Curierul Foaea Intereselor Generale, 1880 (Anul 7, nr. 2-147)

1880-10-26 / nr. 123

Anul al Mea No. 123.____________IASSI, Duminică 26 Octomv. (7 Noemv.) 1880. Apare Duminica, miercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor in IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRIOTF, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rÂndul 60 b. SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. (TH. BALASSAN) ....................................—-------------------------------------------------------------------.-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 — .­Ht ■ ---— Ca­lend­ar­u­ 1 Septa. m. a. n e | STIL VECH­­I Z­I­U­A PATR­ON­U­L ZILEI TI­M­­PUL DIN SEPT­AMA­NA _ STIL NOU Z [ țj A PATRONUL ZILEI | Răs. Soar. Apusul Soar.­­Jctomv. ~* . Noemv. " ” " 2ß Duminică [fl M* M* Dimitrie I-<‘|itlnu 7 Duminică Fitaelbert 6~53 4~ 27 Luni M. Nestor Capitolina _ „„ . . . .. 8 Luni oB“P 6—55 4—32 28 Marfă M. Terentie Neonila African­ka 28 Oct. 10 ore 7 m. dim. cu 9 Maria Teodor 6—57 4—30 29 Mercuri M. Anastasia C. Avram ninsoare, pătrarul vităi. 10 Mercuri Andrei 6—58 4 29 . 30 Joi M. Zenobie Zenobia 11 Joi Martin 7 — 1 4—27 31 Vineri Ap. Amplin Narcis Urban 12 Vineri Ioana 7— 2 4—26 1 Sâmbătă Cozma și Damian M. Iuliana 13_____________Sămbătă________ Stanislau 7— 3­4—25 tin Jo a. bani FOAIA INTERESELOR GENERALE. Prețul Anunciu­rilor PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-I Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Esc’ibnohgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reiraergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. 20 bani inch­iriet Casa mare zidită din nou a D-lui Gh­eorgh­i Cozadin situată in strada Română. (409 — 6) Sub­semnatul aduce la cunoscința onor. Public că a primit un nou transport de COVOARA PERSIENEȘTI in diferite mărimi și de o calitate bună pre­cum și diferite anticități, mese și fețe de me­se etc. și le vend cu prețuri moderate la magazia ce am descrin’o in strada mare vis­­a-vis de grand Hotel d’Europe (Glanzl ală­ture cu Dl. Heck fotograf, jMizzzi Tilts­sen 4­03­­­ f.) sunt de dat in arendă 1200 fălci pă­­mânt de arat, sudat și cosire in total sau in părți mai mici, pe unul sau mai mulți ani. Doritorii se pot adresa la cancelarie a moșiei spre a lua informațiuni despre preț și condițiunele arendării. 6 JXXXXXXXXXXXXXXTN UROASNUL de HOUVEAUTES O­R­I HENDEL JACOWITÎ 8 NO. S. Du­/Imn eh. Ghemich No. 8. Aduce Îi cunoștința Onor. Pu­ S­­i­blic că au primit acum de curând O ) în magasie felurite mărfuri de ma­ Q I nu factură adică: Mătăsării A I colorate și negre, sau­» X f­nuri de matasă si cati­ X [ fele tie m­­atasă In tiirite V r colori. Asemene toate felurile de w I jaquete, paltoane, dormale de ti­tlu Q I și de matasă pentru dame și copii A f de cele mai nouă modele ; costume X r gata și costume de robe, batiste X , felurite colori etc. lînărie, cadimir, w l felurite crepouri și felurite gar­ Q V nituri pentru camașe, olandă de A C Ueurtai belgiene și alte feluri de X 9 f olande albituri pentru de masă stofe X de mobile, de gustul cel mai ele­­­v­­ gant precum și alte obiecte de îm­­­­­­brăcăminte și de mobilat etc. etc. , \ cu prețuri foarte moderate. X T­ELEGRAME Bom­a 3 noemy. „Diritto“ anunță că consiliul de miniștri a încuviințat in principiu proiectul Maghiar pentru desființarea cursului silit in Italia. Consiliul va procede in o nouă întru­nire la cercetarea amănuntelor. Constantinopol , noemv. Poarta a ordonat rechemarea imediată a rechi­­felor din Tesalia și Epir spre a în­locui trupele din Scutari. Milan, 3 noemv. La inaugurarea monumentului ridicat in amintirea bă­tăliei de la Mentana, mai mulți ora­tori, intre care Rochefort, au rostit discursuri. La această serbare a par­ticipat o mare mulțime, ordinea a fost perfectă. Viena 3 noemy. Gazeta oficiala din Viena publica numirea principelui Wre­de, consilier al legațiunei de Roma in postul de ministru plenipotențiar al Austro-Ungariei in Atena. Constantinopol 4 noeme. In cea ce privește convențiunea propusă de Be­­dri-bey, Muntenegrinii fac observa­­țiune privitoare nu numai la cesiunea Dulcignei, dar și la remiterea pa­­cinică și regularea acestei localități. Ei insistă ca să ocupe Dulcigna du­pă trei zile de la subsemnarea con­­vențiunei in loc de 12 zile. Galea Mazura, propusă pentru in­trarea Muntenegrinilor este din pun­tul de vedere militar neacceptabilă, fiind­că e ocupată și fortificată de Albanesi. Oștirile turcești trebue să ocupe Mazura și celelalte punte ocu­pate de Albanesi. Muntenegrul ia a­­supră­ și după ocupațiune responsabi­litatea actelor Albanejilor cari locuesc in Dub­igno, nu insă și a acelor din afară de fruntarii, a cărora respunde­­re cade asupra Porței. In cât privește art. 8, Muntenegrul crede că varsarea de sânge s’ar pu­tea înlătura numai atunci când s’ar statornici toate puntele fruntariei fără a se lasa nimic nehotărit. Respinge însă prelungirea eventuală a termi­­nului de 12 zile, propusă pentru o­­cuparea Dul­ignei, Paris 4 noemy. Isgonirea ordini­­lor religioase continuă in provincie. Pretutindine autoritățile sunt silite să strice porțile. Esecuțiunile produc fare­­care emoțiuni. Raguza 4 noemy. Apărătorii Dul­­ignei , cari sporesc, a trimis, la 29 octomvre, consulilor o protestațiune, prin care declară că sunt hotăriți să se lupte atât in contra Muntenegreni­lor cât și in contra Turcilor. Riza-pașa se află acum la Fras­­cahnett Derviș-pașa a mers la Dub­igno Nete­ york 4 noemy. Victoria lui Garfield este decisivă. Resultatul ale­­gerei a fost pretutindene primit fă­ră ezitațiune. Pesta 4 noemy. Cu pensiunea des­­baterei bugetului miner­ului de es­­terne in sinul dep­ei austriace, baronul Hubner a rostit un lung dis­curs, in care a desvoltat primejdia u­­nui războiu viitor amenințător din par­tea Franției. Oratorul a vorbit in fa­voarea amânărei ch­estiunei Orientului și a alianței cu Germania și Rusia. Daniel a respins alianța cu Rusia și a cerut să cunoască scopurile poli­ticei austriace. Suess a vorbit despre chestiunea Dunărei și despre interesele monar­­h­iei in această chestiune. Grocholski a respins asemine ener­gic,­­alianța cu Rusia. Baronul Haymerle, respând­ind la mai multe chestiuni, a accentuat că sarcina guvernului este de a salvgar­da interesele economice ale monarh­iei. In urmă, bugetul ministeriului său a fost primit conform propunerei fă­cute de comisiunea delegațiunei, Soia 4 nov. Respund­ind la dis­cursul tronului, Camera a votat o adre­să principelui, in care ea reînoește es­­presiunea simțimintelor de credință și de devotament ce națiunea bulgară are pentru suveranul ei mult iubit. "Vorbind despre visita principelui României la Rusciuk și despre pri­mirea făcută principelui Alexandru la Belgrad, adresa zice: „Nu ne îndoim că, primirea ce A. V. a avut la Bel­grad și visita ce v’a făcut principele Carei, nu sunt ecourile credincioase ale dorințelor naționale, și că nu sunt și o solidă garanție de menținerea re­­lațiunilor amicale intre cele trei po­poare vecine legate prin aceaș reli­­giune, prin relațiuni istorice și prin interese comune. Națiunea incred­etare in armată dacă s’ar ivi împrejurări grave exprimă recunoștința sa cătră principe, capul suprem al oștirei pen­tru silințele ce a pus la organisarea militară a țerei. Camera va examina cu atențiune toate proiectele care vor fi presentate de guvern și mai cu samă chestiunea drumurilor de fer, a cărei soluțiune, după întârzierea sau graba ce se va pune, va putea grăbi mărirea sau ruina țerei. Munich 4 nov. Regele Bavariei a numit pe comtele de Lerchenfeld Koc­­hering, actual consilier al legațiunei din Viena, in postul de ministru ple­nipotențiar la Berlin in locul d-lui de Rudhart, care e numit ministru la Petersburg. Baronul Tautphoeus, în­sărcinatul de afaceri din Petersburg, este numit ministru pe lângă regele Italiei. Budapesta 5 nov. Baronul Haymer­le a declarat in finul delegațiunei austriace că concertul european nu va înlătura toate dificultățile, ci se va sili de a impaca opiniunile contrarii fără a jigni interesele reciproce. țnice, că chestiunea bulgară și cea elenică da­tează de mult timp, și că prin ur­mare nu e sigur cum că ar fi cu pu­tință soluțiunea lor acum. In momen­tul de față, adauge ministrul, guver­nul consideră ca o datorie de a Între­buința măsuri moderate, pentru ca e­­lementul elenic care este elementul ci­vilizator sa-și vadă recunoscută, in tim­pul oportun, posițiunea sa legitimă, dar puterile semnatare nu sunt obli­gate de a interveni in favoarea liniei de fruntarie fixată. Politica generală a guvernului tinde de a menține e­­chilibrul intre populațiunile Balcani­lor, precum și echilibrul inm­urirei pu­terilor in aceste țări. Guvernul do­rește raporturi amicale cu toți vecinii dar nu ar putea tolera ca interesele sale să fie compromise. D. Haymerle <zice apoi că raportu­rile cu România s’au îmbunătățit in­­tr’un mod considerabil și că basa po­liticei guvernului in anii din urmă a fost stabilitatea in raporturile și sco­purile politice. Poporul elvețian s’a pronunțat negativ la plebiscitul care­­ i-a fost supus, adică revizuirea constituțiunei elvețiene a fost respinsă. Partizanii revizuirei a suferit o învingere mai decisivă de­cât cum se aș­teptau. Până acum n avem încă intreg resultatul scrutinului, dar cifrele deja cu­noscute arată că majoritatea anti­revizio­nistă întrece mult prevederile. Proiectul de revizuire e datorit d-lui doctor Joos, deputat din Schaffhouse. El a fost respins o dată de cameră fără dis­­cuțiune. Constituțiunea obligând pe Ca­meră o pune înaintea poporului chestiu­nea revizuirei când o cer 30,000 cetă­țeni, D. Joos organisă o petiționare care -și ajunsă scopul după o laborioară pro­pagandă. FOILETON 16 Philibert Ăudebrand. Ochii Negri ȘI OCH­II ALBAȘTRI. (Urmare). Lucrul era expus în totă lungimea sa, forte clar, forte legal, în trei articole ale unui testament olo­graf, neatacabil din îndoitul punct de vedere al fon­­tului și al formei. Matilda era cât se pote de surprinsă de cea ce se întâmplase. Scrisorea prin care vechiul pirat îi rimitea tasul lui Tippo Said îi venea în spirit. In urma cărei minuni nesperate bătrânul revenisă asu­­pra hotărârei sale de a’și lașa averea mateloților narinei olandeze pentru a’i-o da ei in extremis ? Ura urmarea unei remușcări ? Era consequența u­­nui consiliu ? In ori­ce cas, asta tot ținea puțin de magie. Totuși, Matilda era femee pentru a lasa să se adă ceva din înmărmurirea sa. După ce s’a asigu­­at, de la maistrul clerc, despre validitatea testa­­mentului, ea se pasă din contra a simula siguranța, a avu aerul a spune că se aștepta la acestă ge­­nerositate, că nu era de­cât un act de justiție,—și a se retrasă. Parisul este orașul din lume în care cine­va cau­­z­a se ascunde mai mult; el este asemenea, prin posițiune, locul de pe pământ unde există mai pu­ține secrete. Totă lumea știe tot­de­una istoria in­­­­tregei lumi. După cum s’a aflat sinuciderea lui La i Roserare o oră după ce speculatorul s’a lovit la pă­durea de Boulogne, asemenea se află forte degrabă în lume că frumosă văduvă își regăsea tinereța de­venind moștenitorea unui bătrân marinar care mu­rea lăsându-i un milion și jumătate. Moraliștii sunt liberi să fie târâți în mari trase contra înjosirei inimelor. La Paris, succesul va mer­ge tot­de­una lângă succes. Acest adevăr este din tote timpurile fără î ndoială, dar e dominator mai cu samă în­­ zilele nóstre. Matilda redevenind bogată, tote amicițiele cari deșertase își redeschise îndată aripele pentru a reveni la densa. O găseau mai fru­mosă, i se spunea, de când găsisă cu cale a emi­gra in micul otel din foburgul Saint-Germain. Nu mai sfârșeau asupra gradelor spiritului seu care se arata mai grav. Acum plouau împrejurul ei invită­rile, complimentele, protestațiunele de zel. La Bru­­yère are dreptate: este in bogăție un magnet in­vizibil și neresistibil. Cât despre tinera femee ca­­re­ ar fi putut gâci causa acestor întorceri, ea se găsea cea întăi sub lovitura de beție pe care­ o în­cercau cei­l­ați. Ea atribuea reînturnarea atâtor o­­magii, nu unui nou capriciu a sortei, ci meritului său personal. Dacă o­lină de felul celora cari se văd arărându-să pe ore­care teatruri ar fi venit in strada Saint-Do­­minique pentru a atinge cu bagheta sa și a trans­forma micul otel, de­sigur că ea n’ar fi făcut mai bine de­cât frmasa văduvă. Trebuia ca acestă lo­cuință să nu mai aibă aerul așa de sumbru. Cine­va nu póte reveni la viața lumei frum­ase și să ai­bă sub ochi aspectul unui fel de închisore. Matilda nu mai avea de trăit in economie. Ea schimbă to­tul după modă. — M’au sfătuit mult să părăsesc acest quartier. Dar n­u vreu. Pentru ce să mă întorc la șoseau d’Antin ? își zicea ea. La urma urmei, strada Saint- Dominique are un parfum aristocratic mai pronun­țat Se va tencui, se­ va îndrepta, se va rezidi to­tul, cei cari me iubesc de­sigur că nu vor da îna­poi din fața ostenelei ce trebuesc să’și eie pentru a trece podurile. Va fi o serbare pentru ei ca să vie păn’aici­i. Pentru a doa oră, ea se abandona plăcerea de a se simți incunjurată. Luxul, care, în fond, era singu­rul seu cult, nu’i mai cruța nici una din ilustele sale. Ce’i păsa de rest ? Din Ziua în care testamentul venit din Olanda îi redăduse bogăția de altă dată, ea era cea întăi care rîdea cu un dispreț luător în rîs de veiietățile de reformă pe cari le manifestase în Zduc­rele. — Eu o redusă, eu o evlaviosă în mijlocul Pa­risului! în adevăr asta ar fi de o frumosă estrava­­ganță! Astă­zi când sunt sigură că văd bine în mi­ne însumi, mă întreb cum am putut să mă ’nșel că voi putea fie chiar pentru două­zeci și patru de ore numai, să nu mé duc la Italieni s’aud pe Patti și să scnimb rochia de trei ori pe zi­ In virtutea procedeului pe care metafizicii îl nu­mesc asociațiunea ideilor, Matilda ajungea în urmă a’și aminti de viața pe care­ o ducea odinioră la șo­­seua d’Antin, și căuta a o pune din nou în acțiune în foburgul Saint-Germain. Scuturându-și capitolul amintirelor sale ea regăsi îndată în memoria sa fi­gura deja pe jumătate ștersă a cavalerului său servant de altă dată. — Ah! fără îndoială ea avea a se plânge de o fugă ofensatore; Saint-Rambert își luase concediu de la ea în momentul în care ea avea multă trebuință de prezența lui ; dar, după tote, el era acela dintre amici care-i rămăsese mai mai mult timp. Retrăgându-să, el vorbise de un vo­iaj, dar unde se dusese ? Cedasă, și el asemenea, la vr’o mișcare de misantropie ? N’ar fi fost de loc înspăimântător ca un alt­fel de om să se fi făcut călugăr în fundul vr’o unei mănăstiri. Sau póte, după cum era o inimă de leu rătăcit in mijlocul turmelor civilizațiunei moderne póte să fi fugit din continentul european pentru a se arunca in Ameri­ca, in mijlocul aventurelor ? Domna de La Roseraie era forte sigură că el nu putea să se sfârșască într’un mod obscur. De­sigur, se va auzi vorbindu-se despre el, într’o Z* sau *Q alta, căci, in ciuda unui desnodământ burghez, el va fi șeful ore­cărui imperiu de pe la Tropice sau îm­pușcat la vr’un stâlp după cum a fost comtele de Raousset-Bourbon. Matilda trecea în revistă aceste eventualități. — Puțin îmi pasă, relua ea, șef de întreprindere, călugăr sau împușcat, el îmi lipsește. Acest cap ne­bunatic făcea frumosă figură în lume. Nu cred că a­­mintirea lui să fi lasat în inima mea o armă pro­fundă. Dar ca cavaler, e un om de regretat. Nu-și va avea nici­o­dată egalat sau ca să servască de port-respect unei femei. Sermanul Saint-Rambert­ VI. Sunt în viață coincidenți bizare. Mai cu samă o­­re­care incidente par a fi fost aranjate de destin cu arta unui mașinist care lucreză pentru teatru. Chiar în momentul în care frumosă văduvă rescolea aces­te gândiri, Matilda tremură ca și cum ar fi fost sub lovitura unei comoțiuni electrice. Un valet rîdicală cu bruschetă portiera micului salon.

Next