoi se nu te apuce sub­ prefecto ma­nia! S’apoi se nu dai totu pentru uă sub prefectură! ! La revedere. Unu prisacaru. M­ULȚUMIRE Lovitu de grindină asupra recoltelor mele asigurate la societatea da asigurare „Româ­nia,“ amu fostu descăunatu cu deplina mea mulțumire de pagubele suferite, câte­va z­ile după constatarea acestor pagube. Promptitudinea și realitatea cu care acesta societate ’și îndeplinește datoriile ei câtră asigur­ați, ’mi impune datoria de ai mulțumi în publicu, și a-o recomenda căldurosu tu­­turoru. Roman 1 Auguste 1875. (1—S) Semn. G. Prunkul. M­ULȚUMI FUSE Recolta mea după moșiile Daia și Dai­­ța di­n districtul Gașca, lovindu-se de grin­dină în z­iua de 24 (6) luna curentă și fiind asigurate la societatea generală de asigura­re „Romania“ amu fost des­păgubitu cu câte­va­­ zile după constatarea daunei cu suma de lei noi 59,895, la deplina mea mulțumire, in cât m­e simt dator ai areta mulțumirile mele în publicitate pentru leala și prompta liqui­­dațiune, recomandând o călduros tuturor, ca­re doresc a fi într’adeverii asigurați. Bucuresci, 10 (22) Iulie 1875. (2—3) sem­n. G. Gugușa M­ULȚUMIRE Am avut asigurate productele moșiele me­le contra grindinei la societatea „România“ lovit du grindină la căte și trele moșii, soci­etatea au procedat imediat la constatarea daunelor mele, și puține d de după consta­tare amu fostu și despăgubite cu suma de lei noi 46,848. 20 la sută cu deplina mea mulțumire, îmi îndeplinesc o plăcută datorie a aduce în public mulțumirile mele acestei Societăți și a atrage atențiunea tuturor proprietarilor de moș­i și agricultorilor asupra lealităței și promptitudine­ cu care ’și îndeplinesce a­­cesta Societate datoria către clienții ei. Bucuresci, 9 (21) 1875. (2—3) sem. Gorlache Goga M­ULȚUMIRE Lovit de grindină asupra recoltelor mele asigurate la societatea de asigurare „Româ­nia“ am fost desdaunat cu deplina mea mul­țumire de pagubele suferite, câte­va­­ zile dupa constatarea acestor pagube. Propetitudinea și lealitatea cu care acestă Societate își îndeplinesce datoriile ei către asigurați, îmi impun datoria de ai mulțumi în publicu, și a recomanda căldurosu tu­­turoru. Bucuresci, 7 (19) Iuliu 1875, sem. Grigore Stărbulescu, N. S. Camiilescu P. âlainescu, Frații Dimitriu, N. P. Gardam­anu.­­2-3 Cronica Comerciala. Mișcările portului Galati. Sâmbătă 19/31 iulie. De la începutul săptâmânei, telegrame con­secutive venite din Anglia și Francia ne a­­nunciază că reînceperea timpului frumos în acele părți, au produs u­ scădere de precizri asupra cerealelor nóstre da­tóta specia.— Depeșele din Londra venite ieri ne comunică , calm deplin. Popușoiul 36/s. Ghiroa 45—45/6, ord­ul 26. Vânzările pe piață au fost limitate, din cauza scăderei subite de aprópe 20 lei la bilă, de la un­ții până la alta. De asemenea detentorii de marfă sunt forte dificili de a vinde, după prețul țlilei, având speranța unei none suiri, ce ne-ar pute fi anunțată prin reintorcerea ploilor în Angl­t era. Vou dori la 14 Iulie. Ghircă, kile 350 S. G. 315. „ „ 500 „ 305. „ . » 150 „ 300. Popușoi „ 400 „ 207. „ , 300 „ 200. „ „ 150 „ 207. „ „ 250 . 199. „ „ 500 „ 240. Orz­a 250 „ 135. La 15 Iulie Popușoi kile 180 L. G. 210 caic­­a „150 „ 206 V. La 16 iunie. Secară kile 300 L. G­ 158. La 17 Iulie. Popușoi kile 300 L. G. 195. „ „ 200 „ 190. La 18 Iulie. Popușoi kile 400 L. G. 1SS. Preotul bilei Popușoi L. G. 190 Lilice Gl T/„ Gh'rcă 276 pană la 300. (Vocea Coc.) Avis Parintiforu Sub­ scisul profesorii de gimnasiu fiin­du dispusu pentru vacanție a face preparări pentru internatul scólei cen­trale de fete, câtu și pentru corigenții din scólele primare și giminisiale, do­ritorii a se adresa la subscrisul in cur­tea Bisericei Trei-Ierarhi. C. Corn­escu I­e­onomu. Faina nutritiva pentru Deisis. « «­ Ce se întrebuințează de 3 ani in casa phi­­lantropiei din Viena, recomandată de Medici cei mai renumiți ai continentului copriloru ce nu au la disposițiune manei s’au daca din ca­uza laptelui rea suferit de Diarilice. Acesta făină in doar de 1 proud e sufecientă pentru 8 z­lle se recomandă Cuor. publicu Broșuri se dau gratisu. Depou central Iassi la D uii fn^ți Konya Farmaciști Adminis.: Paris, 22 bulcard. Monltnanlre. Pastile !>i.g"estitfe fabricate la Vichy cu Săruri estrase din curse Ele au unu guste plăcute și produc» unu efectu siguru contra acrimelor și a grelelor mistuiri. SĂRURI DE VICHY PENTRU BĂL Unu sulu pentru vă baie, pentru personele ce nu potu merge la Vichy. Pentru a se evita contrafaceriie Se se ceru pe tóte productele marca Controlului Statului Francisut. Produsele de mai sus se găsesc: Deposit în Iassi la farmacia D-lui A. Racovitză ~~*A:bsi‘Rîs*I.___ Pensionații­ Normal de Domnișoare. Dreptu resp­unsu la mai multe între­bări,­­ pentru a nimici odată pentru tota­­d’amnft zgomote fără nici unu fondu, se de­clară catagoric, că n'a fosta nu nici unu chip verba­­le închiderea pensionatului, ci numai de schimbarea localului de față cu unu lo­cali­ mai mare. Insă nici schimbarea de local nu se va f­ace în acestu ami; pens­onatulu va urma a funcționa, in același localu­, cu aceiași profesori, însă subtu exclusiva di­recțiune și administrațiune a D-lor W. și Emilia Humpel.— Redeschiderea cursurilor pentru anul scolar. 1875 — 1876 va avea locu exacta la 1 Septemvrie; înscrierile se potu face dela 15 Augusta înainte.— Direcțiunea. Ilii1 îT M­­AII II1 una casă cu trei °­HL IMIAIIil dăi sală și camară, rosu una odae și bucătărie și unu decin. tóte aceste se vindu de veci și se află situate disp. III în dosul stra­­dei Armene sub No. 1724. Doritori pentru informațiune se potu adresa la administrațiunea acestei foi. (6-1) 2 La Pharmacia Blacovita I ® _ ” ® ® a sosit cel mai de pe urmă |­ é transport de Ape minerale pre- @­a­spete. I ® K­-3) ® Pe Verilare Vani de la Repedea cu 6 l. n. suia de nea adusu in Orașu in polobóne. Astfime GUTUNARU, M­ĂDUȘALĂ, TU­ȘĂ, PALPITAȚIUNI și 14b­ afecțiu­nile organelor respirătdre suntu liniștite la moment chiar și vindecate prin TU­­BURELE LEVASSEUR cutia 3 f Wevralgii MIGRENE, STRIGĂRI DE STO­­MAHU și t­ óte bólele nevrose se vin­­dică imediat cu capurile anti-nevral­­gice a Doctorului CROM­ER Cutia 3 f. Deposit.. Cmieralu la LEVASSEUR farmacistu-chimistu de 1-a clasă 23 rus­tic la Monnaie PARIS. Depositu in Iassi la farmacia D-lui A Racovitză : Snsciiminlare. Sub-scrisul numindumă Moisă sin Ițicu pe când familia vie este Moi­ș Trubițu, făcu știut tuturo­r că d, as­­tăz­i inainte iu tóte actele voiu sub­scrie Moisă Trubițu ori nu Moisă sin Ițicu spre buna regula tui publice.to. Mei­­v« Trubițui «c­DCOTaiiuiaiaTOaa CTBiHroixin­es—rrr*KEV!*'ntancari»a­­^3rrMr.*i:.­iTOORwv:iiT<ou­iiTMssmMra»»ttinrJMim3au­o­ aucwin­i Librăria si Biblioteca de abonament» BRÜDER TOTER fpasio illillM’EiI­ & BAUER Viena, Praterstrase 9. Se recom­ndă pentru comand­i «Se ori­ ce cârti si­­ spere librarii si m­agasine artistice si de musicalii SAU A­GAHTILOFI, AVRAGELOR ETC. ce aparu in străinătate ori a căror subscriptiune sa deschis deja. DEPLI­ ALESU­M CARTI di­n tote ramurile literaturei musicale, tablouri, hărți, alianțe, globuri, serveri pentru junime, carti cu stampe colorate CARTI DE ȘCOALA vocabulare, probe de caligrafie si descuiați precum și cărți de rugăciune și de consolațiune. ABONAMENTU la toate ziar­ele si uvragele ce ese aparte sau in fascicule se comunică după dorință spre cercetare si alegere GATALOGUL CĂRȚILOR CELOR IIlAS tIOVE germane si străine­­ din tute ramri­le seiintei. Ori ce cârti chiar cele care nu s’aru afla in depoul nostru, se procură in timpul cel mai scurtii sariSe cs&ferScib* se gM&lât efectua precum si ori­ ce serviciu in modulu celu mai pro­mp­tu, COMANII DIN STRĂINĂTATE se efectuează cu mare acurateță fi ințială (1-3) C­ASELE MELE se dau cu chirie de la sf. Dumitru viitor. Doritorii se se adreseze la domiciliul sau strada Română No. 318. Elena Mălinescu, guvernantă voesce a­ se angagia pen­­­a­­tru secțiuni de limba germană și lu­cru de mân­ă. Adresa la administrațiunea a­­cestei foi. (1—3) M­inerale. Prospete din 187$ de tóté sursile a sosit la Farmacia Fr a fii KONYA Lista și broșnre de isvóre se daa I» cumpărători gratis. BUREAU DE PLACEMENT de Institutori, Institutrice și Daduce pentru copii Francese și Englese. a D-nei Ziiieska in Paris, rue Brocliant 1 l-Babguolles. Vechia elevă a Institutului de fete a ca­valerilor Legiunei de Onore. (A se adresa cu încredere—franco. Bibl­iogi*n­o­i eșitn de sub presă și se află de ve­nda­re la Administrațiunea “Cu­rierului,, AS- 11-Ic VOLUM din Tragediile Parisiului Au eșiru de sub presă și se afla depuse spre vânzare la administra­­țiunea­­ Darului nostru tariful several vamalii care este a se pune ’n aplicat­­pentru tota Romănia de la 1 A-­pril anul viitoru 1876. Cronven­tiunea Comercială cu A­­ustro-Ungaria prin care se acorda străinilor in­ep­­tul de a cumpera imobile dr Ro­mania. Ce arlă de Venture la administar­eal a a­s “51“ «• Lg I Bdla-Rosa 2-vol. Convorbiri­ Literare anul V. „ Broșura Mihai Sturza (far/­ Poza)" Codul Penalti. I­n Legea Timbrului, „ băuturilor spirttstseî 1 „ Comunală­­„ Poliției Burj“* . . Regulamentul de »țarnicie 2 Legea pentru toneh ~ 50 Mesurele Fălcoai1 . . *­­n , n 1 /Cierului“ pe l$7o 2 — Calendarul „< • n­t . . . . rlt>cea Re^ul ” ?1 Cont­rat­tul Pentru Arenda­­. YL.­^n'tatnlni pe termina de 10 ani 26 fr ModJ ® 1^0 Godiceliaí de Procedura Pe­nală 1 fr Nour>l8i;)O Soiune Ministerială relativă la ^­e­lsk pentru admisibilitate și înaiptrea un­elor judecătorisci funcțiunelor judecă

Next