Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-09-26 / nr. 112
Anula! Vinea No. H2. IASS 1, Mercuri 26 Septemvre 1879._____Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor IN IASS1, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STAAINATATE..............................................40 fr. INSERJ HJH și RECLAME, rândul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. Win JWr. 20 bani CURIERUL (TU. Kdl.IML W) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Calendarul Septamanei Prețul Aiiuneiurilor PAGINA I. 50 b. Pag. fii 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc annuciuri la D-i Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Misse Seilerstatte No. 2 Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse Ne, 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-a H eimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. In CERNĂUȚI la d. I. Inkubowski Șeptem». ' ' ‘ ? ‘ ; 1 — 5 ' ' " TJctomvrc. " 23 Duminică Concepțiunea Sf. loan Botezăt. și Sf. Polixenia. * 5 Duminică E. IS. Serb. mat. 6— 25—36 " Luni S-ta Martiră Tecla , di. v, 1 , 6 Luni Bruno 6— 4 5—35 25 Marți Cuv. maica Eufrosina. ln 20 Pu trarul d,numir*> PloaeaP017 Marți Iustina 6— 5 5—34 26 Mercuri Mutarea S Mart. Ioan Theolor u. bine, la sfârșit vent. 8 Mercuri Brigita 6— 7 5—20 21 Joi Sf. Mart. Calistrat. 9 Joi Dionisiu 6— 8 5—28 Vineri Cuviosul Părinte Chariton» M Vineri Francisc Borgia 6— 95—26 ______Sâmbătă Cuviosul Părinte Chiriac Anahoretul si Sâmbăta Emilia 6—10 5—24 Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win JVr. 20 bani PENSIONNAT 4-Jtmes faisens dirigé par A. WEITZSECKER de Professeur au Lycée National á Jassy Rue Buna-Vestire, Maison Clementi Harifconesco. No. 12. fit* in chiriei Casele d-nei C. SUȚU, strada Carp. A se adresa la dl. M. Suțu, strada sf. Ataoasie. (310—10 Ill Chiriet casele d-nei Elena Tufescu, din strada Banu lăngă Conservator, de la Sf. Dimitrie anul curent, cuprinzând 10 odăi, o spălătorie, grajd, șură, făntănă, grădină. (295—6) P#IQ pp mele situate in strada Butii No. VCtdClC 17 sunt de vânzare, doritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce stă in ele. Ținea Dobrovici. (—4) O domnișoară germană, care cunoaște bine limba română și franceză, dorește a se angagia la vre unul din institutele private de domnișoare, sau și ca guvernantă la vre-o familie. Adresa la redacțiunea acestei foi. AVIZ IMPORTANT Aduce la cunoștiința Onor.public, ca am pus deja sub presă: Calendarul Carierului pe anul 1 s s O. Invităm dar pe toti d-nii medici, advocați, ingineri, profesori si comercianți cari ar dori se-si publice adresele lor, se binevoeasca a aduce la redacțiunea ziarului „Curierul“ anunciurile respective. Costul inserării este forte moderat. Tiu. Balassar. MOȘIA TÂRGULUI STEFANEȘTII din județul Botoșani in întindere aprocsimativ de 4,000 fălci din care 1,700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de pentrft pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară în Ștefănești pănă la sfântu Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat. DGIICHIRIGT Casele D-nei Sevasti Stegărescu din dosul grădinei publice se închiriează: șapte odăi, două cuhne, grajdi, șură, hambar, făntănă, grădină de flori, pasageriu, băi etc. Asemține se pot da și mobile. Adresa la casele sus indicate. (293—5) 1 etajul de sus a caiselor mele, bine mobilate; un grajd, o șură, bucăterie, spălătorie, odaie de servitori, pivniță, se dau cu chirie de la Sf. Dimitrie sau chiar și de acum. Doritorii se vor adresa la subsemnatul strada Assachi. (305 — 3) Colonel Vârnav, un asociat cu un capital de 30,000 de galb. pentru a exploata in tovărășie cu proprietarul o moșie din districtul Dorohoi, care dă un venit anual de 11,000 galb. A se adresa la Administrațiunea ziarului. (306—10) o pădure de peste 400 de fălci, din districtul Dorohoi, in apropiere de Prut. Această pădure are stejari mari buni pentru doage și constructiune. A se adresa la administrațiunea ziarului. (307—10) Un destins administrator de moșii, care a administrat două moșii timp de 5 ani, dorește a se angaja la vr’o moșie fie și la mai multe, actele ce le posedă vor putea convinge pe d-nii proprietari și arendași de moșii, pentru activitatea și onestitatea sa. Doritorii vor binevoi a se adresa la administrația Curierului. Tot o dată are 900 poli imperiali de dat cu dobândă cu prima ipotecă. 2986 Moșia Tatomiresti Situată in comuna Dragușenii, plasa Fundurile, jud. Vaslui, partea Doamnei Maria Roșescu născută Cuza, compusă din 1218 fălci, 40 prăjini din care 18 fălci fănaț, și restul pământ de arat, avănd o casă de locuință etc. se dă in arendă pe termin de trei ani cu incepere de la 23 April 1880. Doritorii sunt rugați să se presinte la subsemnatul conservator zisului imobil, in Iassy, desp. III, strada Serăriei, casa No. 117, pentru formarea contractului. Em. Christodulo. (267—10) STIL VECHI ____ț>IDA | PATRONUL 1ILEI j TIMPUL DIN SEPTAMANA | STIL NOU S VIVA PATRONUL "ț>ILE iJ Käs. Soar. Apusul Soar. TELEGRAME Berlin 3 Octomvre. Imperatorele va sosi aice pe la mijlocul lunei acesteia din Baden-Baden. împărăteasa pleacă pentru un scurt timp la Coblenz. Ministrul de finanțe român se întoarce mine la București. Belgrad 3 Octomvre. Intre Serbia și Belgia s’a Încheiat o convențiune comercială provisorie basată pe dreptul celei mai mari favorizări. Ministrul reședințe rus Persiani s’a Întors aici după un concediu de trei luni de zile. Principele sosește mâne în Belgrad. Constantinopol . Octomvre. Ambasadorele frances Fournier a plecat astăzi la Brussa, unde va avea loc o convorbire cu Ahmed Verfik Pașa. New-york 3 Octomvre. După o telegramă din Havana insurgenții întruniți la Riopalmarita și Malones au fost bătuți de trupele guvernamentale și au perdut 95 prisonieri. Petersburg 4 Octomvre. Rusia a designat pe colonelul de geniu Struse și pe inginerul Carusel ca membri in noua comisiune pentru delimitarea fruntariilor bulgaro-române, care se va întruni la Sihotra în 21 Octomvre. Paris 4 Octomvre. Calimachi Catargiu agentul diplomatic de la Paris, au publicat în jurnalul Timpul o scrisoare ca respuns la scrisoarea dlui Cremieux, în care se combate afirmările presidentului alianței israelite, și se probează că guvernul român caută în mod legal să facă să se accepte de câtră țară progresul recunoscut necesar și salutar, dar este nevoi să se obțină de la puteri un termin trebuitor față cu o schimbare așa de considerabilă în instituțiunile țerei, care ar resulta din emanciparea jidanilor. Paris 4 Octomvre. Memoriul diplomatic crede a ști cum paorta ar fi dispusă se notifice puterilor intențiunea de a ocupa Rumelia Orientală, destituind pe Aleco-Pașa. Simlah. 4 Octomvre. Generalul Robert a sosit ori de la Sacadabad, se găsește la Kuși, pe drumul de la Gazin la Kabul, Belgrad. 4 Octomvre. Principele Milan al Serbiei, s-a reîntors de la Nisc și a reintrat în capitală împreună cu familia. Alteța Sa a fost primit cu entuziasm. Londra 5 Oct. O telegramă din 4 Oct din Pehawar adresată guvernatorului Indiilor, arată că triburile din munte între Shutargardar și Thull au reușit se înconjure pe generalul Garson în Gecătoarea Pervar-Kotal; situațiunea este critică, ajutoare au fost trimeasă. Sarajevo 6 Oct. Desordinile isbucnite în Novosiige fură suprimate de trupele trimese contra insurgenților care s’au reîntors la Mostar. Se vorbește despre voiajul ducăi de Wurtenberg la Oetinge cu ocasiunea inspecțiunilor în Herzegovina. Borna 6 Oct. Cairoli a comunicat representanților Italiei din străinătate rezumatul convorbirilor ce au avut la Milan cu Haymerle. Londra 6 Oct. Daily News publică noutatea că cabinetul va examina dacă va fi necesar convocarea parlamentului în sesiune extraordinară. Guvernatorul afgan de la Jellalabad s-a supus Englezilor. Standard spune că în urmarea pericolului la care este espus representantul englez din Birmania, ministerul Indiilor a trimes mai multe corăbii la Rangoon. Ragusa 6 Oct. Ducele de Wurtenberg merge la Dettinge spre a trata rectificațiunea fruntariilor dintre Muntenegru și Brzegovina. Constantinopol . Oct. Comisiunea frontierilor Greco-turcești au ținut ieri o ședință în care plenipotențiarii ambelor puteri depuseră proiectul pentru redacțiunea unei declarațiuni comune asupra interpretărei protocolului al 13-lea din tratatul de la Berlin. Plenipotențiarii turci au primit proectul ad-referendum. Minimile modificări făcute de comitetul delegaților constă în aceia că la § 1, după cuvîntul înpămtntenirea s’au mai adăugat următoarele: numai în urma urerei lor individuale și pintro lege specială, în loc de prin legi individuale și speciale, adică s’au adaos condițiunea cererei de înpămentenire; la § 2 s’a șters cuvîntul vii; la § 3 s’a scos fraza, care se declară parte integrantă a României, ce urma după cuvîntul Dobrogia; la § 4, s’a adăogat condițiunea ca cererea de împământenire să se facă in curs de un an de la promulgarea acestei legi de la majoritate. Camera a decis să înceapă, astăzi Mercuri, discuțiunea publică asupra acestui raport. Este de prisos a mai spune că țara așteaptă cu cea mai mare nerăbdare sfîrșitul acestei nenorocite și grave chestiuni. De la începutul lui Iunie și pănă astăzi țara frământată de agitațiuni și convulsiuni este preocupată exclusiv de rezolvarea acestei chestiuni, iar corpurile noastre legiuitoare au perdut un timp prețios cu amînări și trăgănări nechibzuite fără a se ținea socoteală de sutele de mii de franci luate din sudoarea poporului pentru plata diurnelor—chiar pe timpul prorogării—și a zadarnicilor escursiuni diplomatice. Sperăm că cel puțin de astă dată se va pune capăt unei situațiuni ce a devenit nesuferită. IAȘI,—în 25 Septemvrie 1879. In ședința Camerei din 22 Sept. d. Giani, raportorul Comitetului delegaților, a dat cetire raportului și proiectului de lege, pe care le publicăm mai jos, votate de majoritatea Comitetului delegaților în No. de 6, fiind contra numai d. V. Conta, alesul colegiului al III-lea din Iași. De la cea întăi aruncătură de ochi se poate vedea că proectul comitetului delegaților este aproape identic cu acel presentat de guvern. Deosebirea nu există decît în redacțiune, spiritul și esența ambelor proiecte fiind aceleași. RAPORTUL d-lui GEAM. Raportorii Comitetului Delegaților. In ședința Camerei de azi, Sâmbătă 22 Septembre, d. Dim. Giani, raportorul noului comitet de delegați ai secțiunilor, a depus raportul său pe care ’1 reproducem in intregul lui Domnilor Deputați! Comitetul delegaților d-voastre, chemat a se pronunța asupra modului cum are să se revizuească art 7 din Constituțiunea noastră, și compus din subsemnatul delegat al secțiunei I, D. Ștefan Roseti delegatul secțiunei II, D. Constantin Boerescu delegatul secțiunei III, D. Vasile Conta delegatul secțiunei IV, I. Gheorghe Chițu delegatul secțiunei V. I. Pană Buescu delegatul secțiunei VI și D. Dimitrie Căpreanu delegatul secțiunei VII, întrunindu-se în ziua de 15 ale curentei și constituindu-se sub președința D-lui G. Chițu, secretarii D. V. Conta și D. Căpreanu, a procedat de îndată la luarea in considerațiune a proiectului guvernului înaintat noua cu mesagiul Domnesc și neîntâmpinând vero împotrivire alta decât acea firească și bine indicată a d-lui Vasile Conta a căruia opiniune a fost pentru nerevizuirea articolului deferit noua pentru a’i revizui comitetul în întregul seu, ca organ fidel al secțiunilor mandante, a luat in considerațiune acest proiect găsindul pe deplin corespunzător necesităților noastre naționale, economice și politice. In urmă pășind la discuțiunea pe paragrafe s’a admis cu unanimitate principiul din capul articolului, ear pentru paragrafe propunindu-se amendamentele secțiunelor respective, discutându-se și admițindu-se in acord cu guvernul acela care nu alterau nici spiritul, nici esența proectului comitetul în majoritatea de șase membri contra unul, pe care am avut onoare de al indica mai sus, a votat proiectul în total supuindu’l prin organul meu aprobărei d-voastre. D-lor deputați, mult și pe diferite tonuri s’a revendicat suveranitatea noastră națională în resolvarea acestei cestiuni grave și spinoase, fără a se observa câtuși de puțin că dârnsa nu a fost de loc ușurpată de cineva, și că, dacă cumva ar fi fost nu ceva atinse, apoi desigur nici eu, ca vechiu membru al partidului național liberal, nici guvernul actual atăt de cunoscut de țara între, nu ar fi fost în stare se ceară respingerea unei atare revendicațiuni, dacă dânsa nu era efectul unei pure imaginațiuni. Spre acest finat, fiemi permis, d-lor deputați a vă aminti în puține cuvinte, ceea ce s’a petrecut în privința acestei cestiuni, in sîna parlamentului trecut și actual. Camerile trecute, atunci când li s’a notificat prin organul guvernului disposițiunile congresului european încheiat la Berlin, au decis in deplina lor suveranitate și ca înțelepciunea care a caracterisat totdeauna națiunea Română, în timpurile grele prin care a trecut, că primesc și recunosc acel tratat internațional. Dar ele au făcut ceva mai mult, și aceasta tot neabdicând din omnipotența națională, câștigată prin sângele vărsat pe câmpiile Bulgariei, au esecutat prin anexarea Dobrogei, care era de competința lor de a o face, acea parte din tratat, declarând că în privința modificăm art. 7 se vor convoca Camerile de revizuire conform art. 129 din Constituțiune. Tată un fapt complect și îndeplinit în cea mai absolută suveranitate de națiunea legală, care ’și-a terminat mandatul său, și nu cred, d-lor deputați, ca o națiune să umilește atunci când ea, cântărindu’și necesitățile sale, își esercită un drept pe care și l’a dat însăși prin pactul seu fundamental. Deci dar Camerile trecute, intr’un mod necontestat, au deferit articolul din Constituțiune spre a se revizui de Camerile actuale, atât din puntul de vedere al necesităților noastre interioare, cât și spre a face omagiul real principiul stabilit de marele Areopag European. La 22 Main, aflându-ne, noi Camerele de revizuire in plenitudinea misiunei noastre parlamentare și nsând de dreptul de inițiativă acordat prin Constituțiune au presintat done proecte: unul de nerevizuire, iar celalt de revizuire. Era firesc ca cel dintăiu să se respingă cu o majoritate atât de semnificativă; țara simțise și continua de a simți că nu prntr’o disposițiune care ar fi putut da loc la bcuueli de intoleranțe religioase atât de neîntemeiate, își poate conserva naționalitatea și existența sa politică, ci prin legi civile și economice de natură a o face să trăească prin ea insăși și să resiste la orice iubire sau sdruncinare ’I ar veni din năuntru sau din afară. Era oare însă tot așa de firesc să se respingă și proectul de revizuire propus din inițiativa acestei Camere ? Desigur că nu. Causa respingerei există în proiect chiar: el perduse din vedere că urma se fie așternut nu numai pe principiile de proclamat, ci și pe esecutarea acelor principii in limitele facultăților noastre naționale; era incomplect, căci înlătura partea internațională de la care au procedat atât Camerele trecute, care ne-au dat mandatul, căt și cele actuale care sunt chemate să -l esecute; era periculos pentru însuși existența noastră politică și națională, căci ne espunea la un viitor precariv și incert, pe când țara ’și caută o posițiune bine definită. Ei bine, d-lor deputați, lucrările fiind astfel, ce era de datoria noastră să facem ? Se zicem oare, cum s’a susținut in finul acestui Parlament, că mandatul nostru a încetat? Dar aceasta ar constitui o curată abdicare la misiunea sacră cu care suntem investiți, ar fi ceva mai mult, ar fi o nesocotință, din punctul de vedere constituțională, față cu ceilalți factori legislativi precum este Senatul și puterea executivă care ca și noi au de opotrivă dreptul de inițiativă. Astăzi guvernul ne prezintă un proect care conține intr ânsul fructul unor laboroase truduri pentru a combina ambele elemente cerute în rezolvarea acestei cestiuni, adică interesele naționale și exigențele diplomației europene. Naturalisațiunea individuală și prin lege specială, dreptul asupra proprietăței rurale care este stâlpul avuției noastre și temelia sistemului nostru electoral reservat numai Românilor și celor naturalisați români; înlocuirea dreptului de opțiune pentru străinul născut pe pământul românesc prin acela de a cere naturalisarea cu dispensă de stagiu; obligațiunea pentru oricare supus romăn de a cere împământenirea la Corpurile Legiuitoare; regularea Statului civil și politic al locuitorilor din Dobrogea, pe care am declarat’o prin Camerile trecute ca făcend parte din România, toate aceste disposițiuni conținute in proiecte, acesta sunt de natură, cred, D-lor deputați, a ocroti în destul naționalitatea noastră, căci precum nu ar fi trebuit se credem in anul 1866 că prin măsura prohibtivă de drepturi politice introduse în Constituțiunea noastră, națiunea romănă era la adăpost și garantată în contra oricărui atac din afară sau din năuntru, tot asemenea cred de datoria mea ca român și mandatar al terei se afirm că nu prin disposițiunile constituționale, oricât de prevăzătoare ar fi ele dacă nu ar fi desvoltate prin legi posterioare puse in armonie cu principiile stabilite intrânsa, se poate consolida o națiune pe tărâmul economic și național. Viitorul își are partea sa însemnată. Constituțiunea arată, și națiunea care trăește printrânsa muncește și desvoltă. Iată ideile cu