Curierul Foaea Intereselor Generale, 1879 (Anul 6, nr. 18-150)
1879-10-28 / nr. 126
Anul al Vll-lea No. 126. IASSI, Duminică 28 Octomvre 1879. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor aa fi IASST, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. Districte, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINAT ATM ...........................................40 fr. INSERprIÎI și RICLAME, răuitul 60 b. >R. LOCALE „ 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. CURIERUL TA Necinvte. Prețul Amaneturilor PAGINA I. 50 b. Pag. III 40. b. Pag. IV 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Masse Seilerstatte No. 2 Wien Vinconz Hrdlicka Teinfaltstrasse No., 31 Wien, Fillip Lob Eschbachgasse C Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. în CERNĂUȚI la d. I. Iakubowski Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. un mr. 20 ham SS mart. Terenfcir și Neonila Cav. mart. Anastasia Romană SS. Apostol Stahie, Oppel și Ampliu Sf. Mart. Zenobiu și Zenobia SfS. Cosma și Damian cei din Asia Sf. Mart. Akindiu Sf. Akepsin O si 1 ia Oi, xxS ,epta, xxx a. xxe I 9 Duminicăi E. 23. Teodor 6—48 4—44 10 . Luni Andrei 6—49 4—40 11 Marți Martin 6—50 4—38 12 Mercuri Cunibert 6—51 4—37 13 Joi Eugenio 6—54 4—35 14 Vineri Venerând 6—55 4—34 1 Sam Jiíífr.n. T ormall fi _F.fi A___ÎH AND NOIURI. »OOOOOOOOOOI. MOȘIA TÂRGULUI STEFANESTII »» din județul Botoșani in întindere aprocsimativ de 4.000 fălci din care 1.700 fălci loc de arat iar restul fânațe și suhaturi, având venitul târgului, morei și apa bașăului, mori pe apa Prutului, stânci de peatră pentru var, piatră de construcțiune, iazuri, coșuri, șuri, Hambare, magazii și toate necesarele pentru gospodării. Moșia se arendează pe 5, 10 și 16 ani de la 23 April 1881. Nouii posesori vor începe arătura in toamna anului 1880. Doritorii sunt rugați a se adresa la subsemnata proprietară in Ștefănești pănă la sfânta Dimitrie, și de la sf. Dim. în Iași în casele gem. N. Mavrocordat. Esm. Mavrocordat, rooooöüoüooöí* m, mmm .31 m , chiar de acuma moșia Polițenii și Balnării situată La un ceas și jum. de la Bâriad, cu 300 fălci arătură, 60 fânuț și aproape 300 fălci suhaturi. A se adresa la proprietarul dl. Alexandru Docan la moșia Gădinți lângă Roman. (326-12) J Se venx are casele mele situate în strada Carol, vis avis de teatru, compuse din 9 camere, grajdi de 4 cai, remisă, hambar, 2 pivnițe, 2 grădini, făntănă etc. se vănd de veci. Doritori se pot adresa la proprietara ce șede lntrănsele la orice oară din zi. (12__324) Maria Bolintineanu Selie franșaise lemons particulieres, eile peut aussi domer des lemons de piano. Les eléves pouraient étudier cliez eile. Strada Lápusneanu. prés de St. Nicolas. (339—10) Maison Ballo. I CAȘMIE nSTEOEESTT estrafin in lățime de 2 coți fr. 4. la magasinul (352—3) V. GRUCHOL Iași fraîosi de toate felurile și p. barbați, p. dame, și p. copii la magazinul IV. Gruchol Iași (352—3) m«.] nmele situate in strada Butu No. 17 sunt de vânzare, doritorii de a le cumpără să se adreseze la proprietară ce stă in ele. Ținea Dobrovici. De vânzare 2 cai Polonă-Arabă, cia No. 9. A se tați de adresa Hotel rasa Da- Di Destins aimistrator al moșii Care a administrat două moșii, în județul Dorohoi timp de cinci ani, și anume Darabani și Codreni, proprietățile d-lui și d-nei Gimara cărora le mulțumește din toată inima pentru încredințarea care au dovedit prin autorizațiune ce iau dat spre a mănui suma de 60.000 galbeni din imensa avere a d-for sale, cu vânzarea pânelor, cumpărarea și vănzarea boilor en gros la Viena, masculilor, pământurilor anuale, imașelor, facerea contractelor și sub incălindu-le. Dorește a se angaja la vr’o moșie fie chiar și la mai multe. D-nii proprietari și arendași de moșii care vor avea necesitate de un asemine administrator vor bine voi a se adresa la administrația Curierului. (3564) TELEGEAME Madrid 4 Nov. Ministrul de externe respunde la interpolarea relativă la alianța austro-germană, cum că guvernul nu posede nici un document in privința aceasta. Ministrul coloniilor declară, că va respunde la timp relativ la revolta negrilor de pe insula Cuba. Constantinopol 4 Nov. „Monitorul comercial“ (organul ambasadei engleze) zice: „Amiciția și sprijinul Angliei, depindă de la esecutarea tratatelor și a reformelor promise de către imperiul ottoman. Paris 4 Nov. Consiliul prefecturei au anulat alegerea amnestiatului Umbert, ca consilier municipal. Pera 5 Nov. Se zice că, Sadyk pașa va reamplasă pe Savfet pașa in postul de director general al reformelor. Impiegații palatului primiră o parte din restanța salarului lor. New- York 5 Nov. In alegerile de stat au invins Republicanii in Massacliussets, Pennsylvania Connecticut, Winsconsin, New-yersea, Minnesotta și Nebraska; și democrații in Misisipi și Maryland cu mare majoritate. Resultatul din Virginia necunoscut incă. Republicanul Cornell a fost ales de guvernore al statului New York. Se crede că pentru toate celelalte instanțe ale statului vor fi aleși democrații. Republicanii și-au asigurat majoritatea in legislatura de New-York. Cetinje 5 Mov. Aici a sosit Chalik Effendi, ministrul resident otoman pentru Muntenegru. Constantinopol 5 Nov. Criza continuă cu toată micșorarea oposițiunei palatului la exigențele Angliei. Sultanul face greutăți in privința mai multor cereri ale d-lui Layard, intre si altele se opune la numirea lui Sadik-pașa de comandant al jandarmeriei, înainte de a lua o hotărire, Poarta așteaptă resultatul convorbirei lui Mussumi pașa, ambasadorul otoman din Londra, cu Salisbury. Din cauza crizei actuale, conferințele comisiunei turco-eline au fost amînate. Viena 5 Nov. „Presa“ publică o depeșă din Londra, care zice că Mussumi pașa ar fi comunicat lui Salisbury, că Mahmud Neddin este dispus de ieși din minister și că Said-pașa au pus portofoliul său la dispozițiunea Sultanului. Berlin - Nov. Se citește ia Gazeta Națională“ următoarele: „Cererea Angliei adresată Turciei privitoare la reformele ce sunt a se introduce in administrațiunea provințiilor otomane au fost aprobată de puterile occidentale, însă dacă intervenția Angliei in această chestiune s’ar transforma intr’o altă acțiune afară de o simplă reclamațiune pe calea diplomatică, aceasta va fi pe propriul ei risc. Germania și Austria sunt de acord asupra măsurilor ce sunt de întrebuințat spre a se salvgarda interesele lor. Depinde perspicacitatea cabinetului din Londra de a vide până unde poate consta să întrebuințeze forța in această chestiune cu riscul de a provoca un nou conflict care va fi mai mare decât acel care a fost intre Turcia și Rusia“. Londra . Nov. Banca de Anglia a ridicat scontul de la 2 la 3 la sută. Paris 6 Nov. Convocarea camerilor este fixată pentru ziua de 27 Nov. Constantinopol 6 Nov. Dl. Layard nu au prezentat incă o notă oficială Porții. In urma sosirei escadrei engleze la coastele Siriei, vasele germane și austriece au primit ordinul de a merge imediat in Mediterana orientală. Londra . Nov. Ziarul „Standard“ zice că Mahmud Neddin și Said pașa au dat deja demisiunele lor. Constantinopol . Nov. Musurus-Pașa, ambasadorul Turciei la Londra, a promis lordul Salisbury că va esecuta reformele cerute de Anglia. Trimiterea escadrei engleze la Baia de Varla au fost reținută. Escadra va remâne la Malta. Petersburg 6 Novemb. Ziarul „Noul Timp“ comentează purtarea Angliei față cu Turcia, și zice că Anglia pretextează apararea creștinilor din Asia Mica pentru a pune mâna pe provinciile turcești din Asia contra Rusiei precum a pus mâna pe Gibraltar in detrimentul Spaniei. IAȘI,—în 27 Octomvrie 1879. Deși incă nu se cunoaște oficial rezultatul deliberărilor Comisiunei pentru curmarea cestiunei Arab-Tabiei care a fost atât de lung amânată, totul se prevede că decisiunea ce s’a luat, sau are a se lua, este in desavantagiul României. Aceasta este până acum versiunea cea mai acreditată a mai tuturor ziarelor din Capitală. Se afirmă chiar că recenta demisiune 8 AVIS IMPORTANT foarte avantajos pentru cumpărători MATA&AMMM fine tie JUyon FAYUR.I in diverse si frumoase culori se vând cu scăzământ de S © % Magazinul CI. FLUKUL et 0. JAIâlâBCI Jus?. In 2 Noemv. lumină nouă la început frig apoi nour și ceață. de lux sub ro- STIL VECHI PIPA Qdomo. PATRONUL BILEI TIMPUL DIN SEPTA MANA g 38 Duminică 29 Luni 30 Marți 31 Mercuri 1 Joi 2 Vineri 3 Sâmbătă STIL NOPT ___ PIPA PATRONUL PILEII .Rău. Soar. Apusul Soar. FOILETON. ALEXANDRU DUMAS. Traducere de George €. Stamatopulo. (Urmare). Numai atunci, privi el împregiurul lui: dimineața era ploioasă, o negură deasă ’ncepu a se respândi pe munte; nu se vedea măcar la zece pași depărtare. El se topili sub o stîncă și așteptă. Ziua trecu, noaptea veni ; el auzi vițetul sborul vulturilor care -și redobândeau aerul prin mijlocul nourilor. Cu pistolul, cu praf și cu frunze uscate, el făcu foc. O bucată din inima tigrului, friptă pe cărbuni, îi făcu supeul. Pe urmă, întorcând perea animalului pe dos, se vârâ ’ntrânsa și adormi. Ei fu trezit de primele raze ale soarelui, știind că Kunsakul era la răsărit, apucă ’ntr’acolo. Agiuns afară din pădure, el zeri Kunsakul albind pe stînci. Ii era sete: tigrul nu mai avea sânge cu care să’și stîmpere setea. Ammalat-Beg își aduse aminte de acest izvor limpide care curgea prin capelă. El scoborâ prin drumul cel mai rapide, pintre stinci ș’a prăpăstii ținânduse de tufișuri, de rădăcini de copaci și de ascuțișurele petrelor. In sfârșit agiunsă ’n vale. El alergă ’ndată cătră capelă, ca un cerb însetat. Insă, intrând, văzu o femee, auzi un țipet și recunoscu pe Sultanetta. Uită totul, foamea, setea, osteneala, totul afară de amorul seu . Recunoștință și glorie lui D-zeu! Pe când Ammalat-Beg pronunță aceste din urmă cuvinte a narațiunei sale, agiunsă, cu Sultanetta și cu urmăritoarea sa, la cele ’ntăi case de Kuusak. Un strigăt scos de acei care -i zeri să alergă prin tot aurul, răpide ca o săgeată. Toți locuitorii din Kuusak eșiră de prin casele lor, făcând cortegiu celor doi tineri. Strigătele «Ammalat-Beg! Ammalag-Beg !» făcură pe Ahmed-Can să tresară ’n fundul haremului seu. El agiunsă pe ’nălțimea peronului castelului său în momentul în care cei doi tineri suiau primele trepte. In ciuda sforțărelor ce le făcea pentru a rămânea grav și liniștit, cum trebui să fie tot musulmanul bun în fața durerei sau a veseliei, el își întinse brațele cătră Ammalat-Beg. Ca și cum ar fi avut trebuință de a’ierta o faptă oarecare, Sultanetta s’aruncă’n acelaș timp cu amantul seu pe peptul lui Ahmed-Can, care’i strânsă pe amândoi de-o dată, și’i serută’n acelaș timp. — Părintele meu, zise Sultanetta, am fost nedrepți cătră Neftali; totul s’au petrecut după cum a spus-o el. Canul dădu ordin de-a libera pe captiv. In sfârșit pasă de tre un bou și zece oi, pentru ca reîntoarcerea lui Ammarat să fie serbată’n tot aurul. După ce Ammarat povesti lui Ahmed Can ceea ce povestisă deja Sultanettei, el chemă pe Neftali. — Neftali, îi zisă el, toată dreptatea’ți este dată. Dacă vcești a intra la mine, vei fi șeful nukerilor mei. — Mulțumesc, Can Ahmed, respinsă tânărul, sunt Cecen și nu Avar. Venisem pentru a ucide tigrul care’ți mânca să oile; tigrul este mort, nu mai am ce face aici. Adio, Can Ahmed. El s’apropie de Ammalat-Beg și’i întinsă mâna. — Adio, Kunak, zisă el , la viață și la moarte ! Pe urmă, trecând pe lângă Sultanetta: — Strălucește’n eternitate, stea a dimineței! zise el înclinândusă. Și eși cu aceaș ținută ca a unui rege eșind din sala tronului. Ahmed-Can auzi ușa’nchizindu-se. — Și acum, Ammalat-Beg, zisă el, fii de două ori bine-venit. După vânatul tigrului, acel al leului. Mâni vom merge contra Rușilor. — Alah! zise Sultanetta cu tristeță, iar espediții! iar morți! Când deci va’nceta de-a curge sângele prin munți. — Când vor curge din munți în vale râuri de lapte, și când va crește’n vârful Elbruzului trestia de zahar, zise Ahmed-Can surâzând. VI. Cât e de frumos, sgomotosul Terek în caverna lui Darial! Ca un geniu împrumutând puterile sale de la ceriu, se luptă contra naturii. In oarecare locuri, strelucitor și drept ca o sabie care strepunge un mur de granit, strelucește’ntre stânci, in alte părți, sombru și spumegând, izbește, resturnând în cursul său petre enorme pe care le târăște cu el. In timpul nopților întunecoase, când cavalerul întârziat trece pe povârnișul drept care’l domină, învălmdu-se’n barca sa, toate erorele ce le poate crea imaginațiunea cea mai fantastică nu vor fi niciodată comparabile cu realitatea ce’l încungiură. Torentele, mărite de ploi, se rostogolesc sub picioarele sale c’un vițel surd, căzind pe rimele stincelor care-atârnă pe de-asupra capului seu și amenință ’n fiecare moment a’l strivi. De odată, un fulger spintecă nourul, și călătorul vede cu spaimă numai nourul întunecos care’l mivălește, și, dedesubtul seu, o prăpastie ’nspăimântătoare. Peste tot locul vede numai stinci, înaintea lui, în urma lui, la dreapta și la stânga lui, și, sărind din stîncă’n stîncă, Terekul furios și rostogolind o spumă scânteitoare. Intr’un minunt, valurile sale, repezi și turburate ca spiritele infernului, învârtindu-să’n fundul prăpăstielor c’un sgomot îngrozitor, se par, în abis, ca o mulțime de spectre alungate de sabia unui arhangel. Niște petre mari urmează cursul fluviului c’o trosnitură funebră, și iată că, orbit din nou de un strălucitor șerpe de foc, cavalerul se găsește deodată cufundat in noaptea adâncă , pe urmă torentul la rândul său îngână tunetul, izbind stîncele cu zgomotul care’l face o cascadă de munte. Ecoul pământul respunde artileriei ceriului, și din nou fulgerul, și din nou ’ntunericul, pe urmă trăsnetul, pe urmă înc’odată ciocnirea bucăților de munți. Și, ca și cum întregul lanț al Caucazului, de la Taman păn la Apșeron, ar scutura crestele sale de granit, o ploae de petre se rostogolește, s’aruncă și sare’n toate părțile. Calul, înspăimântat, se oprește, dă’napoi, se pleacă pe genunchele sale, și se ridică pe picioarele de dinapoi. Coama sa, împrăștiată’n vânt, îi biciuește fața ; un spirit trece prin aer, plângător cu sufletul morților. Tremură, sudoarea’i udă fața; inima i se strânge, și fără voe, îi vine pe buze rugăciunea pe care a’nvățat-o de la mama sa pe când era copil. (Va urma)