Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-09-26 / nr. 111

Vin Vi*. bani CURIERUL (TH. BALASSA») FOAIA INTERESELOR GENERALE. Anul al 8-lea No. III. IASSI, Vineri 26 Sept. (3 Octomv.) 1880. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor II,IASSI, pe an. ~21 f­r.— pe semestru 12 fr.­­pe trimestru­l fr. USTRICHE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe^trim­estru 7 fr. TREI NATATE.........................................40 fr. NSERȚIUNI șI RECLAME, rândul 60 b. C1RI LOCALE » 1 fr. '.pistole ne­francate nu se primesc. Oa-len.d.a.x'U.lS p t a, m a, n ȘTII. VECHI ZI­U­A ~ PATRONUL ZILEI " TIMPUL DIN SEPTAMANA ~1...STIL NOU ZIUA PATRONUL ZILE­I ___ RIV. Soar. Apusul Soar.1 —Septem. " "1 ' = “ ==== ' Octomv. ” " == ...... ' .............. . K_og <21 Duminică Ap. Codrasc, Pr. Ioana, M. Prigcn o Duminică Candid c 9 2­­ SS g Marți LÎ A ÎbS Raida La 22 Septem. 6 ora 30 minute dim., * Marți Kd. f* +£ 24 Mercuri M. Tecla, C. Coprin vent gi ploae, lumină nouă. 6 Mercuri Priderica 5 « k­op 25 Joi C. Eufrosina 7 Joi Amalia ® =­97 26 Vineri 1 S. Ioan evang. M. Chira 8 Vineri Bngita b ° ? 11 27 Sâmbătă__________M. Calistrat, Ap. Marcu­, Aristarh._______________ 9 Sâmbătă Dionisie o O D 40 Prețul Aniinciurilor PAGINA T. 50 b. Pag III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip L5b Esc'ibacbgasse 6 Wien și a Rotter A C o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la 1). Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iVi*. 20 hu ni Avis Important. M permitem, a invita pe toți acei din On. noștri doi­zbonați din județe, care vin să-­și aducă copii la studiu­l Iași, să bine-voească, pe­ăngă alte afaceri, a onora­t iroul redacției noastre cu prezența d-lor, spre a-și a­­sh­ita abonamentul. Sperăm ță On. d d. abonați, ținând ama de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invita­­iunea noastră. Cei­lalți d-ni abonați din udețe sunt rugați, a­ni trm­­­ete costul abonamentului in mandate poștale, bani de b­ar­­ie sau in mărci postale­in motin­*înt­­re la 26 Octomvre 1880 Jij UI­vilii ICI casa defunctului Iorgu Voinescu situată strada Maselor, se poate lua n total sau cu etajul. Amatorii vor bine­voi , se adresa la D-nul Nicu Botez in casele­­-nei Zoe Negruzzi straga Negruzi. (6) Jumatate din Moșia Holomann­ituată lângă gara Podul-Iloaei in intin­­dere de două sute fălci, avănd pe ea frâșmă, hambar, coșere și iaz se dă in trendă de la Sf. Dimitre a. c. sau se vin­­de de veci. Doritorii se vor adresa la sub­­emnata proprietară a zdaei Moșii cu do­­niciliul in Iași strada Motroc casa Dra­­ghici. (340 12). Ecaterina Vassiliu. b­ibliografie A­ețit de sub presă : MA Y MO X MW sau Nopțile Casei Aurite se află de vânzare la Tipografia Th. îalassan cu prețul de 2 lei. Covoare Persienești în diferite mărimi și de o calitate bu­nă, se vend de sub­semnatul la ate­­ul România No. 2 cu prețuri mode­rate. Mirza Russen Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avo­cat, oferă serviciile sale onorab. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stada Toma-Cos­­ma casa Văsescu No. 7. (353—12).­­­­ Habillements d’h­ommes cunonor sin Mmm Ou vient de recevoir les étoffés de haute Nouveauté pour la saison W. druncHol Iași Strada Lăpușneanu. F Moșia Negrești­­i?!­­í Vaslui, proprietatea D-nei Natalia í 8 Suțu, născută Mavrocordato. Se « 8 vinde de veci, sau se dă în arendă 8­8 pe timp de 6 ani începători de la 8 I? Sf. Gheorghi viitor 1881, arăturile 8 >­ de toamnă s’au și început.—Dori- 8 k­torii se bine-voiască a se adresa în 8 ;î Iași la Prințul Alexandru Ghika, ii 8 strada Lăpușneanu, sau la Dl. Ni­­­­­­­colai Suțu la moșia Ștefănești. ii ! ‘ (297-16).l­ T­E­L­E­CI­­ l­A­M­E Genua 4 oct. Garibaldi a sosit aici a primit pe corabie notabilitățile de­mocratice și s’a coborît pe uscat în aclamațiunele mulțimei și în sunetul musicei. Cheul era împodobit cu dra­­peluri. Ordinea a fost desevîrșită. Raguza 4 oct. Amiralul Seymour a plecat ieri la Cettinia. Se crede că mergerea sa acolo este spre a com­bina acțiunea Muntenegrului contra Dub­ignei cu escadra engleză, care va sprijini atacul Muntenegrenilor cu sau fără concursul celorlalte divisiuni navale. Roma 4 oct. „Italia“ zice: Se crede că intre Poartă și puteri a intervenit o invocală. Gestiunea Dub­ignei se va opera sub condițiunea de a se renunța la demonstrațiunea navală și de a men­­ținea statul­ qno la resăritul lacului Scutari. Regularea completă a chestiu­nei muntenegrene se va face mai in urmă, regularea chestiunei grecești pănă in termin de doua luni, și a­­plicarea reformelor in Armenia pănă in trei luni. Viena 4 oct. Din Gravosa se comu­nică „Corespondenței politice“ . „Amiralul Seymour a plecat pe „Helicon“ la Cattaro, de unde va mer­ge la Cettinia, spre a conferi din nou cu principele Nikita asupra acțiunei eventuale a Muntenegrului în contra Dub­ignei. „Escadrele au plecat la Theodo, afară de escadra italiană și de corveta germană „Victoria“, cari vor pleca mâni. Milan 4 oct. Regele și regina Italiei au vizitat pe regele și regina Greciei, cari sunt invitați la un prânz de gala la Monza. Peste 4 oct. In camera deputaților s’a depus bugetul pe 1881, care în­fățoșază un deficit de 24,765,881 flo­rini, împreună cu partea privitoare pe Ungaria. Acest deficit, care întrece de­ficitul anului 1880 cu 468,520 flo­rini, se va acoperi cu diverse impo­­zite directe și indirecte producând 6,500,000, cu o emisiune de 7,800,000 rentă in hârtie și cu o nouă emisiu­ne renta in aur de 16,500,000 fi. Expunerea ministrului a fost înso­țită de un lung discurs explicativ. Londra 4 oct. „Daily News“ zice că nota presentată ieri ambasadorilor nu cuprinde nici o propunere raționa­­bilă nici practică. Nota nu este de­cât o nouă de­hidere adresată autorită­­ței Europei. „Times“ declară că Sultanul nu trebue să ignoreze că ș-a pus semnă­­tura sa la tratatul de la Berlin, și fi­ind­că amenință de a se împotrivi cu puterea la executarea îndatoririlor sa­le, Europa este obligată a stărui a­­supra obligațiunilor internaționale ale Turciei. Roma 5 oct. Ministrul de justiție a adresat procurorilor generali o cir­culară prin care le sem­­alează inten­­țiunea jesuiților isgoniți din Francia de a-și stabili casele lor în Italia, și le amintește disposițiunile contra je­suiților din 1848 și 1874, disposiți­­uni cari continuă de a fi în vigoare. Sofia 5 oct. Principele Alexandru, părăsind teritoriul bulgar spre a vi­zita pe principele Serbiei, a numit pe Zankoff regent al principatului in timpul absenței sale. Constantinopoli 5 oct. In noua notă trimisă ieri ambasadorilor, Poarta de­clară că este hotărîtă de a trata toa­te chestiunile pendente și că se va sili de a decide pe Albanesi să cede­ze Dub­igno, sub condițiunea însă să se renunțe la demonstrațiunea navală. Primria a liniit nanton fruntaria. i­ifia­că, care să lase Turciei Larissa, Me­­țevo și Ianina, se îndatorează de a realiza până în trei luni reforme în Asia­ mică și declară că reformele din Turcia europeană vor avea loc, dacă nu vor aduce jignire integrității te­ritoriului otoman. Peste 5 oct. Ministrul de finanțe anunță în camera maghiară că își pro­pune să prezenteze un proect, prin care titlurile de rentă să fie de acum înainte emise cu un interes mai mic de­cît de 6 la sută, zice că are pro­misiunea guvernului austriac cum că va face să se voteze de legislatura a­­ustriacă proiectul pentru sporirea im­pozitului asupra petroliului, și termi­nă făcând apel la concordia și unirea tuturor partidelor. Discursul acesta a fost aplaudat. „Lloyd“ și „Ellenor“ aprobează ex­punerea bugetului făcută ieri. Belgrad 5 oct. Principele Bulgariei sosind în Serbia la Radonjevaț, a fost salutat de generalul Leschianin în numele principelui Milan, de episco­pul de Negotin, de comandantul ar­matei Timokului și de autoritățile ci­vile, și s’au tras in onoarea lui 21 salve de tunuri. Sofia 5 oct. Guvernul bulgar a răs­puns la nota cabinetului din Viena de la 16 sept., prin care reclamă pri­oritatea in executarea acelor drumuri de for ale principatului ce nu sunt ara­­tate prin tratatul de Berlin. In raspunsul său, guvernul bulgar zice că-i lipsesc elemente spre a -și forma o opiniune asupra intinderei obligațiunilor care cad in sarcina Bul­gariei, in urma substituirei sale in locul Turciei in privința unor înda­toriri ale acestea Cabinetul din Sofia nu poate anunța aceste obligațiuni pe cari le cunoaște numai prin tra­tatul de Berlin : el dorește sincer să FOILETON 4 Philibert Audebrand. Ochii Negri șr OCHII ALBAȘTRI (Urmare). — Nu striga prea iute, sfârșesc. Totul a mers tine pe atunci. Acum o oră, vă reunea o partidă le scurt. Abea trecuseră două-d­eci de minute când, din manele femeei mele, o sută de napoleoni tre­­cau, numai amorul știe cum, într’ale d-vóstre. George, orbit de furie, făcu un pas înainte, au­­zind aceste din urmă cuvinte. — Nu vă mișcați, domnule, reluă generalul. Ve­­deți că nu ve vorbesc de naiba ce vi s’a aruncat a picidre acum un moment. E vorba, fórte sigur, n acest mesaj cu totul emblematic, de vr’o nouă­­ mysteriosă promisiune. Dar, dacă voiți, cavalere, otul se va sfârși aici. Dac’ar ținea mai mult, ar­i prea multă îngăduială din partea mea și prea m­ită pasiune dintr’a d-vestre. Aceste din urmă cuvinte, pronunțate ca un ton de isprime nespusă, spăimântaseră pe George. Cea ce amintisă D. Peyramillo, sara de la Opera, deschi­­derea vânatului, am­ul ce’l câștigasă fără voia lui, imilitarea gândire de a ști că o femee intrasă în secretul sărăciei sale, și că un soț îl acusa fără croțare că făcuse comerciu cu amorul seu, toate aceste închipuiri îl turburau în cel mai înalt grad. Spiritul seu, deja apasat înainte de sosirea genera­lului, era fascinat de spectacolul tuturor acestor incidente. Pentru întăia dată, sermanul cavaler, își făcu re­proșuri în mintea sa; el întrevedea, sub culorile cele mai ariciose, buna sa credință surprinsă, și blama complesența sa a primi presenturi de la o mână necunoscută. Cu toate acestea sentimentul independenței sale îl întărea. — Iată-ve mut ca o statue! îi­­ lisă de-odată contele. — Generale, ar fi o desperare pentru restul vie­­ței mele, dacă nu mă credeți, respinsă el. Dacă a i adevarat că toată această intrigă a inelului și a auzului există, ne protestez că ea a fost făcută fără voea mea, și că complicitatea pe care bine-voiți a o vedea aici e cu totul închipuită. — Destul, domnule, adăogă cu răceală D. Pey­ramille, destul ! D-vostră faceți în acest moment cea ce­ ar face ori­care altul in locul d-vóstre, dar ar fi de prisos o discuțiune în această privință; însfârșit, nu pretind a mări greșelile comtesei. Nu­mai cât aici nu trebue să fie chestiunea de­cât de d-vostră și de mine. După puțin timp de tăcere, el reluă : — Să sfărâmăm tote aceste împrejurări netreb­nice, ne rog, și să venim la fapt. Mă socot ca in­sultat de d-vostră, și vă cer rezon pentru acestă insultă. — Țineți absolut, generale, la acea ca romanul de care­ mi-ați vorbit să fie opera mea ? — Țin de­sigur, domnule , și pretind pe lângă acesta o reparațiune. George d’ Omans făcu cu mâna un semn de în­voire. — Ei bine, fie, generale,­­lisă ei, vorbiți, sunt la ordinele d-vestre. — Unul din noi doi trebue să moră, urmă soțul. — Asta ar fi să moră pentru o chimeră, dar n’are-a face, consimt la totul. — Nu face pe omul cu inimă frumosă, George, asta’i serios. — Ei bine, generale, fiind­că spuneți că v’am o­­fensat, pe d-vostră vă privește regularea reparațiu­­nei ce v’o datoresc. — Nu’i de­cât una posibilă, domnule, o înțele­geți ; mi-ați luat fericirea, îmi veți da viața d-vós­tre, sau mai bine veți juca-o contra vieței mele. — Pentru a doua oră, replică George, me unesc dinainte la totul ce vă va plăcea a hotăra: armele, locul,­ mărturii, designații după plăcerea d-vestre, am primit dinainte cea ce veți dicta. Aici, contele se apropie puțin de interlocutorul seu și, cu o voce tremurândă: — Totuși lasați-mă să ve fac o observațiune,­­A­­să el. Obiceiul cere ca, în astfel de afaceri, se sa­crifică forte mult lumei. Să evităm zgomotul. Se pute ca mâni tot orașul să-și aibă ochii ațintiți asupra nostră. O luptă ordinară ar deștepta deci presupu­neri întristătore și ar conduce pe zeți vorbitori la descoperirea adevăratelor motive ale duelului. Intre un soț de etatea mea și un tânăr primit în casa sa, e o cauză de întâlnire așa de transparentă, în­cât fie­care o gâcește fără greutate. — Esplicați’mi voința d-vóstre, respinsă cavale­rul de Malta, neștiind cea ce putea să închipuiască adversarul seu. După cum v’am mai spus’o deja, voi îndeplini totul. — Insultați-mă astă sară, peste câte­va minunte, în mijlocul amicilor mei. — Nu’i nici onorabil nici cuviincios, cea ce’mi propuneți, generale ! strigă George. — Ați spus că veți îndeplini totul? — Adevarat. — Ascultați, George. Peste douăzeci de minute, sau o jumătate de oră cel mult, cea mai mare par­te din invitați vor părăsi otelul. Nu vor mai rămâ­nea în salonul cel mare de­cât câți­va amici cari sunt cea mai mare parte din cunoștințele d-vestre; veți veni atunci să ve amestecați printre ei. Se știe că’n acest seson ranele mi se deschid și lucruză a­­supra mea ; căldura mă face posomorât, supărăcios și de un acces dificil pentru totă lumea. In o ast­fel de stare, subiectul unei sfere este in curând a­­dus. întăia ofensă va veni de la d-vostră, cea ce este in ordin. Pentru cea ce privește provocarea, nu ve neliniștiți de loc, mă’nsărcinez eu cu dânsa. Numai cât găsiți un pretext de injurie. Fie neînsem­nat sau grav, n’are-a face: esențialul este ca să nu atingă întru nimic reputațiunea comtesei. Consim­țiți la acesta ? — Mă voi conforma, generale , dar asta’i totul ? — Ertați-mă, îmi remâne încă să ve cer ceva. — Grăbiți-ve, ve ascult. — Iată ce este în puține cuvinte. Nu mă lasă’n pace o gândire. In ciuda tuturor aparențelor, cred că pute m’am înșalat asupra unui punct grav. Ast­fel nu vă voi ascunde că acuzările mele îmi par cam tulbure, și voi avea loialitatea de a vă face cunos­cute îndoelile mele. — Explicați-ve deci lămurit, strigă George, că­ruia aceste vorbe vagi îi măreau nerăbdarea. — Incurcata mea e forte simplă, și veți înțe­lege-o. In acest moment, un zgomot ușor ca o plângere a vântului resună pe după arbori. (Va urma).

Next