Curierul Foaea Intereselor Generale, 1875 (Anul 2, nr. 1-99)
1875-07-31 / nr. 59
\tinl ni Ill-lea Vo. 50 la*'-». Joi 31 lull« l8<i. I*rcci u pi-R* Alton» uielcio r 1 IN IAȘI, pe an 20 fr. — Pe semestru 10 fr Pe trimestru 5 fr. IN DISTRICTE, pe an 24 fr.—Pe sem. 12 fr Pe trim. 6 fr. Pentru Austria 30 fr.—Italia 40—Franța 40 INSERȚIUNI ȘI RECLAME rândul 60 bani SOIRI LOCALE „ 1 fr. r.pistole nefrancate nu se primescu. Inn Xr. HObani. 16^ «1 lituu b» STILU VECHI j D*UA iÜI.U Ü 27 Duminică WM 28 Luni. =j 29 Marți. ^ 30 Mercuri. •* 31 Joi. Aug. 1 Vineri. 2 Sâmbătă. PATRONUL D'LEI Rarinul Laurelui I M. Mart. PantelemQU Ap. Procor și Nicanoru Mart. Caimir Ap. Sila și Siliuau (lasatu post sf. Marii) Af. și drept iq Evdochim Proc. sf. cruci și s. 7 Macavei Aducerea rel cont sf ursi. Stefin FOAEA INTERESELOR GENERALE C-iSbJBLB-C: s*, Jg» <*■ HVIü fftfWS *’ rHTm.ISE .AM ki ä«7 Proprietar și Administrator TIT. BV1.^A!»!*>AN. ABL «* *rBmi*BL3.9«®ar*3:®.<bä.Taa sie** äjbb. l«*«ss»S.»a. EL •• flu«»** Z®S«ű 53 54 55 56 57 0 1 777777 7 x apare Joia Dopaiiika Pi'eciurlle AnunCuM'Üor PAGINA I. 50 b. Pag. III 30 b. Pag. IV 20 b Pentru FRANCIA, se primasem anumțuri și reclame la d. Engine Órain rue Drouot 2 Paria Pentru AUSTRIA și GERMANIA la DE H tipp I.öb Wien Steichsrabsplatz Nr. 2 și la D Undof Moste Seilerslätter. 2. Wien. Pentru ANGLIA la I Eugen Mirosin Londra, 81 in Fleet Street B. C. Ip.niuscmele nepublicate se vor arde Unu Xr- HO bani. I BB £ It 9 S»S»«B Sourdui IN STIL NOU ! DIUA PATRONUL OILE ! Basant IS reiu j Apu« I ««ul | 15 1 ^ ° I “ I 8 Duminică E 12 u P. Eprick 4 53 1 D* j 13 1‘v bo*aTM * y Luuilimmnus 4 54 7 13 I 12 p "J.Htm 1<UU _| I 10 Marț lauritius 4 55 7 12 I 10 1111c" — I 11 Mercuri Susanna 4 5<> 7 10 I 9 tl'Um0SU- - 12 Joi Clara 4 57 7 9 | 8 1 ** I 13 Vineri ILppolit 5 0 7 8» 7 I 1 14 Sâmbătă Eusebius. 5___17___ 5444445 Administrând generald a domeniilor și pădurilor Statului In privința punerei din nou in licitațuune a moșielor Statului a căror adj .docare n’a fostu confirmată, sau pentru care nu s’a prezentatu amatori la licitațiunile generale ținute in București și Iași cu incepere din zliua de S0 Iunie, administrațiunea aduce la cunoștința tutulor celor interesați, urmatorele diapoztului: 1. Licitațiunile pentru arendarea moșiilor Statului pe periodul 1876—1886, vor reincepe pentru moșiile de dincece de Milcov in ziua de 28 Iulie curenturu pentru moșiile de dincolo de Milcov in <Ziua de 4 (16) August viitor. 2. Condițiunile generale de arendare suntu cele publicate prin Monitorul Oficial No. 103 din 17 Iunie trecutu, cu deosebire de art. 18, 20, 22, 33, 37, 68, 69, 70, și 71, care suntu modificate după cum s’a publicatu prin Monitorul oficial No. 162, din 25 Iuliu anul curentu. 2. Licitațiunile se vor ține simultaneu, atâtu in București la administrațiunea generală, pentru moșiile de dincolo de Milcov, și la ași in palatulu administrativu pentru cele de dincolo de Milcov, câtu și la prefecturile respective, afară de cele din județul Ilfov. 4 Licitațiunile pentru moșiile de dinceco de Milcov, vor fi prezidate de 1) un ministru alu finanțelor, căndu va voi să asiste și de D-nii administratori, cele pentru moșiile de dincolo de Milcov, de I). prefect alu județului Iași, era in județe de D-uii prefecți respectivi. 5. Licitațiunile pentru moșiile de peste Milcov, (Moldova) se voru ține tote in aceiași zi (4 August), atâtu in Iași câtu și la fiecare prefectură la amenzi. 6. Licitațiunile pentru moșiile de dincece de Milcov, (Valahia) se vor u tine pentru fiecare județu in aceiași ții la amenzi, atâtu la administrațiunea generală câtu și la prefecturile respective in ordinea urmatore : In ziua de 28 Iulie, județul Ilfov. n » 29 n v Vlașca, Teleorman și Olt. In ziua de 30 Iulie, județele Argeș și Muscel. In Șiua de 31 Iulie, județul Rămbov. „ „ „ 1 August, județele Prahova și Buzău. In ziua de 2 August județele Rămuieu-Sărata și Ialomița. In ziua de 4 August județul Romanați. » » n » » £,Jr . » „7 „ » Mehedinți și Gorj. In ziua de 8 August județ. R-Vălcea. A .vis D-lor Arendași Se află de vemsare la administrațiunea „Curierului“ REQUUMENTU DE LICITATIUNE pentru Arendarea in închirierea bunurilor »Statului 9» CONDIȚIUNI GENERALE pentru arendarea moșiilor pe periodul 1876—1880 împreuna cu Modificările introduse la 24 iuliu. (De care se vorbesce in anunciul de mai susu). COMITETUL Parlitului National-Liberal din Iassi. In ședința sa din 14 iuliu 1875, Comitetul compusu din 33 membri, luându cunoscință de Circulara Primului Ministru cu data de 10 Iuliu curentu, a decisu a face o protestare in numele seu și alu aderenților sei. In urmare, in ședința din 18 Iuliu, membrii presenți aprobându in unanimitate următorul textu, au decisu a i se da cea mai intină publicitate. Principele A. G. Ghica—General G. Ghica —N. Ionescu, profesore Universitaru, fostu deputatu Telemac Ciupercescu, avocatu și mare proprietarii—Scarlat Pastia, avocatu și mare proprietaru—M. Tzone, ingineru, profesore Universitaru—D. Anghel, mare proprietarii și mare cultivatorii — Vasile Gheorghian, avocatu și proprietaru— Ingineru T. Duma— A. M. Șendre avocatu— Colonel G. Catargiu —A. D. Holbani fostu deputatu-Al. Gheorghiu, profesoru Universitar, fostu deputatu—Colonel Gadela —Grigon Cobălcescu profesor Universitar, fostu Senatore—Ion Negură, fostu deputatu—I. Tăcu, proprietaru și fostu deputatu—A. B. Brânză ziaristu. Protestațiuni In Monitorul Oficialu al Statului No. 150 dl. L. Catargiu publică o circulară cu data de 10 Iuliu—însemnată atâtu prin formă cât și prin fond, fiindcă nu ea trateza chestiuni și afirmă doctrine menite se aibă luburiri asupra intereselor țerei. D. Prim-Ministru al M. S. Carol de Hohenzolern se adreseză prefecților administrațiunei statului și le vorbește de cele trei legi ce au votatu camerele și care au deșteptatu etâtea îngrijiri in spiritul publicu și se fălește (ficându că ele suntu „titlurile cele mai legitime la încrederea și recunoștința țerei“. D-sa vorbesce prefecților, ca șefii de partită, in numele Conservatorilor și asigură că „partitul seu a scrutu se aplice adevăratul sistemu constituțional și se practice libertatea fără a cădea nici in tiranie nici in demagogie“. Tot odată intorcându-se contra opozanților, D-sa, le contestă dreptul de a fi unu partitu, de a lupta in numele unoru principii respectabili și a unoru convicțiuni sincere și oneste;—Ii fulgera cu epitetele cele mai injuriose, le suspecteza patriotismul ,si amenință cu atotputernicia de care l’a investita favorea principelui in naptea lui 11 Martu 1871. D. Prim-Ministru nu ințelege se vede oposițiune la actele sale, nu voiesce se citescá critici prin lare". Să se afla discuțiuni politice in întrunirile publice D-sa caută se obțină prin intimidare pasivitatea poporului, năbușirea tuturor reclamațiunilor, paralisarea controlului politicu a cetățenilor; — de aceia se rostește categoricu către prefecți dicendu : „Acéstá ac[mne d-le prefecții este de datoria nlestră a tuturor se o combatemu cu tótu energia“. D. Prim-Ministru conclude apoi ordonându prefecților se lumineze consemnele aprópelui cu ajutorul tuturor mijllocelor legale . . . s’au aflor elemente ce agenții administrațiunei aru mai pute alia proprii la împlinirea sarcinei ce se impune zelului lor. Dacă acésta stranie circulară nu aru cuprinde nimicu mai multu decât atât, aru fi de ajunați ca se alarmeză pe toți omenii de bine, pentru că guvernul aruncă țerei legale o cutezatare sfidare in numele forței ș’a arbitrarului ! Este o sfidare pentru că se nesocotește Constituțiunea Statului, pentru ca șeful unui partidu Își permite cea ce nu s’a mai incercatu in nici o țeză Constituțională) se intrebuințeză agenții administrațiunei, plătiți din tesauru, prin concursul tuturor contribuabililor și înarmați de lege cu puterea publică a Statului, ca se servesca interesele private și de partidii ale Miniștrilor ; pentru că se curcă a se terorisa pe cetățeni in exercițiul drepturilor date loru de Constituțiunea țerei și garantate prin jurământul Principelui că se va face a se păzi cu sânțenie—in fine, pentru că se califică cu espresiuni neadunse de buna cuviință și necompatibile cu caracterul inaltu de Prim Ministru alu statului barbați de statu de diferite nuanțe politice, cetățeni onorabili carii din tote unghiurile țerei protestază cu miile. Circularea ministerială ne acasă pentru că ridicam vocea contra Convențiunei și asigură că toți bunii Români și chiar prestați opțniunea publică a Europei a aprețuit’o ca urm actu menitu se facă fericirea Românilor . . . Factele insă vorbescu contrariul, pentru că toți bunii Români protestez» mereu și d. ministru n’a făcutu circularea sa decâtu in vedere de ale impune tăcere. Pressa, din țară este unanimă in contra Convențiunei — cracea Europană de sigura că nu se mărginesce in Viena. Ziarele Franciei și ale Angliei critică cu asprime convențiunea si in parlamentul Marei Britanii lordul Stratheden a aratatu cum că chestiunea este atâta de gravă incâtu Camera a lasat o suspensă afacere. Este evidenta că nu suntu de ajunaui numai afirmările D-lui Prim-Ministru pentru a forma convicțiunile cetățenilor. Toza nu se simte asigurată îndestul numai cu declarațiunea d-sale că : „Adunarea și Senatul au deliberații asupra acestor proiecte cu tóta maturi„taten și incunjurate de tóte luminile trebuinciose, că le-au votatu după ce au capatatu cea mai deplină convicțiune „că suntu pentru binele țerei . . . .“ —Acesta este opiniunea d-lui Prim Ministru, dar acesta nu este și opiniunea acelora care sciu cu ce preciu au capatatu D-sa puterea, cari au vei jutu cu ce mijl ace s’au confecționatu listele electorale, cu ce strășnicie sau aleșii deputații majorității guvernamentale, cum s’a efecutatu verificarea titlurilor nouilor aleși , in fine cum a’a tratata pe acei câțiva membri din oposițiune cari sau pututu strecura in acesta Cameră ... Ah ! dacă guvernul d-lui L. Catargiu n’ar fi surpatu tote garanțiele constituționale in űegeri—aru ave cuventui să se întemeieze pe voturile Parlamentului. Dar, când o jumătate din țară s’a abținută11 de a participa la acesta parodie a Constituțiunei nóstre—și câml ceialaltă jumătate care a cutizatu a se risca a fostu maltratată chiar in mijlocul capitalei țerei de cătră spirii guvernului .—cum póte susține D-sa Promi Ministrul că acesta cameră represint» FOILET DIN TRAGEDIILE PARISULUI 71 U nu paingeau parisiami. (Urmare). Nu fu nici banii nici rău.— Nu streluci.— Orginalitatea’i tipsia cu totul— Nu isbutia, cu tóte silințele séle, a da unu caracteru cât ■ de puțin individualu personagiului pe care'lu represent», oricare ar fi fostu... Și cu tote aceste,— în ce modu să se explice acesta bizarerie ?— Elu poseda în celu mai înaltu gradu, printr’unu feliu de intuițiune, marea artă, arta atâtu de grea de a’și fac« unu capu,— cum se știee la têtru. Elu se transforma cu unu talentu de care Brusseur și Berthelier aru fi foștu geloși.— Își modifica fisionomia într’unu modu răpede și nu raculosu, și câte uă dată copia atât de exacturația vreunui din camarazii sei de mahala încât în momentul întrărei lui în scenă publicul nu lua drept acela a cări Sosie se tuie. Nu semăna numai aici, și completându’și imitațiunile cu uă dibăcie demnă de Alesandru Michel și de frații Lionnet, produce, încâtu se se’nșăle cineva, vocile camarazilor cei a căror feciela reprodusese deja. Aceste erau singurile sele merite.— Pentru totu restul, rejietămu, nu întrece mijlilocia miei oneste și consoiindóse mediocrități. In fine, așa cum era, se face utilu. Dotatu cu uă memorie escepțională, învățam uu rolu citindu'lu de două ori, ceea ce i permite se înlocuiască, mai pare asceptate, unu artistu apneatu de guturaiu seu deuă rácein subită. Apantamentele mensuale fură urcate la cifra deuă sută franci prin liberalitatea directorului seu. — El vegeta fara se plânge de sortă,— nu regreta pre multu splendorile séle adormite, — și devora, ca și altă dată, tóte cărțile ce-i cadéu în mânâ. La acea epocă romanul judec iara își făcu intrarea în literatură, și se ține minte succesul cu care fu primitu. Publicul bunu, cam sătul de simplele intrigi de amoru, urma cu unu înteresu pasionatu peripețiile bine conduse a drameloru Curților cu lunii narate de pene mișcătore. Eroul naturalu, Deus ex machina a acestor narațiuni pline de interes1.’, în cari fiecare linie escita curiositatea, era agentul de poliție circulându cu unu pasu fermu în sinuositățile obscure a unei intrigi misteriose și încordate,— demascându pe Criminal cu tote vicleniile lui cele mai bine urlite, și scăpându pe inocentu pe care uisce aparenți false îlu înconjurau într’uă rețea cu ochiuri nedesfăcute. Pe lângă acesta, numai miserabilii disprețiuescu poliția.— Ei o calomnieze pentru că ii e tema de densa.— Vorbindu aici, bine înțelesu, de poliția din timpul nostru, și nici cum de acea care se recruta altă dată, printre condamnații de justiție. Victorq, acelu de baciu miserabilii, — Vautrin, acelu geniu al temniței pe care Balzac Pa depinsu mai mare decâtu natura,— n’ar mai fi posibilu astăzi. Jobin se entusiasmă pentru eroii poliției contimporane, acele incarnațuni vii și palpabile a Providenței.— Elu își f'se ca nu există nici unu rolu mai frumosu decâtu acela alu acestor omeni, întelegenți, etlagioși, devotați, neobosiți, consacrându facultăți de primul ordin in apărarea causei justiției și a adevărului, luându tóte formele și bravându tóte pericolele. Părțile sublime și romantice în acelașu timpu a acestor esistenți pline de aventure tragice și de lapte teribile îlu seduseră în modu neresistibilu.— Crezju a discoperi în sine însuși aptitudinele ce făcu pe primii tenori de genu, și fără a eșua (după ce reflectă mult), se duse se găsescă pe șeful poliției de siguranță,— îi dispuse ambițiunile și’i oferi serviciile. Uă anchetă fu ordonată. Ea demonstra până la evidență că trecutul lui Jobin era cu totul puru de orice faptă înduiernică, și că junele, cu nebuniele sale, nu’și stricase decât sieși. Prin urmare primi autori rațiunea de a’și face probele, și primele afaceri de care se ocupa îi primiseră adesveli oă inteligență viuă, care unită cu mu zelu susținutu și cu uă activitate minunată, îi câștigară stima șefilor sei și simpatiele parchetului. La prefectură unde colegii sei,—seim pentru ce,— ’lu desemnau generalminte sub porecla de Ochilari, era privitu ca unu băetu capabilu și plinu de viitoru. In scurții, elu își aflase calea, dar laurii ilustrului Deeney îi turburau somnul.—Elu chiama din tóte puterile oă afacere escepțională, una din acele afaceri stranii, obscure, nedescifrabile, unde iată lumea este înșelată afară de ageniu, servit de instinct și de bana sea stea, și prindendu în mililocul întunerecului estremitatea firului conducătoru. Un asemine afacere póte și trebui, de uă singură dată, se așește pe unu omu în primul rangu. Pe cându merge spre Belgia, Jobin se Întreba dacă asasinul baronului Worms va fi pentru elu acea afacere 1... X. În timpu ce agentul securităței se dude la reflecțiunile a căror natură amu arătat’o, trenulu merge cu mare vitesă spre fruntaria belgică. Noptea era întunecosă și ploiosa în momentul cându se opri la cea din urmă stațiune franceză. Jobin se scoborî, însoțit de acoliții săi, și întrebă pe comisarul de poliție. Acesta din urmă, convinse că parchetul din Paris va lucra fără întârziere, accepta chiar la gară, în cabinetul comisarului de supraveghiare, pe agenții ce trebuia să i se trimită numai decâtu. John, după ce făcuse fie recunoscutu și a aresatu mandatele semnate de judede de instrucțiune, întrebă : — Cum s’a operatu arestarea ? — In modul celu mai simplu din lume...— respinse comisarul—nici vuetu, nici scandalu..— totul a mersu pe rotițe... — Abe dacă câțiva voiajori au găcitu ce se petrece.— Vicontele de Predes și baronesa Worms erau singuri într’unu compartimentu. Minunata precisiune a sigualimentelor trimese de parocetu îmi faceu sarcina ușoră și căerere era aprópe imposibilă.— Fugara mai cu séma se pute forte bine recunosce după nuanța rară a părului și după micul semuu aședat in partea de jos a obrazului seu stângu.— „Sunteți baronesa Wurms,— Z'seu bruscu deschideudu ușa— și domnul este vicontele de Presles.“— Ei s’au făcutu amenduci forte palidli și s’au uitatu la mine cu uă frica vederată, dar nici unul nici celuleltu nu s’au gânditu a’și nega identitatea ; ș’apoi orice denggare aru fi fostu pentru mine ca nevenită.— „Dar cine esci d-ta, domnule,—murmură junele cu uă voce pe care se ’ncercă în zădar a vă face pui din fermă?— „Suntu comisar de poliție și însărcinații cu uă misiune penibilă acea de a vă întrerumpe voiajul.“— „Ia virtutea cărui dreptu lucrați astfeliu ?“—„Me supunu unor ordine venite din Paris prin telegrafii... Domna și Domnule, bine-voiți a ve scoborî...“ — Și s’au scoborît îndată ?— întrebă robin. — Chiar la momentu, cu uă docilitate minunată... — Făr’ a adăogi nici unu cuventu ? far’ a face nici uă întrebare ?— reluă agentul. — Nici unu cuventu, nici uă întrebare. — Pareu ei alterați ? Pareu mai multu obosiți.— Juna femeie tremura așa de tare încâtu abia puté să se susțină...—Sermana baronesa, e forte frumósa și pare forte interesantă...— Vicontele de Presles, și elu asemine, n’are fisionomia unui făcetoru de réu...— Speru că acusațiunea ce apésa asupră-lo n’are ceva tocmai gravu... Jî vorba, credu, de vr’unu pécatu mititelu. — Te înșeli,— replică robin,— e vorba de unu asasinatu... Comisarul de poliție sări în susu. — Mare D-ireule, ce-mi spui strigă» elu— unu asasinatu !... — Comis asupra priionei baronului Worms, de vicontele de Presles, amantul fcrii fiu lui, în complicitate cu acesta din urmă. D-deul meu, da continuă agentul. —Asasinatu urmatu de furtul a câtorva sute de mii de franci.— Ea ca de ce suntu inculpați D. de Presles și baronesa. — Dar asta’i grozava !...—Mai încrede-te’u fisionemii !...— Și crima este probată ?... — Nu cutezu se’ți respundu afirmativ. — recunoscu că bănueli grave, «părinți formidabile, se rădică contra vicontelui și demucl Worms...— Dar trebue se mărtursescu că aparințele ca și fisionomiile, sunt câtevă dată forte ’nșelătore...— Convingerea mea nu’i încă formată...— Unde ai pusu pe fugari? — Nepresupunendu de locu ceea ce mi spuse și acum și aflându-me în facia unor omeni de lume, n’am crezutu că trebue sei trimit la inchisere...— Ei suntu cu tote aceste în locu siguru, la otelul care se am greșesce cu gara, separați unul de altul, bineînțelesu, și păziți du vedere de gentarmi...— Mă blamezi? — Nici de cum. Ai făcutu forte bine ca ai lucratu ast fieliu...— Vicontele de Presles semn ca ave la bagage uă valisa destul de mare...— ai oprit’o?... — N’ași fi pututu se făcu al tu feli o... Valisa e aici, la disposițiunea d-tele... precum și uă gentá de marochinu roșu, destul de grea și închisă cu cheia, pe care junele o purta la gâtu. — Câtu se pate de bine...—Peste cât timp va trece celu ánféiu trenu ce merge spre Paris ?.. . — Pesteuă oră și trei deci și cinci de minute...— respinse comisarul după ce[sicri«, sultăornicul. (Va urma).