Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)

1879-09-26 / nr. 112

Anul­a! Vinea No. H2. IASS 1, M­­ercuri 26 Septemvre 1879._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASS1, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STAAINATATE..............................................40 fr. INSERJ­ HJH și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. Win JWr. 20 bani CURIERUL (TU. Kdl.IML W) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calend­ar­ul Septa­m­anei Prețul Aiiun­eiurilor PAGINA I. 50 b. Pag. fii 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc annuciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Misse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse Ne, 31 Wien, Fil­lip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-a H eimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Inkubowski Șeptem». ' ' ‘ ? ‘ ; 1 — 5 ' ' " TJctomvrc. " 23 Duminică Concepțiunea Sf. loan Botezăt. și Sf. Polixenia. * 5 Duminică E. IS. Serb. mat. 6— 2­5—36 " Luni S-ta Martiră Tecla­ , di. v, 1 ,­­ 6 Luni Bruno 6— 4 5—35 25 Marți Cuv. maica Eufrosina. ln 20 Pu­ trarul d,n­um­ir*> Ploae­­aP01­7 Marți Iustina 6— 5 5—34 26 Mercuri Mutarea S­ Mart. Ioan Theolor u. bine, la sfârșit vent. 8 Mercuri Brigita 6— 7 5—20 21 Joi Sf. Mart. Calistrat. 9 Joi Dionisiu 6— 8 5—28 Vineri Cuviosul Părinte Chariton» M Vineri Francisc Borgia 6— 9­5—26 ______Sâmbătă Cuviosul Părinte Chiriac Anah­oretul si Sâmbăta Emilia 6—10 5—24 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani PENSIONNAT 4-Jtm­es faisens dirigé par A. WEITZSECKER d­e Professeur au Lycée National á Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clementi Harifconesco. No. 12. fit* in chiriei Casele d-nei C. SUȚU, strada Carp. A se adresa la dl. M. Suțu, strada sf. Ataoasie. (310—10 Ill Ch­iriet casele d-nei Elena Tu­­fescu, din strada Banu lăngă Con­servator, de la Sf. Dimitrie anul curent, cuprinzând 10 odăi, o spălătorie, grajd, șură, făntănă, grădină. (295—6) P#IQ p­p mele situate in strada Butii No. VCtdClC 17 sunt de vânzare, doritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce stă in ele. Ținea Dobrovici. (—4) O domnișoară germană, care cunoaște bi­ne limba română și franceză, dorește a se angagia la vre­ unul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre-o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor.­­public, ca am pus deja sub presă: Calendarul Carierului pe anul 1 s s O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Cu­rierul“ anunciurile respec­tive. Costul inserării este forte moderat. Tiu. Balassar. MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII din județul Botoșani in întin­dere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Pru­tului, stânci de pentrft pentru var, piatră de construcțiune, ia­zuri, coșuri, șuri, Hambare, ma­gazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe ară­tura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adre­sa la subsemnata proprietară în Ștefănești pănă la sfântu Dimi­trie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem­. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. DG­IICHIRIGT Casele D-nei Sevasti Stegărescu din do­sul grădinei publice se închiriează: șap­te odăi, două cuhne, grajdi, șură, ham­bar, făntănă, grădină de flori, pasageriu, băi etc. Asemține se pot da și mobile. A­­dresa la casele sus indicate. (293—5) 1 etajul de sus a ca­iselor mele, bine mo­bilate; un grajd, o șură, bucăterie, spă­lătorie, odaie de servitori, pivniță, se dau cu chirie de la Sf. Dimitrie sau chiar și de acum. Doritorii se vor adresa la subsemnatul strada Assachi. (305 — 3) Colonel Vârnav, un asociat cu un capi­tal de 30,000 de galb. pentru a exploata in tovărășie cu pro­prietarul o moșie din districtul Dorohoi, care dă un venit anual de 11,000 galb. A se adresa la Administrațiunea ziarului. (306—10) o pădure de peste 400 de fălci, din districtul Dorohoi, in apropiere de Prut. Această pădure are stejari mari buni pentru doage și constructiune. A se adresa la admi­­nistrațiunea ziarului. (307—10) Un destins administrator de moșii, care a administrat două moșii timp de 5­ ani, dorește a se angaja la vr’o mo­șie fie și la mai multe, actele ce le po­sedă vor putea convinge pe d-nii propri­etari și arendași de moșii, pentru activi­tatea și onestitatea sa. Doritorii vor bine­voi a se adresa la administrația Curieru­lui. Tot o dată are 900 poli im­periali de dat cu dobândă cu prima i­­potecă. 298­6 Moșia Tatomiresti Situată in comuna Dragușenii, plasa Fun­durile, jud. Vaslui, partea Doamnei Ma­ria Roșescu născută Cuza, compusă din 1218 fălci, 40 prăjini din care 18 fălci fănaț, și restul pământ de arat, avănd o casă de locuință etc. se dă in arendă pe termin de trei ani cu incepere de la 23 April 1880. Doritorii sunt rugați să se presinte la sub­semnatul conservator zi­sului imobil, in Iassy, desp. III, strada Se­­răriei, casa No. 117, pentru formarea con­tractului. Em. Christodulo. (267—10) STIL VECHI ____ț>­I­D­A | PATRONUL 1­­I­L­E­I j TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU S V­I­V­A PATRONUL "ț>­IL­E i­J Käs. Soar.­­ Apusul Soar. TELEGRAME Berlin 3 Octomvre. Imperatorele va sosi aice pe la mijlocul lunei acesteia din Baden-Baden. împărăteasa pleacă pentru un scurt timp la Coblenz. Ministrul de fi­nanțe român se întoarce mine la Bucu­rești. Belgrad 3 Octomvre. Intre Serbia și Belgia s’a Încheiat o convențiune comer­cială provisorie basată pe dreptul celei mai mari favorizări. Ministrul reședințe rus Persiani s’a Întors aici după un con­cediu de trei luni de zile. Principele so­sește mâne în Belgrad. Constantinopol . Octomvre. Ambasado­­rele frances Fournier a plecat astăzi la Brussa, unde va avea loc o convorbire cu Ahmed Verfik Pașa. New-york 3 Octomvre. După o tele­gramă din Havana insurgenții întruniți la Riopalmarita și Malones au fost bătuți de trupele guvernamentale și au perdut 95 prisonieri. Petersburg 4 Octomvre. Rusia a desig­nat pe colonelul de geniu Struse și pe inginerul Carusel ca membri in noua co­­misiune pentru delimitarea fruntariilor bul­garo-române, care se va întruni la Siho­­tra în 21 Octomvre. Pa­ris 4 Octomvre. Calimachi Catargiu agentul diplomatic de la Paris, au publi­cat în jurnalul Timpul o scrisoare ca res­­puns la scrisoarea d­lui Cremieux, în ca­re se combate afirmările presidentului ali­anței israelite, și se probează că guver­nul român caută în mod legal să facă să se accepte de câtră țară progresul recu­noscut necesar și salutar, dar este nevoi să se obțină de la puteri un termin tre­buitor față cu o schimbare așa de con­siderabilă în instituțiunile țerei, care ar resulta din emanciparea jidanilor. Paris 4 Octomvre. Memoriul diploma­tic crede a ști cum paorta ar fi dispusă se notifice puterilor intențiunea de a o­­cupa Rumelia Orientală, destituind pe Aleco-Pașa. Simlah. 4 Octomvre. Generalul Ro­bert a sosit ori de la Sacadabad, se gă­sește la Kuși, pe drumul de la Gazin la Kabul, Belgrad. 4 Octomvre. Principele Mi­lan al Serbiei, s-a reîntors de la Nisc­ și a reintrat în capitală împreună cu fa­­milia. Alteța Sa a fost primit cu entu­ziasm. Londra 5 Oct. O telegramă din 4 Oct din Pehawar adresată guvernatorului In­­diilor, arată că triburile din munte între Shutargardar și Thull au reușit se încon­jure pe generalul Garson în Gecătoarea Pervar-Kotal; situațiunea este critică, a­­jutoare au fost trimeasă. Sarajevo 6 Oct. Desordinile isbucnite în Novosiige fură suprimate de trupele tri­mese contra insurgenților care s’au reîn­tors la Mostar. Se vorbește despre voiajul ducăi de Wurtenberg la Oetinge cu oca­­siunea inspecțiunilor în Herzegovina. Borna 6 Oct. Cairoli a comunicat re­­presentanților Italiei din străinătate re­zumatul convorbirilor ce au avut la Mi­lan cu Haymerle. Londra 6 Oct. Daily News publică noutatea că cabinetul va examina dacă va fi necesar convocarea parlamentului în se­siune extraordinară. Guvernatorul afgan de la Jellalabad s-a supus Englezilor. Standard spune că în urmarea pericolu­lui la care este espus representantul en­glez din Birmania, ministerul Indiilor a trimes mai multe corăbii la Rangoon. Ragusa 6 Oct. Ducele de Wurtenberg merge la Dettinge spre a trata rectifica­țiunea fruntariilor dintre Muntenegru și Brzegovina. Constantinopol . Oct. Comisiunea fron­­tierilor Greco-turcești au ținut ieri o șe­dință în care plenipotențiarii ambelor pu­teri depuseră proiectul pentru redacțiu­nea unei declarațiuni comune asupra in­­terpretărei protocolului al 13-lea din tra­tatul de la Berlin. Plenipotențiarii turci au primit proectul ad-referendum. Minimile modificări făcute de co­mitetul delegaților constă în aceia că la § 1, după cuvîntul înpămtntenirea s’au mai adăugat următoarele: numai în urma ur­er­ei lor individuale și pin­­tro lege specială, în loc de prin legi individuale și speciale, adică s’au ada­os condițiunea cererei de înpămente­­nire; la § 2 s’a șters cuvîntul vii; la § 3 s’a scos fraza, care se declară parte integrantă a României, ce urma după cuvîntul Dobrogia; la § 4, s’a adăogat condițiunea ca cererea de îm­pământenire să se facă in curs de un an de la promulgarea acestei legi de la majoritate. Camera a decis să înceapă, astăzi Mercuri, discuțiunea publică asupra acestui raport. Este de prisos a mai spune că țara așteaptă cu cea mai mare nerăbdare sfîrșitul acestei nenorocite și grave chestiuni. De la începutul lui Iunie și pănă astăzi țara frământată de a­­gitațiuni și convulsiuni este preocu­pată exclusiv de rezolvarea acestei chestiuni, iar corpurile noastre legiui­toare au perdut un timp prețios cu amînări și trăgănări nechibzuite fără a se ținea socoteală de sutele de mii de franci luate din sudoarea poporului pen­tru plata diurnelor—chiar pe timpul prorogării—și a zadarnicilor escur­­siuni diplomatice. Sperăm că cel puțin de astă dată se va pune capăt unei situațiuni ce a devenit nesuferită.­ ­ IAȘI,—în 25 Septemvrie 1879. In ședința Camerei din 22 Sept. d. Giani, raportorul Comitetului dele­gaților, a dat cetire raportului și pro­iectului de lege, pe care le publicăm mai jos, votate de majoritatea Comi­tetului delegaților în No. de 6, fiind contra numai d. V. Conta, alesul co­legiului al III-lea din Iași. De la cea întăi aruncătură de ochi se poate vedea că proectul comitetu­lui delegaților este aproape identic cu acel presentat de guvern. Deosebirea nu există de­cît în redacțiune, spiri­tul și esența ambelor proiecte fiind aceleași. RAPORTUL d-lui GEAM­. Raportorii Comitetului Delegaților. In ședința Camerei de azi, Sâmbătă 22 Sep­­tembre, d. Dim. Giani, raportorul noului co­mitet de delegați ai secțiunilor, a depus rapor­tul său pe care ’1 reproducem in intregul lui­ Domnilor Deputați! Comitetul delegaților d-voastre, chemat a se pronunța asupra modului cum are să se revizuească art 7 din Constituțiunea noastră, și compus din subsemnatul delegat al secțiunei I, D. Ștefan Roseti delegatul secțiunei II, D. Constantin Boerescu delegatul secțiunei III, D. Vasile Conta delegatul secțiunei IV, I­. Gheorgh­e Ch­ițu delegatul secțiunei V. I­. Pană Buescu delegatul secțiunei VI și D. Dimitrie Căpreanu delegatul secțiunei VII, întrunindu-se în ziua de 15 ale curentei și constituindu-se sub președința D-lui G. Chițu, secretarii D. V. Conta și D. Căpreanu, a procedat de în­dată la luarea in considerațiune a proiectului guvernului înaintat noua­ cu mesagiul Dom­nesc și ne­întâmpinând ver­o împotrivire alta de­cât acea firească și bine indicată a d-lui Vasile Conta a căruia opiniune a fost pentru nerevizuirea articolului deferit noua pentru a’i revizui comitetul în întregul seu, ca organ fidel al secțiunilor mandante, a luat in con­­siderațiune acest proiect găsindul pe deplin corespunzător necesităților noastre naționale, economice și politice. In urmă pășind la discuțiunea pe paragrafe s’a admis cu unanimitate principiul din capul articolului, ear pentru paragrafe propunindu-se amendamentele secțiunelor respective, discu­­tându-se și admițindu-se in acord cu guvernul acela care nu alterau nici spiritul, nici esența proectului comitetul în majoritatea de șase membri contra unul, pe care am avut onoare de al indica mai sus, a votat proiectul în to­tal supuindu’l prin organul meu aprobărei d-voastre. D-lor deputați, mult și pe diferite tonuri s’a revendicat suveranitatea noastră națională în resolvarea acestei cestiuni grave și spinoase, fără a se observa câtuși de puțin că dârnsa nu a fost de loc ușurpată de cine­va, și că, dacă cum­va ar fi fost nu ceva atinse, apoi de­sigur nici eu, ca vechiu membru al partidului național liberal, nici guvernul actual atăt de cunoscut de țara între, nu ar fi fost în stare se ceară respingerea unei atare reven­­dicațiuni, dacă dânsa nu era efectul unei pur­e imaginațiuni. Spre acest finat, fiemi permis, d-lor deputați a vă aminti în puține cuvinte, ceea­ ce s’a pe­trecut în privința acestei cestiuni, in sîna parlamentului trecut și actual. Camerile trecute, atunci când li s’a notificat prin organul guvernului disposițiunile congre­sului european încheiat la Berlin, au decis in deplina lor suveranitate și ca înțelepciunea care a caracterisat tot­dea­una națiunea Ro­mână, în timpurile grele prin care a trecut, că primesc și recunosc acel tratat internațional. Dar ele au făcut ceva mai mult, și aceasta tot neabdicând din omnipotența națională, câș­tigată prin sângele vărsat pe câmpiile Bul­gariei, au esecutat prin anexarea Dobrogei, care era de competința lor de a o face, acea parte din tratat, declarând că în privința mo­dificăm art. 7 se vor convoca Camerile de revizuire conform art. 129 din Constituțiune. Tată un fapt complect și îndeplinit în cea mai absolută suveranitate de națiunea legală, care ’și-a terminat mandatul său, și nu cred, d-lor deputați, ca o națiune să umilește atunci când ea, cântărindu’și necesitățile sale, își e­­sercită un drept pe care și l’a dat însăși prin pactul seu fundamental. Deci dar Camerile trecute, intr’u­n mod ne­contestat, au deferit articolul din Constituțiune spre a se revizui de Camerile actuale, atât din puntul de vedere al necesităților noastre interioare, cât și spre a face omagiul real principiul stabilit de marele Areopag European. La 22 Main, aflân­du-ne, noi Camerele de revizuire in plenitudinea misiunei noastre par­lamentare și nsând de dreptul de inițiativă acordat prin Constituțiune au presintat done proecte: unul de nerevizuire, iar cel­alt de revizuire. Era firesc ca cel dintăiu să se respingă cu o majoritate atât de semnificativă; țara sim­țise și continua de a simți că nu pr­ntr’o disposițiune care ar fi putut­ da loc la bcuueli de intoleranțe religioase atât de neîntemeiate, își poate conserva naționalitatea și existența sa politică, ci prin legi­­ civile și economice de natură a o face să trăească prin ea insăși și să resiste la ori­ce iubire sau sdruncinare ’I ar veni din năuntru sau din afară. Era oare însă tot așa de firesc să se respingă și pro­ectul de revizuire propus din inițiativa acestei Camere ? De­sigur că nu. Causa respingerei există în proiect chiar: el perduse din vedere că urma se fie așternut nu numai pe principiile de proclamat, ci și pe esecutarea acelor principii in limitele fa­cultăților noastre naționale; era incomplect, căci înlătura partea internațională de la care au procedat atât Camerele trecute, care ne-au dat mandatul, căt și cele actuale care sunt chemate să -l esecute; era periculos pentru însuși existența noastră politică și națională, căci ne espunea la un viitor precariv și incert, pe când țara ’și caută o posițiune bine definită. Ei bine, d-lor deputați, lucrările fiind ast­fel, ce era de datoria noastră să facem ? Se zicem oare, cum s’a susținut in finul acestui Parlament, că mandatul nostru a încetat? Dar aceasta ar constitui o curată abdicare la mi­siunea sacră cu care suntem investiți, ar fi ceva mai mult, ar fi o nesocotință, din punctul de vedere constituțională, față cu cei­lalți fac­tori legislativi precum este Senatul și puterea executivă care ca și noi au de o­potrivă drep­tul de inițiativă. Astăzi guvernul ne prezintă un proect care conține intr­ ânsul fructul unor laboroase tru­­duri pentru a combina ambele elemente cerute în rezolvarea acestei cestiuni, adică interesele naționale și exigențele diplomației europene. Naturalisațiunea individuală și prin lege spe­cială, dreptul asupra proprietăței rurale care este stâlpul avuției noastre și temelia siste­mului nostru electoral reservat numai Româ­nilor și celor naturalisați români; înlocuirea dreptului de opțiune pentru străinul născut pe pământul românesc prin acela de a cere na­­turalisarea cu dispensă de stagiu; obligațiunea pentru ori­care supus romăn de a cere îm­pământenirea la Corpurile Legiuitoare; regu­­larea Statului civil și politic al locuitorilor din Dobrogea, pe care am declarat’o prin Ca­merile trecute ca făcend parte din România, toate aceste disposițiuni conținute in proiecte, acesta sunt de natură, cred, D-lor deputați, a ocroti în destul naționalitatea noastră, căci precum nu ar fi trebuit se credem in anul 1866 că prin măsura prohibtivă de drepturi politice introduse în Constituțiunea noastră, națiunea romănă era la adăpost și garantată în contra ori­cărui atac din afară sau din nă­­untru, tot asemenea cred de datoria mea ca român și mandatar al terei se afirm că nu prin disposițiunile constituționale, ori­cât de pre­văzătoare ar fi ele dacă nu ar fi desvoltate prin legi posterioare puse in armonie cu prin­cipiile stabilite intrânsa, se poate consolida o națiune pe tărâmul economic și național. Viitorul își are partea sa însemnată. Con­­stituțiunea arată, și națiunea care trăește printrânsa muncește și desvoltă. Iată ideile cu­

Next