Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-07-24 / nr. 57
prin promovarea stânei materiale, seu ti 11 clii la pendența și in acesta casulăși trebue despoiate de orice speranță de a-și pute realisa pretensiunile lor, prin urmare in amândouă cașurile trebue să se negocieze convențiuni comerciale de-a dreptul cu ele. Se scrie de la Viena, cu data de 30 iulie, că adunarea generală a acționarilor drumului de fer Lemberg-Cernăuți a adoptat in unanimitate convențiiunea cu guvernul austriac, relativă la suprimarea sequesirului și a autoritatii pe consiliul de administrațiu de a contracta un imprumut de 3,250,000 florini. O scrie de la Verdaies, din 30 iulie , arata că Adunarea naționale dupe ce a alesu omisiunea de permanență, a pus la ordinea zilei Convențiunea încheiată la Berna, pentru Uniunea poștala. Din Berna se anuntță cu aceeași dată și lucrătorii drumului de fer Saint Gothard au făcut, grevă generală. Lucrătorii înarmați opriau trecerea prin tunul aprope de Golschinen. Trupele t trimise aici au fost primite cu lovituri de pietre ; ele trasera asupra lucrătorilor, impuseară vre-o dnci dintr’ânșii, răniră pe mai multi și imprăștiară pe ceilalti. Cetinu în barul I Univers de la 24 Iuliu : Morning-Post publică telegrama urmatóre : Berlin 21 Iulie „Guvernul arstro-ungaru a refusatu „cu tóta invitațiumea Turciei, d’a nu„trerupe serviciul seu postai particularii din Turcia”. • „Faptul este gravu ; suntemu deoparte imă de a blama guvernul aiustro-ungaru că nu mai are încredere „iu guvernul turcescu“. Unu focu teribilu a ibucnitu din mai multe punctări ale păduriloru din împrejurimile Petersburgului. Pericolul este mare și merge crescendu. * * CÎ10NICA LOCALA *** (Numiri). DD. N. Culiano, St. Vergivlici și M. Eminescu se numescu membri în eomunsiunea pentru examinarea cărților didactice din Iași, și acesta pentru complectarea locurilor rămase Vacante prin retragerea d-lor N. C. Catargi, Al. L.mbrior și G. Panu. (Uă necesitate imperios reclamată) In tóte orașele lumei timbrele poștale ca și cărțile poștale suntu depuse spre veneire la diferite locuri, la noi înse ele nu se găsescu decât la biuroul postalu, astfeliu câ cineva care locueșce la vr'una din estremitățile orașului trebue se facă un drum deuă oră pe josu seu se plătescă 2 franci la trăsură pentru a’și pute procura un timbru de 10 bani" ori uă cartă poștală de 5 bani. Cu modul acesta chiar cutiile de scrisori așezate în diferite puncte ale orașului devinu superficie, căci ce profitu pate trage cineva de acolo câ are să asemine cutie chiar la poșta sa dacă trebue se alerge tocmai la biuroul postalu pentru a cumpăra marca necesară de a se pune pe scrisóre. Atunci póte pró bine arunca și scrisórea în cutia de la biuroul postalu. Rugămu dar pe Onorari. Direcți a poștelor se reguleze a se depune spre vânzare timbre și cărți poștale la mai multe locuri, bună oră la debitanții de tutunu cum se face cu hârtia timbru. Prin acesta s’ar aduce unu adevărata serviciu publicului. *** (Direcția generală a serviciului sanitaru) D. Decan alu făcutțâței de medicină din București, prin adresa ^rtr. 425, incredințeză că: D. Doctor Socor Gabriel, cu diplomă din Viena, conform prescriptului verbal al juriului examinator, a obținutu dreptul la libera practică a medicinei in România. *** (Supra-icitare) La 28 Iuliu curentat avea locu la Prefectura județului supra licitarea următórelor bunuri ale Statului: 1. Via numită Țărna din dealul Isac după proprietatea Statului moșia Tomești fostă pendinte de monastirea Golia în întindere cu 8 falci 61 prăjini, având o casă, o cramă și o pivniță de piatră în comuna Tomești, plasa Codru, ofertată de D. Paraschiva Ciohodaru cu lei 1980.— 2. Via fostă a monastirei Dancu, situată pe propriet Statului numită Buciumi în mărime cu 5 fălci 15 prăjini având 150 copaci, cramă și alte mai multe ecarete comuna Buciumi, plasa Codru, ofertată de d. Nicu Zagură cu lei 2189.— 3.0 vie situată pe proprietatea Statului Buciumi în mărime ca o falce 10 prăjini comuna Buciumi, plasa Codru, pendinte de monastirea Papcu, ofertată de N. Ragura cu lei 590. *% (Scârțiitulu careloru). Tóte carele ce trecu pe stradele nóstre plângu într’un modu sfășiitoru lipsa mnsórei, ca și cându păcura ar fi peritu un adevăr din țevă sau ar fi d<venitu mai scumpă de cumu a fostu. In nici unu orașu din lume nu se permite intrarea careloru sau a căruțeloru neunse, fiind-că scârțiitul nesuferitu ce producu, are de efectu nu numai de a ataca nervele omenilor dar și acela de a mai îngreue sarcina destul da grea a animalelor ce sunt silite a le trage. Prin urmare ar fi bine ca și la noi se se dea măsuri pentru a nu mai permite ca se circuleze pe stradă care sau căruți ce nu vor fi unse. Inscrtiuni si reclame Domnule Redactare. Pentru cunoștința celor în drepții despre eșaptitatea și credința cu care serviciul telegrafic "din Iassy, își îndeplineșce sacra misiune ce are cu espectarea depeșelor, care nu se făcu decât pentru coșuri urgente ce timpul nu permite espectarea de scrisori prin poștă, ve rogii binevoți a publica prin stimabilul Dr. Ziaru următorele: Marți la 15 a curentei de câtre socrul meu Arhimandritul V. Irimescu din Roman, ca pentru unu casa de urgență în Interese de familie mi sau adresat o depeșă la domiciliul meu în Iassy, unde sunt forte bine cunoscut de toți împărțitorii de depăși și scrisori a serviciului telegrafo-poștal, propusa depeșă de cine se va fi primitu și ruptu coperta ei nu știu, dar din cercetările ce am făcut amu aflatu, că după ce au fost purtată și cetită de câtre mai multe persone și atât prin Iassi cât și prin Ungheni în cursu de o săptămână, în fine ori luni la 21 a curentei mi sau adus la domiciliu de câtră un amicii, fără copertă luptă, ba chiar unsă și Înștelită de mai multe mâni prin care au umblatu . Iată clar cum serviciul telegraficu în manele căruea noi ne încredințăm conrespondent de nostre de interes, urgență și póte și secrete, își îndeplinesce sacra sa misiune. Urmârescu dar pe acel miserabilu inel vida care au cutezat a subsemna chitanța de primirea depeșei și ai rupe coperta dăndu-o a se purta prin manile mai multora, și prin publicarea numelui lui’l voi da în critica omenilor de ouere și a justiției spre a’și trage penalitatea ce merită. Primiți d-le R dictore asigurarea osebitei mele considerații. Vasile Voisel. Vasluiu, 2 Iuliu 1ST5. Domnule redactore, Țera nostră este amenințată deuă nouă plagă, două bolă care, după simptomele sub care se presinta, ni dâ totu dreptul a crede ca va fi molipsitare și incurabilă ; acesta este sub-prefecto-matiia, și ea în județul nostru se întinde cu uărăpericiune înspăimântatore.-Deie cerul sa nu fie totu așa și pe aiurea! Proprietari, arendași, comercianți, industriali, toți suntu cuprinși de acesta beolă, toți caută a-și părăsi ocupațiunile lor presente pentru uă sub-prefectură... Și cum se nu fie așa cându vedi pe toți aceștia punendu’și în riscu capitalul agonisiții cu cine scie ce greutăți și muncind de cuhuă pân’ în nópta iâr’ ca la sfîrșitul anului se s’alegă cu ceva— dacă nu dóra cu vr’uă pagubă din capitali,— pe cându îndată ce-ai isbutitu a pune laba peuă sub prefectură, fară nici unu capitali și din golu prăpăiuitu ce erai, te vedi în scurtu t mpu răsturnați picioru peste picioru în droșcă sau cupe cu patru cai în șiru, prinblându-te prin plasă câta unu pașă, și esci într’adevăr pașă în plasa ce’ți a încăputu pe mână, destul numai se nu scapi vr’unu oposantu in Cameră seu Senatu cându se făcu alegeri. Atâta’i totu ce ai de făcutu și domnesci cât va domni „ordinea8 ’n țară!... Se vă citezu chiar câteva esemple . Se luămu bună oră pe D. sub-prefect plasei Racova. Cine din conjudețării noștri nu scie cu ce a întratu în postul de sub-prefectu și, după ce are patru copii pe care’i îngrijesce în școli ca pe nisce prințișori— lucru pentru care’i aducemu laudele nóstre, căci părinți buni începu a fi cam rari, decât numai lucru dracului!... aceste ceru multe parale...— după aceste licemu, îlu mai vedemu acum într’uă broșcă americană de 140 galb. și cu patru cai în șiru, din care nici unul de siguru nu’i de pripas, căci atunci i-amu vede publicați în Curierul de Iași. Vreți pe altul ? Le luămu pe celu de la plasa Crasna. Acesta, isgonitu de prin județele Sucéva, Tecuciu și Tutova, ba se țlice chiar și dat judecății— lucru înse pe care noi nu’lu putemu da decât sub tóta reserva— după ce’și abandoneze nevasta și copii și vine în Vasluiu pe jos, capătă uă sub-prefectură aici, și preste puțin timpii, ce se vedeți ? Omul nostru, mai filele trecute, lungitu într’uă cupe cu patru cai, o pleca la visite pe la proprietarii cei mari din plasă cari, sermanii, ebluisați de strelucirea echipagiului și nesciindu ce ipochimen simandicosu vine a-i onora cu visita sa, se ascundea pe unde putea imcutezându a ieși înainte în costumurile în care se aflau. Mai vreți unul ? Ei bine, eată-ve și pe celu de Stemnicu. Isgonitu din cenușăria Isprăvniciei de Tutova, vine în județul nostru—care se vede ca nu degeba are de marcă unu stupu cu miere --aici își află căpătâiul, îndată fu numita supleanta la plasa Racova. Dar in urma reclamelor D. Prefectu fu nevoita a’lu scote din acesta plasă. Elu fu numita atunci sub-prefectu plasei Crasna, dar nici aici n’o putu duce de lungu și se permută în aceași calitate la pl. mili locu, de unde 0răși preste puțin D. Prefectu se vălu forsatu au lu stremuta la fericita plasă a Stemnicului unde se află actualminte. Tóte aceste mutări și permutări într'unu timpu forte scurtu ceea ce ne face a crede că d-sa cu a Fui , o unu feliu de pupăză, care în vanii își mută cuibul din locu in locu pentru a scăpa,de mirosul celu reu. Dar schimbarea locului a avutu de resultatu și schimbarea norocului. Cine are ații unu echipagiu cu patru cai mai strelucitu decât D. sub-prefectu de Stemnicu. Dicu numai de echipage căci ele purânduse se vedu mai ușoru de fiecare. Trenul casei d-lor sub-prefecți este asemine cu echipagele d-lor. Era se ne oprimu aici cându tocmai nu mai aduserămu aminte de unul. E celu de la pl. Fundurile, căreia sermana chiar i se ducu fundurile. Acesta s’a făcutu mere antreprenorii de posesii de moșii. Are vr’uă trei: Negreștii cu tóte cotunurile, Iloimu și Alixeștii din care una singură are uă arendă de cinci mii gr, aprópe pe anu. Și tóte aceste arendi, se zice, far’ a avea capitalii, adecă punându Jidovii banii și d-lui funcția de sub-prefectu. Cu tóte aceste o duce bine, și dracu scie cum se face ca muncitorii nu lu dau nici odată de smintelă . . . Ș’apoi se nu te apuce sub prefecto mania! S’apoi se nu dai totu pentru uă sub prefectură! ! La revedere. Unu prisacaru. MULȚUMIRE Lovitu de grindină asupra recoltelor mele asigurate la societatea da asigurare „România,“ amu fostu descăunatu cu deplina mea mulțumire de pagubele suferite, câteva zile după constatarea acestor pagube. Promptitudinea și realitatea cu care acesta societate ’și îndeplinește datoriile ei câtră asigurați, ’mi impune datoria de ai mulțumi în publicu, și a-o recomenda căldurosu tuturoru. Roman 1 Auguste 1875. (1—S) Semn. G. Prunkul. MULȚUMI FUSE Recolta mea după moșiile Daia și Daița din districtul Gașca, lovindu-se de grindină în ziua de 24 (6) luna curentă și fiind asigurate la societatea generală de asigurare „Romania“ amu fost despăgubitu cu câteva zile după constatarea daunei cu suma de lei noi 59,895, la deplina mea mulțumire, in cât me simt dator ai areta mulțumirile mele în publicitate pentru leala și prompta liquidațiune, recomandând o călduros tuturor, care doresc a fi într’adeverii asigurați. Bucuresci, 10 (22) Iulie 1875. (2—3) semn. G. Gugușa MULȚUMIRE Am avut asigurate productele moșiele mele contra grindinei la societatea „România“ lovit du grindină la căte și trele moșii, societatea au procedat imediat la constatarea daunelor mele, și puține d de după constatare amu fostu și despăgubite cu suma de lei noi 46,848. 20 la sută cu deplina mea mulțumire, îmi îndeplinesc o plăcută datorie a aduce în public mulțumirile mele acestei Societăți și a atrage atențiunea tuturor proprietarilor de moși și agricultorilor asupra lealităței și promptitudine cu care ’și îndeplinesce acesta Societate datoria către clienții ei. Bucuresci, 9 (21) 1875. (2—3) sem. Gorlache Goga MULȚUMIRE Lovit de grindină asupra recoltelor mele asigurate la societatea de asigurare „România“ am fost desdaunat cu deplina mea mulțumire de pagubele suferite, câteva zile dupa constatarea acestor pagube. Propetitudinea și lealitatea cu care acestă Societate își îndeplinesce datoriile ei către asigurați, îmi impun datoria de ai mulțumi în publicu, și a recomanda căldurosu tuturoru. Bucuresci, 7 (19) Iuliu 1875, sem. Grigore Stărbulescu, N. S. Camiilescu P. âlainescu, Frații Dimitriu, N. P. Gardamanu.2-3 Cronica Comerciala. Mișcările portului Galati. Sâmbătă 19/31 iulie. De la începutul săptâmânei, telegrame consecutive venite din Anglia și Francia ne anunciază că reînceperea timpului frumos în acele părți, au produs u scădere de precizri asupra cerealelor nóstre datóta specia.— Depeșele din Londra venite ieri ne comunică , calm deplin. Popușoiul 36/s. Ghiroa 45—45/6, ordul 26. Vânzările pe piață au fost limitate, din cauza scăderei subite de aprópe 20 lei la bilă, de la unții până la alta. De asemenea detentorii de marfă sunt forte dificili de a vinde, după prețul țlilei, având speranța unei none suiri, ce ne-ar pute fi anunțată prin reintorcerea ploilor în Anglt era. Vou dori la 14 Iulie. Ghircă, kile 350 S. G. 315. „ „ 500 „ 305. „ . » 150 „ 300. Popușoi „ 400 „ 207. „ , 300 „ 200. „ „ 150 „ 207. „ „ 250 . 199. „ „ 500 „ 240. Orza 250 „ 135. La 15 Iulie Popușoi kile 180 L. G. 210 caica „150 „ 206 V. La 16 iunie. Secară kile 300 L. G 158. La 17 Iulie. Popușoi kile 300 L. G. 195. „ „ 200 „ 190. La 18 Iulie. Popușoi kile 400 L. G. 1SS. Preotul bilei Popușoi L. G. 190 Lilice Gl T/„ Gh'rcă 276 pană la 300. (Vocea Coc.) Avis Parintiforu Sub scisul profesorii de gimnasiu fiindu dispusu pentru vacanție a face preparări pentru internatul scólei centrale de fete, câtu și pentru corigenții din scólele primare și giminisiale, doritorii a se adresa la subscrisul in curtea Bisericei Trei-Ierarhi. C. Cornescu Ieonomu. Faina nutritiva pentru Deisis. « « Ce se întrebuințează de 3 ani in casa philantropiei din Viena, recomandată de Medici cei mai renumiți ai continentului copriloru ce nu au la disposițiune manei s’au daca din cauza laptelui rea suferit de Diarilice. Acesta făină in doar de 1 proud e sufecientă pentru 8 zlle se recomandă Cuor. publicu Broșuri se dau gratisu. Depou central Iassi la D uii fn^ți Konya Farmaciști Adminis.: Paris, 22 bulcard. Monltnanlre. Pastile !>i.g"estitfe fabricate la Vichy cu Săruri estrase din curse Ele au unu guste plăcute și produc» unu efectu siguru contra acrimelor și a grelelor mistuiri. SĂRURI DE VICHY PENTRU BĂL Unu sulu pentru vă baie, pentru personele ce nu potu merge la Vichy. Pentru a se evita contrafaceriie Se se ceru pe tóte productele marca Controlului Statului Francisut. Produsele de mai sus se găsesc: Deposit în Iassi la farmacia D-lui A. Racovitză ~~*A:bsi‘Rîs*I.___ Pensionații Normal de Domnișoare. Dreptu respunsu la mai multe întrebări, pentru a nimici odată pentru totad’amnft zgomote fără nici unu fondu, se declară catagoric, că n'a fosta nu nici unu chip verbale închiderea pensionatului, ci numai de schimbarea localului de față cu unu locali mai mare. Insă nici schimbarea de local nu se va face în acestu ami; pensonatulu va urma a funcționa, in același localu, cu aceiași profesori, însă subtu exclusiva direcțiune și administrațiune a D-lor W. și Emilia Humpel.— Redeschiderea cursurilor pentru anul scolar. 1875 — 1876 va avea locu exacta la 1 Septemvrie; înscrierile se potu face dela 15 Augusta înainte.— Direcțiunea. Ilii1 îT MAII II1 una casă cu trei °HL IMIAIIil dăi sală și camară, rosu una odae și bucătărie și unu decin. tóte aceste se vindu de veci și se află situate disp. III în dosul stradei Armene sub No. 1724. Doritori pentru informațiune se potu adresa la administrațiunea acestei foi. (6-1) 2 La Pharmacia Blacovita I ® _ ” ® ® a sosit cel mai de pe urmă | é transport de Ape minerale pre- @aspete. I ® K-3) ® Pe Verilare Vani de la Repedea cu 6 l. n. suia de nea adusu in Orașu in polobóne. Astfime GUTUNARU, MĂDUȘALĂ, TUȘĂ, PALPITAȚIUNI și 14b afecțiunile organelor respirătdre suntu liniștite la moment chiar și vindecate prin TUBURELE LEVASSEUR cutia 3 f Wevralgii MIGRENE, STRIGĂRI DE STOMAHU și t óte bólele nevrose se vindică imediat cu capurile anti-nevralgice a Doctorului CROMER Cutia 3 f. Deposit.. Cmieralu la LEVASSEUR farmacistu-chimistu de 1-a clasă 23 rustic la Monnaie PARIS. Depositu in Iassi la farmacia D-lui A Racovitză : Snsciiminlare. Sub-scrisul numindumă Moisă sin Ițicu pe când familia vie este Moiș Trubițu, făcu știut tuturor că d, astăzi inainte iu tóte actele voiu subscrie Moisă Trubițu ori nu Moisă sin Ițicu spre buna regula tui publice.to. Meiv« Trubițui «cDCOTaiiuiaiaTOaa CTBiHroixines—rrr*KEV!*'ntancari»a^3rrMr.*i:.iTOORwv:iiT<ouiiTMssmMra»»ttinrJMim3auo aucwini Librăria si Biblioteca de abonament» BRÜDER TOTER fpasio illillM’EiI & BAUER Viena, Praterstrase 9. Se recomndă pentru comandi «Se ori ce cârti si spere librarii si magasine artistice si de musicalii SAU AGAHTILOFI, AVRAGELOR ETC. ce aparu in străinătate ori a căror subscriptiune sa deschis deja. DEPLI ALESUM CARTI din tote ramurile literaturei musicale, tablouri, hărți, alianțe, globuri, serveri pentru junime, carti cu stampe colorate CARTI DE ȘCOALA vocabulare, probe de caligrafie si descuiați precum și cărți de rugăciune și de consolațiune. ABONAMENTU la toate ziarele si uvragele ce ese aparte sau in fascicule se comunică după dorință spre cercetare si alegere GATALOGUL CĂRȚILOR CELOR IIlAS tIOVE germane si străine din tute ramrile seiintei. Ori ce cârti chiar cele care nu s’aru afla in depoul nostru, se procură in timpul cel mai scurtii sariSe cs&ferScib* se gM&lât efectua precum si ori ce serviciu in modulu celu mai promptu, COMANII DIN STRĂINĂTATE se efectuează cu mare acurateță fi ințială (1-3) CASELE MELE se dau cu chirie de la sf. Dumitru viitor. Doritorii se se adreseze la domiciliul sau strada Română No. 318. Elena Mălinescu, guvernantă voesce a se angagia penatru secțiuni de limba germană și lucru de mână. Adresa la administrațiunea acestei foi. (1—3) Minerale. Prospete din 187$ de tóté sursile a sosit la Farmacia Fr a fii KONYA Lista și broșnre de isvóre se daa I» cumpărători gratis. BUREAU DE PLACEMENT de Institutori, Institutrice și Daduce pentru copii Francese și Englese. a D-nei Ziiieska in Paris, rue Brocliant 1 l-Babguolles. Vechia elevă a Institutului de fete a cavalerilor Legiunei de Onore. (A se adresa cu încredere—franco. Bibliogi*noi eșitn de sub presă și se află de vendare la Administrațiunea “Curierului,, AS- 11-Ic VOLUM din Tragediile Parisiului Au eșiru de sub presă și se afla depuse spre vânzare la administrațiunea Darului nostru tariful several vamalii care este a se pune ’n aplicatpentru tota Romănia de la 1 A-pril anul viitoru 1876. Cronventiunea Comercială cu Austro-Ungaria prin care se acorda străinilor ineptul de a cumpera imobile dr Romania. Ce arlă de Venture la administareal a as “51“ «• Lg I Bdla-Rosa 2-vol. Convorbiri Literare anul V. „ Broșura Mihai Sturza (far/ Poza)" Codul Penalti. In Legea Timbrului, „ băuturilor spirttstseî 1 „ Comunală„ Poliției Burj“* . . Regulamentul de »țarnicie 2 Legea pentru toneh ~ 50 Mesurele Fălcoai1 . . *n , n 1 /Cierului“ pe l$7o 2 — Calendarul „< • nt . . . . rlt>cea Re^ul ” ?1 Contrattul Pentru Arenda. YL.^n'tatnlni pe termina de 10 ani 26 fr ModJ ® 1^0 Godiceliaí de Procedura Penală 1 fr Nour>l8i;)O Soiune Ministerială relativă la ^elsk pentru admisibilitate și înaiptrea unelor judecătorisci funcțiunelor judecă