Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-05-04 / nr. 50
Anul al 8-lea No. 50. Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................. 40 fr. INSERȚIEI și RECLAME, rândul 60 b. SOIRI LOCALE „ i fr. Epistole ne francate nu se primesc. Un .li*. 9(t buni 5 Luni 6 Marp 7 Merc uri 8 Joi 9 Vineri 10 Sâmbătă IASSI, Duminică 4 (16 Mai) 1880. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. (TH. BALASS A.N) FOAIA INTERESELOR GENERALE. Ca. 1 en. clan u. 1 Septa, man. M. Pelagia, C. Ilarion, Nichifor, M. Irina, Neofit. Dr. lor. C. Mariant, Pahomie. Am. semn crucer, M. Acaciu Codr. Ap. loan Ev. C. Arsenie. Pr. Isaia M. Cristofor. Gordian C. Laurentiu TIMPUL DIN SEPTAMANA La 5 Mai 12 ore 11 minute sara, ploae, patraru intăi. Prețul Anunciurilor PAGINA I. 50 b. Pag. HI 40. b. Pag. IV 30 b. Rentru FRANCIA: se primesc annnciuri la D-l Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Mosse Seilerstatte No. % Wien Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No, 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. MJn /!#•• tO buni ȘTIL NOD -1 p_SUA PATRONUL PILEI Răs. Soar. Apusul Soar. Mai. ' ““ ... 1 1 16 Duminică (■)■) Duminica Rusalielor 4—22 7—31 n Luni (f) Lunea Rusalielor 4—21 7-32 18 Marți Liberiu 4—19 7-34 19 Mercuri Potențiana 4—18 7—35 20 Joi Bernardin 4—17 7—87 21 Vineri Fedes 4 — 16 7—37 22 Sâmbăta Elena 4—15 7—38____ Amator de Antichități Subsemnatul fiind doritor de a cumpăra petre de rubin, de samphir, smarande găurite, cercei, lucruri vechi de diamant, brilant, corail mare, șaluri turcești vechi, obiecte lucrate in aur și altele. " "7 ' . Amatorii de a vinde niște asemene obiecte de bijuterie, vor binevoi a se adresa la subsemnatul ce locuește in Hotelul Romania, odaea No. 8. A. OHANESIAN. X. V. Mot'Uta advocat, doctor in drept fost președinte de tribunal și procuror la Curtea de Apel și Victor Cuciureanu, advocat licențiat in drept fost jude instructor, au onoarea anunța că s’au strămutat biuroul de advocatura in Strada Lăpușneanu, deasupra cofetăriei »Georges“. Darele de consultație de la 8 la 11 dimineața și de la 7 la 9 sara. —3). GEORGES AL. KRUPENSKI, licențiat in drept de la facultatea din Paris Și Joannise CX dure Licențiat in drept de la facultatea din Iași a fost prezident de tribunal, ffe retrăgănduse din magistratură și imbrățopind profesiunea de OVOCAT, au deschis un pbirou de avocatură, situat in Strada Toma- Gosma No. 7, și oferă serviciile lor Onor, ce ar binevoi a-i onora cu încrederea lor. Orele de consultațiune de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. de lângă aIUSIA TRIFESTI Orașul Roman, cunoscută pentru calitățile posedate să Vinele de veci sau să imposesiează Persoanele interesate să vor adresa la D-na Agripina Jora născută Hides CO, Proprietara, in Roman. Moșia CRASNA-CIORTESTI Vasluiu in mărime aprocsimativă de 1450 fălci din cari 600 fălci pădure și 050 câmp, cu casă bună și toate acaretele trebuitoare precum : coșăre, hambare, in cea mai bună stare, este de vânzare. In arendă afără de pădure, această moșie ar aduce un venit de 2000 galbe pe an.Doritorii se vor adresa la D-na proprietară la sus menționata moșie. BAIA MINERALA DORNA-VATRA in Bucovina sub poalele Carpatilor, gara Suceava renumită din timpuri vechi contra anemiei, morburilor și slăbiciunii, contra catarului de stomac și de mare precum și in contra tuturor morburilor fameești. In toată ziua zei proaspăt. In fiecare zi circulează poșta și telegraful. Locuințe și viață bună și ieftină, începutul sesonului in 1 luniu. Cele mai tari feredee de feră{sistemul Schwarz),reci sau calde; feredee de frunze de brad, de slabă și de aburi. Dr. Otto Mintie* proprietar și medic ordinator.lt. Hosenthiul. Strada Vovilenia (din dosul Goliși), alăturea cu Prefectura Poliției, casele foaste Safian. (175—0). A V 1 * Subsemnatul aduce la cunoștință clientelei sale că ș’a strămutat locuința in casele din strada Dancu unde au stat reposatul dr. Piohn vis-a-vis de patinaj. Orele de consultațiune de la 9—11 dimineața și de la 3—5 sara. Mr. Moleu. 9 pțm OUltPiul sunt de dat împrumut <‹UAUCL] prima ipotecă cu procent moderat pe o moșie din județul Iași. A se adresa la D. avocat I. Vivoski strada Lăpușneanu, etajul de sus, vis-a-vis de otelul Binder. (189 6). Moșia Rediu Aldei Chișă„«j din plasa Braniște județul Iași a D-lui sci Nicolai Callimatei-Cataran in apropriere de oraș, in mărime aprocsimativă de 1000 fălci din care ca la 60 fălci pădure stejar și nnele, cu casă mică de locuit, 1 hambar, 1 standolă, 4 coșere 2 crâșme, 2 iazuri, 1 vie, 1 moară, se vinde de veci. A se adresa pentru condițiunele vânzării la Prințul Alecsandru Prigorie Ghietinărești sau Tziganaș din județul Iași. Se dă și in arendă cu începere de la 23 April 1881. Arendașul poate să-și facă semănăturile chiar din toamna anului curent. A se adresa sau la Doamna Sofia Carp, strada Română, sau la D. Mihail Cerkhez, strada Sărăriei. (59—12 D). CONST. LEONARDESCO. Profesor la Universitate, retrăgându-se din magistratură are onoare a face cunoscut că a îmbrățișat cariera de advocat, oferind servitude, sale onor, public. A se adresa la locuința sa, strada Păcurari, casa Goldental. Orele de consultațiuni de la 10—II a. m. și de la 5—8 p. m. TELEGE Viena 12 Mai Tui a:"unei lungi discuții camera depuiților au adoptat convențiunea de emerț încheeta cu Germania. Prezidentul consiliului de miniștri au invitat pe camera de a alege membrii delegațiunei austriace. Viena 12 Mai. „Ccur. Pol.“ i se comunica din Scutariu data de eri următoarele: „Pretinsa știre despre separarea diverselor trialri albaneze de suveranitatea sultanului, nu este cu desevârșire esacța. „Manifestările ce -i ură Albanesii au de scop organizat provinciei în principat autonom sub suzeranitatea sultanului, cu Ali-pașa din Gusinje ca principe al Albaniei. „Valiul Izzet pașa refuzînd de a recunoaște demersurile făcute pe lângă dânsul de cătră Albanesi, s’au văzut silit de a se retrage cu numerul nesuficient al trupelor turce de sub comanda sa in castelul de la Scutari unde așteaptă ajutoare. Londra 18 Mai. Ziarul „Standard“ anunță că liga albaneză au numit pe Bianchi, banchier italian din Scutari, ministru de finanțe al Albaniei. Ziarului „Daily News“ i se comunică din Petersburg cu împărăteasa Rusiei se află mai râu decît săptămâna trecută. Constantinopol 18 Mai. Poarta au aderat la numirea d-lui Goscen în calitate de ambasador al Angliei în Turcia. D. Novicoff noul ambasador al Rusiei este așteptat a sosi săptămâna aceasta. Londra 13 Mai. Ziarul „Times“ zice că la ocasiunea primei întrevederi dintre contele Karolyi ambasadorul Austriei și lordul Granville, acest din urmă au expus încrederea ce are in desvoltarea instituțiunelor liberale dintre poporațiunele creștine din orient, și a adaos că neesecutarea complectă a tratatului de la Berlin ar provoca pericole serioase și că acel mai bun mijloc de a se evita unor întârzieri ar fi de a se exercita o presiune combinată a Europei asupra puterilor interesate. Karolyi au respuns asigurând pe Granville că alianța austro-germană are un sens pacific. Viena 18 Mai. (Camera deputaților). Guvernul au retras proiectul de convențiune cu Germania relativ la navigațiune pe Elba. Camera au procedat la alegerea membrilor delegațiunei austriace. Delegații pentru Bohemia au fost aleși dintre liberalii cari au refuzat de a subscrie compromisul. Deputații liberali ai Austriei de sus și conservatorii din Stiria nu au luat parte la alegerea membrilor delegațiunei. Prezidentul au declarat că amînarea camerei va avea loc săptămâna viitoare. Viena 13 Mai. Contrar presupunerilor că scrisoarea adresată de Gladstone lui Karolyi ar fi fost precedată de negocieri între Austria și Anglia. „Corr. Pol.“ publică un comunicat oficial constatând că negocierile care precedau publicarea acelei scrisori au FOILETON 28-4X. Ibert Despit. MYSTERUL din JEILS-MJE și OJV. (Urmare). Jeanna păli. — D-ta! urmă pictorul adresindu-se tinerei femei. Cine s’a aruncat în mijlocul urmărirelor noastre ? D-ta! Care’i demonul ce-a făcut pe mizerabil să scape tot de-una când eram siguri a’l prinde? Tot d-ta ! Și dac’acuma ca’n tot de-una, Hilarion Gentil a dispărut, d-ta’l-ai scapat! Jeanna Simson își plecasă capul, mai întăi, înaintea vorbelor supărătoare ale lui Richard Malvern. Dar cu cât tenorul vorbea, ea își ridica capul. Și privind pe Loic drept in față ea respinsă: — Aceasta! adevărat! — Visez... visez, murmură Loic... Jeannă, asta! peste putință, nu ești d-ta... — Da, sunt eu. — D-ta protectoara omului care a asasinat pe părintele meu ! Jeanna nu putu să respundă nimic. Era de-o paloare estremă. Ea căzu’n genunchi, ascunzindu’și capul în mâni. Loic voi s’alerge la ea și s’o ridice. Dar primi in brațele sale un corp inert: ea era In acest timp, Richard Malvern căuta prin cameră să vadă pe unde a putut să fugă Hilarion Gentil. El nu’ntârzie a discoperi. Mai in toate otelurile, camerile comunică’ntre ele ; o ușă’nchisă cu zevorul le disparte. Hilarion Gentil vezindu-să surprins, trase unul din zevoare și fugi prin odaea vecină. — Haide ! se gândi pictorul, este decis să nu prindem niciodată ! Totuși, trebuia să fac o hotărâre. Cei doi tineri nu puteau sta într’o cameră de oțel cu o femee leșinată. Ei se opriră la cea ce era mai simplu de făcut. Richard se dusă să’nștiințeze pe administratorul otelului, că o damă, venită cu ei, leșinasă, și ceru să aducă o trăsură. Transportată pe cântăreața, și după câteva minunte, trăsura plecă cu câte și trei spre bulevardul Batignolles. Nici un curent nu se schimbă intre denșii în acest drum dureros. Richard înțelegea cea ce trebuea să sufere Loic, și plângea această tortură ce era nesuferită. Baronul de Maudreuil gândea la această femee pe care o iubise atâta, și pe care o iubea încă, el o privea leșinată’n brațele lui și’și zicea că era imposibil ca ea să fie amestecată’n acest secret rușinos și, sângerând altfel decât printr’o fatalitate blestemată. Richard voia să’ncerce a procura agiutoare pentru a o scoate din acel leșin prelungit, când Jeanna deschisă ochii. Ea n’avu timp, a vorbi, căci deja trăsura se oprisă în fața atelierului. Marius Roussin îi aștepta cea întăi persoană pe care-o zeri cu cântăreața: — Jeanne ! strigă el. Și el se precipită spre dânsa strîngând-o cu frăgezime î n brațele sale. — Dar de unde-o cunoașteți d-voastră ? întrebă el pe Richard. — Ea a făcut să fugă Hilarion Gentil! Dar Marius Roussin era departe de-a împărtăși indignarea pictorului. — Sermană copilă! murmură el, văzind pe fața veștezită a Jeannei urma tuturor celor ce suferisă. Aceasta părea că și-a recapat puțină putere. Ea se sculă pe giumatate. — Moșule, zisă ea, spune că o fiică nu poate trăda pe tatăl seu. — Tatăl seu! — Hilarion Gentil este tatăl meu, urmă Jeanna, înțelegeți acuma, d-le de Maudreuil ? — D-ta fiica omului care a... — Nu, nu! el asasinul! Ah! singură această gândire m’a făcut să văr destule lacrimi. Dacă team părăsit, o dată la Paris, dacă te-am părăsit la Londra, am făcut-o pentru c’am crezut un moment că părintele meu era omorâtorul... Am avut însă o probă sigură că n’a dat el lovitura. — Care probă? Aceste doue cuvinte paralizară pe nefericita teamă. Ea nu găsea nimic să respundă, când o femee intră in atelier: era Blancha. — Mé vei crede, pe mine, Loic, zisă ea, dacă ți-ași giura că nu părintele ei asasinul ? Scena lua altă fața. Fratele nu’nțelegea nimic din această aparițiune a surorei sale. Ce venea să facă acolo Blancha? D-na Darcourt urmă: — Frate, e dureroasă misiunea ce-am întreprins. Tu ai căutat pe criminal, și eu asemenea. Pe când tu urmăreai pe omul ce credeai culpabil, eu am mers drept la el. — I-ai vorbit tu acelui om ? — I-am vorbit. — Și ești sigură ? Blancha avu o nuanță de ezitațiune. Ea stătea lângă Richard Malvern; numai el văzu tulburarea profundă ce cuprinsese pe d-na Darcourt. — Sunt sigură, zisă ea clar, că n’a omorât el pe părintele nostru. fost pur și simplu o preschimbare de idei între Gladstone și Karolyi. Paris 13 Mai. Neînțelegerea dintre minister și comisiunea însărcinată de a studia legea asupra întrunirilor au escitat o mare preocupare pintre cercurile politice. O crisă ministerială va avea probabil loc dacă Adunarea deputaților va adopta întregul proiect al comisiunei. Demisiunea d-lui Martel prezidentul senatului este sigură din cauza relei stări a sănătăței sale. Londra 14 Mai. Ziarul „Daily Telegraph“ anunță că puterile se consfătuesc între ele asupra conduitei de urmat relativ la cazul când Poarta ar răspunde într-un mod negativ, în privința Muntenegrului. Rusia ar fi propus a se întrebuința mijloace eficace. Ziarului „Standard“ i se telegrafiază că Albanezii distrug podurile construite pe Drina cu scop de a împedeca pe Turci să treacă in Albania. După niște informațiuni ale ziarului „Times“ nota adresată de Granville reprezentanților Angliei din streinatate spre a explica misiunea lui Goshen, ar fi dărâmat posițiunea marelui vizir. O criză ministerială in Turcia este considerată ca o consecință probabilă a acestei note. Viena 14 Mai. Informațiuni din isvoare sigure confirmă că știrea dată de ziarele Geneze in privința independenței Albaniei este o pură invențiune. Constantinopol 14 Mai. Sultanul au dăruit Germaniei o mare proprietate situată la Therapia. Lui Loic nu i era permis a se mai îndoi, pentru ce-ar fi refuzat el a crede vorbele surorei sale ? Pentru ce Blancha, fiica baronului de Maudreuil, ar fi mințit ? — Te cred, zisă el. Tu știai clar... — Știam că tu iubești pe Jeanna. Poți s-o iubești Loic, ea demnă de de tine, înțeleg cea ce cugeți Loic, și prin urmare vei ști totul. Jeanna’ți va spune. — O ! vorbește, vorbește ! — Dar nu vezi că această germană femee moare de osteneală... Eu însumi voi îngriji-o. Ea va merge la mine, și mâni, când va putea îndura greutățile mărturisirei ce are a’ți face... numai atunci va vorbi. Cât pentru Hilarion Gentil, îl vei vedea. — NI voi vedea... pe el! — Fiindcă cunoști înrudirea ce există între el și Jeanna, nu mai este nimic a’ți ascunde. Lori era foarte mișcat. El nu putea să se’ndoiască de sora sa. El înțelegea că Jeanna ascunsese că era fiica lui Hilarion Gentil, pentru un sezon pe care el nu știa încă, dar pe care va afla a doua zi. — Cupella mea la poartă, reluă Blancha, suite cu Jeanna și duceți-ve la oțel, ve urmez și eu... Richard Malvern se pregătea a urma; d-na Darcourt îi făcu semn să rămâe : — D-voastre, d-lor, zisă ea adresindu-se cătră Marius Roussin și cătră pictor, ne pot spune adevărul. Trebue ca d-voastră să ne agiutați a minți! Și atunci, cu vocea groasă, ea separă teribilul secret, secretul morței d-lui de Maudreuil... Marius Roussin și Richard Malvern ascultaseră cu groază: — D-voastră înțelegeți acuma, sfârși Blancha. Eu cunosc pe fratele meu, o pată pe numele seu l-ar omorâ. Nu trebue ca el să se-nvețe aura cea ce a iubit atâta 1 Íî !_ ________PATRONUL PILEI vânzure Moșia Cămi STIL VECHI : Tu A Mai 4 Duminică