Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)
1880-09-26 / nr. 111
Vin Vi*. bani CURIERUL (TH. BALASSA») FOAIA INTERESELOR GENERALE. Anul al 8-lea No. III. IASSI, Vineri 26 Sept. (3 Octomv.) 1880. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor II,IASSI, pe an. ~21 fr.— pe semestru 12 fr.pe trimestrul fr. USTRICHE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr pe^trimestru 7 fr. TREI NATATE.........................................40 fr. NSERȚIUNI șI RECLAME, rândul 60 b. C1RI LOCALE » 1 fr. '.pistole nefrancate nu se primesc. Oa-len.d.a.x'U.lS p t a, m a, n ȘTII. VECHI ZIUA ~ PATRONUL ZILEI " TIMPUL DIN SEPTAMANA ~1...STIL NOU ZIUA PATRONUL ZILEI ___ RIV. Soar. Apusul Soar.1 —Septem. " "1 ' = “ ==== ' Octomv. ” " == ...... ' .............. . K_og <21 Duminică Ap. Codrasc, Pr. Ioana, M. Prigcn o Duminică Candid c 9 2 SS g Marți LÎ A ÎbS Raida La 22 Septem. 6 ora 30 minute dim., * Marți Kd. f* +£ 24 Mercuri M. Tecla, C. Coprin vent gi ploae, lumină nouă. 6 Mercuri Priderica 5 « kop 25 Joi C. Eufrosina 7 Joi Amalia ® =97 26 Vineri 1 S. Ioan evang. M. Chira 8 Vineri Bngita b ° ? 11 27 Sâmbătă__________M. Calistrat, Ap. Marcu, Aristarh._______________ 9 Sâmbătă Dionisie o O D 40 Prețul Aniinciurilor PAGINA T. 50 b. Pag III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip L5b Esc'ibacbgasse 6 Wien și a Rotter A C o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la 1). Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win iVi*. 20 hu ni Avis Important. M permitem, a invita pe toți acei din On. noștri doizbonați din județe, care vin să-și aducă copii la studiul Iași, să bine-voească, peăngă alte afaceri, a onorat iroul redacției noastre cu prezența d-lor, spre a-și ashita abonamentul. Sperăm ță On. d d. abonați, ținând ama de marile cheltueli a administrației Curierului, se vor grăbi a satisface invitaiunea noastră. Ceilalți d-ni abonați din udețe sunt rugați, ani trmete costul abonamentului in mandate poștale, bani de barie sau in mărci postalein motin*între la 26 Octomvre 1880 Jij UIvilii ICI casa defunctului Iorgu Voinescu situată strada Maselor, se poate lua n total sau cu etajul. Amatorii vor binevoi , se adresa la D-nul Nicu Botez in casele-nei Zoe Negruzzi straga Negruzi. (6) Jumatate din Moșia Holomannituată lângă gara Podul-Iloaei in intindere de două sute fălci, avănd pe ea frâșmă, hambar, coșere și iaz se dă in trendă de la Sf. Dimitre a. c. sau se vinde de veci. Doritorii se vor adresa la subemnata proprietară a zdaei Moșii cu doniciliul in Iași strada Motroc casa Draghici. (340 12). Ecaterina Vassiliu. bibliografie Aețit de sub presă : MA Y MO X MW sau Nopțile Casei Aurite se află de vânzare la Tipografia Th. îalassan cu prețul de 2 lei. Covoare Persienești în diferite mărimi și de o calitate bună, se vend de subsemnatul la ateul România No. 2 cu prețuri moderate. Mirza Russen Georges Al. Krupenski Licențiat in drept de la Facultatea juridică din Paris. Reîncepând practicarea profesiunei de avocat, oferă serviciile sale onorab. Public.— Orele de consultație de la 8—11 a. m. și de la 4—8 p. m. A se adresa Stada Toma-Cosma casa Văsescu No. 7. (353—12). Habillements d’hommes cunonor sin Mmm Ou vient de recevoir les étoffés de haute Nouveauté pour la saison W. druncHol Iași Strada Lăpușneanu. F Moșia Negreștii?!í Vaslui, proprietatea D-nei Natalia í 8 Suțu, născută Mavrocordato. Se « 8 vinde de veci, sau se dă în arendă 88 pe timp de 6 ani începători de la 8 I? Sf. Gheorghi viitor 1881, arăturile 8 > de toamnă s’au și început.—Dori- 8 ktorii se bine-voiască a se adresa în 8 ;î Iași la Prințul Alexandru Ghika, ii 8 strada Lăpușneanu, sau la Dl. Nicolai Suțu la moșia Ștefănești. ii ! ‘ (297-16).l TELECI lAME Genua 4 oct. Garibaldi a sosit aici a primit pe corabie notabilitățile democratice și s’a coborît pe uscat în aclamațiunele mulțimei și în sunetul musicei. Cheul era împodobit cu drapeluri. Ordinea a fost desevîrșită. Raguza 4 oct. Amiralul Seymour a plecat ieri la Cettinia. Se crede că mergerea sa acolo este spre a combina acțiunea Muntenegrului contra Dubignei cu escadra engleză, care va sprijini atacul Muntenegrenilor cu sau fără concursul celorlalte divisiuni navale. Roma 4 oct. „Italia“ zice: Se crede că intre Poartă și puteri a intervenit o invocală. Gestiunea Dubignei se va opera sub condițiunea de a se renunța la demonstrațiunea navală și de a menținea statul qno la resăritul lacului Scutari. Regularea completă a chestiunei muntenegrene se va face mai in urmă, regularea chestiunei grecești pănă in termin de doua luni, și aplicarea reformelor in Armenia pănă in trei luni. Viena 4 oct. Din Gravosa se comunică „Corespondenței politice“ . „Amiralul Seymour a plecat pe „Helicon“ la Cattaro, de unde va merge la Cettinia, spre a conferi din nou cu principele Nikita asupra acțiunei eventuale a Muntenegrului în contra Dubignei. „Escadrele au plecat la Theodo, afară de escadra italiană și de corveta germană „Victoria“, cari vor pleca mâni. Milan 4 oct. Regele și regina Italiei au vizitat pe regele și regina Greciei, cari sunt invitați la un prânz de gala la Monza. Peste 4 oct. In camera deputaților s’a depus bugetul pe 1881, care înfățoșază un deficit de 24,765,881 florini, împreună cu partea privitoare pe Ungaria. Acest deficit, care întrece deficitul anului 1880 cu 468,520 florini, se va acoperi cu diverse impozite directe și indirecte producând 6,500,000, cu o emisiune de 7,800,000 rentă in hârtie și cu o nouă emisiune renta in aur de 16,500,000 fi. Expunerea ministrului a fost însoțită de un lung discurs explicativ. Londra 4 oct. „Daily News“ zice că nota presentată ieri ambasadorilor nu cuprinde nici o propunere raționabilă nici practică. Nota nu este decât o nouă dehidere adresată autorităței Europei. „Times“ declară că Sultanul nu trebue să ignoreze că ș-a pus semnătura sa la tratatul de la Berlin, și fiindcă amenință de a se împotrivi cu puterea la executarea îndatoririlor sale, Europa este obligată a stărui asupra obligațiunilor internaționale ale Turciei. Roma 5 oct. Ministrul de justiție a adresat procurorilor generali o circulară prin care le semalează intențiunea jesuiților isgoniți din Francia de a-și stabili casele lor în Italia, și le amintește disposițiunile contra jesuiților din 1848 și 1874, disposițiuni cari continuă de a fi în vigoare. Sofia 5 oct. Principele Alexandru, părăsind teritoriul bulgar spre a vizita pe principele Serbiei, a numit pe Zankoff regent al principatului in timpul absenței sale. Constantinopoli 5 oct. In noua notă trimisă ieri ambasadorilor, Poarta declară că este hotărîtă de a trata toate chestiunile pendente și că se va sili de a decide pe Albanesi să cedeze Dubigno, sub condițiunea însă să se renunțe la demonstrațiunea navală. Primria a liniit nanton fruntaria. iifiacă, care să lase Turciei Larissa, Mețevo și Ianina, se îndatorează de a realiza până în trei luni reforme în Asia mică și declară că reformele din Turcia europeană vor avea loc, dacă nu vor aduce jignire integrității teritoriului otoman. Peste 5 oct. Ministrul de finanțe anunță în camera maghiară că își propune să prezenteze un proect, prin care titlurile de rentă să fie de acum înainte emise cu un interes mai mic decît de 6 la sută, zice că are promisiunea guvernului austriac cum că va face să se voteze de legislatura austriacă proiectul pentru sporirea impozitului asupra petroliului, și termină făcând apel la concordia și unirea tuturor partidelor. Discursul acesta a fost aplaudat. „Lloyd“ și „Ellenor“ aprobează expunerea bugetului făcută ieri. Belgrad 5 oct. Principele Bulgariei sosind în Serbia la Radonjevaț, a fost salutat de generalul Leschianin în numele principelui Milan, de episcopul de Negotin, de comandantul armatei Timokului și de autoritățile civile, și s’au tras in onoarea lui 21 salve de tunuri. Sofia 5 oct. Guvernul bulgar a răspuns la nota cabinetului din Viena de la 16 sept., prin care reclamă prioritatea in executarea acelor drumuri de for ale principatului ce nu sunt aratate prin tratatul de Berlin. In raspunsul său, guvernul bulgar zice că-i lipsesc elemente spre a -și forma o opiniune asupra intinderei obligațiunilor care cad in sarcina Bulgariei, in urma substituirei sale in locul Turciei in privința unor îndatoriri ale acestea Cabinetul din Sofia nu poate anunța aceste obligațiuni pe cari le cunoaște numai prin tratatul de Berlin : el dorește sincer să FOILETON 4 Philibert Audebrand. Ochii Negri șr OCHII ALBAȘTRI (Urmare). — Nu striga prea iute, sfârșesc. Totul a mers tine pe atunci. Acum o oră, vă reunea o partidă le scurt. Abea trecuseră două-deci de minute când, din manele femeei mele, o sută de napoleoni trecau, numai amorul știe cum, într’ale d-vóstre. George, orbit de furie, făcu un pas înainte, auzind aceste din urmă cuvinte. — Nu vă mișcați, domnule, reluă generalul. Vedeți că nu ve vorbesc de naiba ce vi s’a aruncat a picidre acum un moment. E vorba, fórte sigur, n acest mesaj cu totul emblematic, de vr’o nouă mysteriosă promisiune. Dar, dacă voiți, cavalere, otul se va sfârși aici. Dac’ar ținea mai mult, ari prea multă îngăduială din partea mea și prea mită pasiune dintr’a d-vestre. Aceste din urmă cuvinte, pronunțate ca un ton de isprime nespusă, spăimântaseră pe George. Cea ce amintisă D. Peyramillo, sara de la Opera, deschiderea vânatului, amul ce’l câștigasă fără voia lui, imilitarea gândire de a ști că o femee intrasă în secretul sărăciei sale, și că un soț îl acusa fără croțare că făcuse comerciu cu amorul seu, toate aceste închipuiri îl turburau în cel mai înalt grad. Spiritul seu, deja apasat înainte de sosirea generalului, era fascinat de spectacolul tuturor acestor incidente. Pentru întăia dată, sermanul cavaler, își făcu reproșuri în mintea sa; el întrevedea, sub culorile cele mai ariciose, buna sa credință surprinsă, și blama complesența sa a primi presenturi de la o mână necunoscută. Cu toate acestea sentimentul independenței sale îl întărea. — Iată-ve mut ca o statue! îi lisă de-odată contele. — Generale, ar fi o desperare pentru restul vieței mele, dacă nu mă credeți, respinsă el. Dacă a i adevarat că toată această intrigă a inelului și a auzului există, ne protestez că ea a fost făcută fără voea mea, și că complicitatea pe care bine-voiți a o vedea aici e cu totul închipuită. — Destul, domnule, adăogă cu răceală D. Peyramille, destul ! D-vostră faceți în acest moment cea ce ar face oricare altul in locul d-vóstre, dar ar fi de prisos o discuțiune în această privință; însfârșit, nu pretind a mări greșelile comtesei. Numai cât aici nu trebue să fie chestiunea decât de d-vostră și de mine. După puțin timp de tăcere, el reluă : — Să sfărâmăm tote aceste împrejurări netrebnice, ne rog, și să venim la fapt. Mă socot ca insultat de d-vostră, și vă cer rezon pentru acestă insultă. — Țineți absolut, generale, la acea ca romanul de care mi-ați vorbit să fie opera mea ? — Țin desigur, domnule , și pretind pe lângă acesta o reparațiune. George d’ Omans făcu cu mâna un semn de învoire. — Ei bine, fie, generale,lisă ei, vorbiți, sunt la ordinele d-vestre. — Unul din noi doi trebue să moră, urmă soțul. — Asta ar fi să moră pentru o chimeră, dar n’are-a face, consimt la totul. — Nu face pe omul cu inimă frumosă, George, asta’i serios. — Ei bine, generale, fiindcă spuneți că v’am ofensat, pe d-vostră vă privește regularea reparațiunei ce v’o datoresc. — Nu’i decât una posibilă, domnule, o înțelegeți ; mi-ați luat fericirea, îmi veți da viața d-vóstre, sau mai bine veți juca-o contra vieței mele. — Pentru a doua oră, replică George, me unesc dinainte la totul ce vă va plăcea a hotăra: armele, locul, mărturii, designații după plăcerea d-vestre, am primit dinainte cea ce veți dicta. Aici, contele se apropie puțin de interlocutorul seu și, cu o voce tremurândă: — Totuși lasați-mă să ve fac o observațiune,Asă el. Obiceiul cere ca, în astfel de afaceri, se sacrifică forte mult lumei. Să evităm zgomotul. Se pute ca mâni tot orașul să-și aibă ochii ațintiți asupra nostră. O luptă ordinară ar deștepta deci presupuneri întristătore și ar conduce pe zeți vorbitori la descoperirea adevăratelor motive ale duelului. Intre un soț de etatea mea și un tânăr primit în casa sa, e o cauză de întâlnire așa de transparentă, încât fiecare o gâcește fără greutate. — Esplicați’mi voința d-vóstre, respinsă cavalerul de Malta, neștiind cea ce putea să închipuiască adversarul seu. După cum v’am mai spus’o deja, voi îndeplini totul. — Insultați-mă astă sară, peste câteva minunte, în mijlocul amicilor mei. — Nu’i nici onorabil nici cuviincios, cea ce’mi propuneți, generale ! strigă George. — Ați spus că veți îndeplini totul? — Adevarat. — Ascultați, George. Peste douăzeci de minute, sau o jumătate de oră cel mult, cea mai mare parte din invitați vor părăsi otelul. Nu vor mai rămânea în salonul cel mare decât câțiva amici cari sunt cea mai mare parte din cunoștințele d-vestre; veți veni atunci să ve amestecați printre ei. Se știe că’n acest seson ranele mi se deschid și lucruză asupra mea ; căldura mă face posomorât, supărăcios și de un acces dificil pentru totă lumea. In o astfel de stare, subiectul unei sfere este in curând adus. întăia ofensă va veni de la d-vostră, cea ce este in ordin. Pentru cea ce privește provocarea, nu ve neliniștiți de loc, mă’nsărcinez eu cu dânsa. Numai cât găsiți un pretext de injurie. Fie neînsemnat sau grav, n’are-a face: esențialul este ca să nu atingă întru nimic reputațiunea comtesei. Consimțiți la acesta ? — Mă voi conforma, generale , dar asta’i totul ? — Ertați-mă, îmi remâne încă să ve cer ceva. — Grăbiți-ve, ve ascult. — Iată ce este în puține cuvinte. Nu mă lasă’n pace o gândire. In ciuda tuturor aparențelor, cred că pute m’am înșalat asupra unui punct grav. Astfel nu vă voi ascunde că acuzările mele îmi par cam tulbure, și voi avea loialitatea de a vă face cunoscute îndoelile mele. — Explicați-ve deci lămurit, strigă George, căruia aceste vorbe vagi îi măreau nerăbdarea. — Incurcata mea e forte simplă, și veți înțelege-o. In acest moment, un zgomot ușor ca o plângere a vântului resună pe după arbori. (Va urma).