Curierul Foaea Intereselor Generale, 1876 (Anul 3, nr. 51-101)
1876-10-28 / nr. 84
! Anni aî mea Ho. 84. ?fv" OQ Înn-tsinu??7p snw/i. m £ L%jvtnîîs's rj. Iu/O. sni3r§ l sin ci ilymÎM sna w* £ [UNK]» »»MW U Vit <W diaW Wil ui i Uk kkW wfcM Preciul abonamentelor IN IASSI, pe an, 20 fr.—pe semestru 10. Pe trimestru 5 fr. DISTRICTE, pe an, 24 fr. —pe series. 12.—Pe trim. 6 fr. STRĂINATATE ..... 40 fr. INSERT. și RECLAME, rândul 60 bI BCIRI LOCALE , 1 fr. Epistole nefrancate nu se primescu Iași Mr. 30 lant.Curierul FOAIA INTERESELOR GENERALE. PROFHNTAR. SI REDACTOR TH. BALASSIR Redactiunea si A_cin.iLi strsLtI-a.n.ea se află in Tipografia TH. ^don-rF-------)SUA PATRONUL fIILEI________ ~STIL NOD PIUA PATRONUL Vlíi^|___________[ Ann. Soar. | Apusul Sor. o* r> - • .. ~Soemvri 1 Duminica Marie Martir Areta _ . 5 Duminică A. 22 Emeric 6 43 4 46 n5 lluni sf. Martian 51 Martine PatrariU din Urmă 29 6 Luni Leonhard 6 44 4 46 97 It!si* Marile Mari Iimbrie Oct. 4 Ore 25 m. séra 7 Marii Engelhard 6 45 4 45 " Mercuri sf. Demet, Basarabov. și Nestor cu vin; si frig 8 Mercuri Gottried 6 46 4 44 PQ la 1 . sf Terentie și Neonila 9 Joi Teodor . 6 48 4 42 an Martira Anastasia Romano 1O Tineri Andreiu 6 49 4 42 ____an bambata______sf. Zinovia_____________________________________________________11______Sâmbătă Martin____________________________ 50______4 39 Preciul Anunciurilor. PAGINA I. 50 b. Pag. III 40 b. Pag. IV 30 b Pentru FRANCIA: se primesc anun ciuri la D. Adam negociant-commissiennaire Carrefour de la Croix Rouge 3 Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la D. Fillip Löb Wie-Reiehsrashsplatz Nr. 2 și la D. Rudolf Moses Seilerstatta Nr. 2 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Mieoud Londra 81 în Fleet Street E. C. _ ________ • pațșmemșBțg'_ Manuscriptele nepublicate se vor arde. Uim Mr. 30 bani. ---------------------------------------------------------- ------------------------------------ CALENDARUL SEPTEMANEI_________________________________________________________________ A HUS CUIRILE PAGIHEI l A. AU BAZAR PARISIEH “ Subsemnații au onóre a face cunoscut onorabilei lor cliantele că cu începere de la Sf. Dimitrie viitor înîăs’escu localul magaziei lor, și cu acésta ocazie au înzestratu pentru sezonul de ernă magazinul lor cu un mare asortimentu de totu felul de articole, precum Mataserifele Lyon, negre și colorate. Szenajuri de o calitate alesă. Unu bogatu assortment în ShaESSgM*, S>isstre, mobile de fer, Covore și Mușamale. Cămeși de bolandă și jumătate bolandă. f»utere, Manchete, Cilotel de lână, Cămeși și pantaloni de flanc, duble și simple pentru barbați. Botine, Colțuri de lână, de fir d’Ecosse, și bumbac pentru Dame, bărbați și copii. Pălării bărbătești, cilindre, gibus și feutre de o dualitate superioră și unică în orașu. Parfumerii și Mănuși de la cei mai renumiți fabricanți. Bombóne Slissier și Chocolată Marquis precum și diferite alte mii de articole. 5s—6 Cziollak Bogdan & Bakik. NECROLOGU ! In urma atâtoru nenumerate reclame, avisuri și avertismente de totu felial, ce am totu făcuții D-lor abonați pentru a ne achita cu sumele ce ne datorescu, vedendu ca unii din Domniele lor nu ne dau nici unu semnu de vieță, nu putemu crede alta decâtu câ au încetatu de a esista, și dar, de la Id Novembre viitor, dacă nu vom fi achitați, li vom face necrologurile spre solința rudelor depărtate și a moștenitorilor, cari póte nu au aflatu de nenorocirea ce-i a loviții, și cărora li vom pune totu-odată în vedere și sumele datorite „Curierului“ spre solința și regula consiliului de familie. Administrațiunea. Me ateamint Moșia Medleiu din județul Botoșani, plasa Coșula, pe termin de 5 ani începători de la sf. Gheorghie 1877. Doritorii de a o lua se binevoiscă a se adresa la propietara țlisei moșie. Tliercsm Bluudte. 28—10 O Cai de rasa engleză bine dresați, de por murg-auriu, de peste 1R măsuri, și de 4 ani, precum și 4 cai de călărie, rasă arabă, peste 15 măsură suntu de vendare la Baronul M. Capri, in Șerbăuți (Bucovina). 2 ore departe de statia Iticani. 2 fi—3 ®e v nai fi Din cauza de plecare Ü © vase stejarii cu cercuri de fieru a 20 bani vadra, a se adresa la Capitanu PriiCH. 65—3 „ov. IASSȘ 27 Octombre 1876. 0 mare și durerosă, surprindere am avutu în anul acesta, după serbarea funebră de 1 Oct. Ținem de o datorie a supune cetitorilor noștri faptul și a’l cerceta cu cea mai scrupulosă imparțialitate. Nu vom vorbi despre puținul zel pe care publicistica română a pus de astă dată față cu acea serbare națională și are atât de adînci și legitime rădăcini în inima fiecărui patriot român. Acesta împrejurare pare a fi un simptom bolnăvicios al timpului de desilusiune în care trăim. Nefiind în puterea nostră a’l depărta, nu putem decât să plângem asupra lui cu lacrimi a unui idiotism sincer și adevărat. Aceea ce ne-am impus ni este a reaminti cetitorilor noștri că în amuz, după ce d-lu D. Petrino rostisă la n ml din Beilic patrioticul seu discurs. "toții la îmi de la toți acei ce Fau ascultat, între Tînărețe mostre politice, „Românul,“ organul principal al marelui partid liberal-național, a fost cel mai grăbit a’l reproduce în colonele sale și a recunoște, cu cuvintele cele mai măgulitore, patriotismul care a făcut pe Ila Petrino să se espatrieze pentru a pute protesta contra răpirei Bucovinei. Entusiasmul era atât de mare, încât s-a luat hotărîrea solemnă de a se repeta în tot anul asemine protestări pentru a întreține mai viu în inimile nóstre focul sacru al iubitei de patrie. „Românul“ pășănd în fruntea ziaristicei nóstre nu a putut să nu salute cu bucurie acestă demnă și patriotică intențiune a unui popor ce-și plânge o mare nenorocire națională. După acesta ce să spunem astăzi când luăm în mână numărul din 6 Oct. a. c. al „Românului“ și când constatăm că reproducând după foea nostră darea de samă a sărbărei din Beilic, acest ziar mai reproduce și discursul puțin important al primarului de Iași, și pe acel al D-lui Petrino însă îl tace, parcă acesta nu ar fi fost necasară și consecventa urmare a discursului din anul trecut, care a plăcut atât de mult la „Românul“ din anul trecut. Ore drepturile nóstre de revendicare asupra Bucovinei nu mai sunt aceleași? Ce metamorfosă durerosă s’a operat ore în principurile acestei foi, atunci organul oposițiunei și astă ții fic oficiosă? Oare acestă împrejurare să și fie explicarea faptului? Oricum noi nu voim să ne pronunțăm, ci lăsăm la apreciarea publicului temelia unei proceduri atât de puțin patriotice. Nu putem însă să ne abținem a constata că bardul Bucovinei a rămas credincios misiunei sale, nu tot așa însă acei care l-au încurajații pe câre erau în oposițiune și care își dau tote silințele a’l descuraja, de când se află la putere. Sfârșim clar cu citarea următare din discursul Domnului Petrino: Tot omul își pate schimba cu vremea opiniunile sale, principurile înse nici odată, și sanctitatea acestui adeverit irecusabil, este resplata celoru bine-simțitori și condemnarea celor de rea credință. Autonomie și intervențiune, unu cuventu asupra chei tainei Orientului. Sub acestu titlu a aperutu in Wursburg un broșură din care dămu o scurtă analiză lectorilor noștri pe care credem ca o vor citi cu plăcere. Autorul tinde a restitui chestiunei Orientului fisionomia sa reală, pe care prejudiciul, neînțelegerea și egoismul au desnaturat’o pană astăzi. Insurecțiunea din peninsula Balcanilor și realiatul turco-sârb «••ata represent» te conduca consecinți a provocarusesci, Vi ca resultatul urii dintre creștini și musulmani. Alții dau chiar acestui cmitticil caracterul unei lupte de Iudo-Germani, de Monahii și de Semiți. Apoi indata apară ca părți in causă, două parte islamismul și catolicismul romanu, de altă parte protestantismul și catolicismul grecu. Coranul și dogma romană, Biblia și schismul grecu.Jrudimile comise in Bulgaria au făcutu pe multe spirite se se pronundă contra Turciei, pe cându alții obiecteze ca Europa nu saotărâtu cu tote acestea nici o intervențiune pentru a preveni alte grozăvii în Polonia în Indiele occidentale și la Cuba. Cu totă acesta divergință de opiniuni, eliberarea provinciilor turceșci de sub jugul Sultanului este unu princpiu de justiție și de desvoltare istorică. Dar de la acesta și pan’ la resolvarea chestiunei in favorea cutărei sau cutărei naționalități, a cutărei sau cutărei religiuni, este departe. Și nu trebuiau cruțimele bașibuzucilor pentru a se descepta opiniunea publică; singură desvoltarea umanității aru fi fostu de ajunsu pentru a face se se admită principiul de autonomie și de intervențiune. In acestu momentu se manifesteze în Turcia din Europa unu simțimântu ce s’a manifestatu în Spania, în Francia, în Italia și în Germania. Populațiunele slave caută a cuceri propria lor naționalitate ; ele aspiră, spre a ne servi de u d espresiune filosofică, a posede acelu eu al lor. Și dacă ele însăși n’aru fi avutu acéstá pasiune de independență în fundul inimei, cu bună-semă câ nu o legiune de agenți ruși aru fi facut’o sé se nască. Cându imperatorele Nicolae făcu apelu Slavilor în numele religiunei grece, vocea sa rămase fără echo. Astăzii escitațiunile Rusiei suntu auzite, pentru ca bărbații politici ruși voescu se vorbesc de naționalitate. «Trăiască idea slavă !*■ aceste sunt cuvintele cu care sfîrșesce uă proclamațiune a generalului Zach, adresată nu numai Slavilor creștini, dar chiar și Slaviloru partisani ai Islamului. Ș’apoi, acesta mișcare națională nu’i artificială; toți bărbații luminați din țară , istoricii, limbiștii și poeții se scoboră în adâncimele ascunse a spiritului popularu și aducu de acolo vitalitatea și forța. Nu are totu literații suntu acei cari’n Italia și Germania entusiasmară junimea și readuseră viața națională gata a se stinge.