Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-01-28 / nr. 11

o DESFACERE TOTALA de diferite mărfuri orientale cu preciurile forte scăzute La Mag­asia Orientală de lângă Otelul Romania și anume : Pantofi de catife lucrați cu fir. Idem «» » » «« Cămeșuiri brodate cu fir forte fine Cravate brodate cu fir Cește de cafe poleite. Veritabil unt de trandafir în șipușor Codi de mosc Odogaciu, Cursă, baie pentru păr etc. Pândă turcească pentru prost­ri și cămeși Cămeși de burundi­g bărbătești forte fine Burundi­g fin cu m­atasă colorată Basmale de matasă fine colorate Idem­i­i Rășniți forte fine Cevrele lucrate cu fir și matasă Prosoape de bursa turcești Fesuri cu canafi Cuverturi de mese turcești Fesuri brodate cu fir Diferite arme antice cu prețuri forte scăzute. Magasia fiind deschisă numai pană la 15 fevruarie a. c. cu onore rog pe Onor. Public pe­tru visite numerose. Cu stimă JL. O­l­i­s­em Cré­samfé au ini!sasir> V. GRUCITOL ,t­ j [ I mașinii negru , diferite c­alități bune, cu un preț fort­ avantajos la ma­gasin V. GRUCITOL. Anul al 9-Iea No. II. An .Vii. 2 bani IASSI, miercuri 28 ianuarie (9 Fev.) 1831. Apare Duminica, tercurea și Vinerea. Calen­d­aru­l Septa, xxi a 11 e i _____­i%j‘...................................... STIL VECHI Z­I­U­A _J_ PATRON­UL ZILEI "| IM­PPL DIN SEPT­AM­ANA­L "| STIL NOP Z­I­U­A | P­A­T­I­­O­N­U­L_ Z­I­L­E­I ____Ana. Soat _ 1 Ianuarie­­ 1 Fevruarie 25 Duminică Sf. Par. Grigore Teologu­l 6 Duminică Dorotea 7—H 5—29 26 Luni Cuv. Păr. Xenofont și cu ceata sa r « 1 • □ 1 7 Luni Richard 7—13 5—20 — 27 I Mărfi Aducerea relig. St. loan Chrisostom, ^a Ianuarie 8 ore — m. dim. g Mărfi Solomon 7—12 5— 58 I Mercuri Cuv. Păr. Efrem Șirul Patraru întărit cu viscol și ger. 1­0 Marcuri And­onia 7—11 5—22 29 I Joi Aducerea relig. St Ignat 3 — 10 Joi Gavril 7— 9 5—23 30 I Vineri [­­•] S­S. Vasi­le. Cirignee wi loan. 11 Vineri Eufrosina 7~ 1 tht 31 I Sâmbătă S. S Ki­. și loan făcătorul de minuni I 12 Sâmbătă Eulalia 7~ ’> ______3—25 Prețul abonamentelor IN IASSI, pe an. 21 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr — pe trimestru 7 fr. STRKINATATE.......................................40 fr.— INSERTI­UNI ?1 RECLAME, rândul 60 bI SCIRI LOCALE „ 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. J Prun si Maria Glockenguss No. 4711 in Coin. Avocatul Giorgie A. Urechia Doctor in drept, profesore la faculta­tea juridică, fost procurore de tribunale, supleant și membru la curtea apelativă de Iași timpa de 11 ani imbrațioșînd urăși pro­fesiunea sea, se pune la disposițiunea publi­­­­cului in calitatea sea de avocat, aflăndu-se în tote filele la biuroul seu din strada Go­­lia casele Ghica Lepadatu, de la 8—11 ore ante-meridiane, și de la 4—7 ore post-meridiane.____________ ► MOȘIEA PAȘCANI din județul Su­ceva proprietate a Domnului Neculai Rosnovanu, se dă în posesie de la Sf.­­ G­heorgh­en 1883, o« <3ouö onto otea­jâni lemne pe an. Doritorii de a o ziua se vor adresa în Iași la locuința Proprietarului. Renumita vie de la Cotnariu proprietate a Domnului Neculai Ros­­novanu, se dă în posesie de la Sft. Gheorgh­e 1888. Doritorii de a o lua se vor adresa în Iași la locuința Proprietarului. ____________ MOȘIA DUMBRĂVENII din județul Botoșeni cu­­ zece comune a ei imparțându-se in trei părți se dă in a­­rendă pe șase ani de la Sf- Gheorghi 1882 sau in total sau in părți. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa chiar acuma la Proprietate pe­­ lisa mo­șie. Mijlocitori ("Vermittler) nu se prii­­mesc. 2006. este cea mai bună M­em­ei­e COLOGNE DE LA Se găsește la toate magasule cele mari, la farmaciști și la cei d­intei frișeri. CURIERUL (TH. BALASSA­N) FOAIA INTERESELOR GENERALE T­E­L­E­G I­­A­M 13 Berlin 5 fev. Goschen, ambasado­rul Angliei la Constantinopoli, a sosit ori la Berlin, venind lin Londra, si a coborît la ambasada engleză. El va fi primit in audiență privată de îm­păratul duminică dup­­ă uoad­ă, Costantinopol i C rev. Porta a supus sancționărei Sultanului două decrete: unul prin care se pune un impozit forțat pe imobile, altul prin care se întind obligațiunile militare la musul­manii din Constantinopoli scutiți pâ­nă acum prin privilegiu. „Vakit“ socotește la o sută de mii omeni efectivul armatei din Epir și Tesalia afară de reserva de 40.000 care se pregătește acum și din care jumătate la Tricala. Tissot, ambasadorul Franciei, a pri­mit de la guvernul seu instrucțiuni relative la circulara Porței din 14 ianuarie. Atena 7 fev. In Camera deputați­lor, Comanduros, respund­end lui Mes­trețul A Mu­nciti­r’tor PAGINA I. 50%. Pag. LII. 40 b. Png. IV. 30 b. Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Adam ndgociant-conmiasiomure 4. rtíe Clement Paris. Pentru AUSTRI A și GEKMÁNIA la Rudolf Mosse Seiierst.atte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Fscbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru* ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. én &ani îșinezi­­dice : „Europa arătându-se pâ­nă acum favorabil dispusă cătră Gre­­­­cia noi nu trebue să o blamăm dacă ea nu se angajază deîndatcă. Noi în­șine credem că nu este necesar de a ne grăbi, fără însă a înceta să lu­crăm in interesul patriei“. Londra 7 fev. „Standard“ anunță că Goschen ar fi declarat principelui Bismarck, că Anglia consimte de a începe nouă negocieri cu Porta, sub condițiunea ca decisiunile conferinței de Berlin să fie considerate ca păs­­trându-și totă valorea lor. Un deputat din Dewsburg a pri­­­mit o scrisore cuprinde nd amenințări­­­ de morte pentru că acest deputat a­­ sprijinit proiectul de constrîngere con­­­tra uneltitorilor agitațiunei din Ir­­i­landa. Constantinopoli 7 rev. Haidar-effendi­na fost trimis la fruntaria Persiei ca, comisar estraordinar spre a aplana greutățile ce s’au ivit intre Turcia și Persia. Ambasadorii din Constantinopoli pregătesc respunsul la circulara din 14 ianuarie. In Ianina se informeză că in ur­i­ma miau­rei Ut­­ v&ko Cucci a câtor­­­va puncte de la fruntaria lor. Tan­asemine au întărit punctele strategice corespunzétore. C­A­R­I­T­A­TEI Earna e grea! zapada pretutindi­­nea își întinde velul seu de amorțală, gerul e aspru și înghețător, pămân­­tul e in repaosul vieței. Omul semi­­nan, bolnav și nenorocit sufere de mușcăturile lipsei și se sbuciumă in leagănul periei. Vântul e unei vâjve și fie­care șuer al seu e un fior de morte pentru a­­cel ce în vatra sa nu vede scânteind macar umbra­ unui tăciune. Dacă iasă lumina căldurei e stânsă și departe­­ de densul, în sufle­tu­l seu tot mai li- i curează, tot mai arde rămășița din flacăra speranței, pe care Dumnezeu de odată cu viața ’i-a fost aprins’o ia sin. Este o putere nemărginită, da, este un Dumnezeu! care in mijlocul mizeriilor privighează și îngrijește. Iarna e grea! Dară unde-i macar bucățica de pane care se astâmpere lumea copilașilor văduvei, ce stau goi și flămânzi uitându-se la mama lor. Vai­­ sarmana mamă spre a’i alina macar cu mângâerea nu póte, ce, își ascunde de denșii până și fața pe care se cristalizază lacrimile ochilor sei stînși. Barna e grea­ și cuptoriul borde­iului e îmbrăcat de promoroca frigu­lui și umed­elei. In locul scorțelor și covorelor incarcate de culori plăcute și căldură molatică de pe aiurea, toți păreții sunt coperiți de­ o pânză albă­­ nițosă cu fulgi de zăpadă, care desvelește mai mult iuțimea frigului. Tote dimprejurul bordeiului sunt în­fășurate în giulgiul sărăciei, cărea mai­ mai îngheață până și suflarea ce­lor ce trăesc in el. Earna e grea! Ea vnse este și mai cumplită și mai înfiorătore pentru a­­cei pi carii furii acnorocirilor ii suAr turase și prin flacărele artretore, care le-au nimicit coperișul și păreții adă­postului lor; așa, incât nici casa, nici bordeiu, nici streșină de aciuare nu mai au. Z­iua de 29 Septembre 1880 înspre ajunul ernei, fu o barie crudă ce lovi Târgul­ Ocna, lăsând in urmă deschise și sângerânde tote ranele mi­zeriei. Earna, o Domne!­cât e de sfâșie— tore pentru acei care-i îndură tote fu­riile! Un gomet dureros din margi­nea țerei, din plămîile munților cu viscolul ernei cutriera orașele, cerând ajutor pentru acești nenorociți. El cer­­șitorește mila, o cerșitorește cu des­perarea morței. Toc ! toc ! toc! HIOSIA PUNGESTII 1 3 Din districtul Vaslui, plassa Racola, se arendează de pe acum. Intinderea 2000 fălci aprocsimativ, pământ cultivabil, fâ­­naț și emaș, plus pădure, velniță și ve­nitul târgului Pungeștii. Pentru infor­mațiuni și condițiuni a se adresa la Pro­prietarul in Pungești. (474-10). Marco­ Polo. JL o T­ri­m i­m Uo­pinno este pus și f olărit, a cărui produs se va întrebuința pentru o facere de bine. Biletele se afli depuse de vân­zare și la Redacțiunea „Curierului“, cu prețul de doi lei noi unul. Vom anunța prin foea nostră tragen)a rotăriei care va avea loc în Bacău, precum și numărul câștigător. FOILETON Alexandre Dumas. , RESBOIUL FEMEILOR. (Urmare). Și el își aținti privirea asupra Nanonei, care fu silită a’și intórce privirea dinspre drum pentru a respunde privirei ducelui. In acelaș timp, Francinette bătu la ușă.­­ Intră­­ lisă ducele. Nanon își pregăti frumosa trasă cu care trebuia să salute pe Cand­les. Ușa se deschisă. Francinette era singură. Nanon se uită in anticameră cu o privire lacomă; dar nu era nimeni. — Domna,­­lisă Francinette, D. de Canolles nu mai e la otelul Vițelului de aur. Ducele deschisă ochii mari și se posomorâ. Nanon își dădu capul pe spate și respiră. — Cum !­­lisă ducele, D. baron de Canolles nu’i la otel? — Te-ai înșalat de­sigur Francinette, adaogă Nanon. — Domnă,­­lisă Francinette, repet cea ce’mi-a spus D. Biscarros.* — Dute de’mi adă îndată pe jupânul Biscarros,­­lisă ducele cu înfățoșarea lui de mânie. — Oh ! presupun, l­ise cu grăbire Nanon, că el­­ a aflat că sunteți aicea și s’a temut să nu se de­ranjeze. E așa de fricos, sermanul Cand­les! — El fricos !­­lisă ducele. Mi se pare că nu’i asta reputațiunea pe care’i-o dau alții. — Nu, domnă. lisă Francinette, D. baron a ple­cat in adevăr. —■ Dar, domnă,­­lisă d’Epernon, cum se face că baronului să’i fi fost frică de mine, pe când Fran­cinette a fost însărcinată numai a’l invita din par­tea d-vostră ? I-ai spus că eu sunt aicea, Franci­nette ? Respunde. — N’am putut să­ i-o spun domnule duce, fiind­că nu era acolo. — Tot trebue să chem­ pe jupânul Biscard­ ? în­trebă Francinette. — Da,­­lisă ducele, sau mai bine nu, așteptă. Stăi aicea, stăpâna ta pate să aibă nevoe de tine, voi trimite pe Courtauveaux. Francinette dispăru. După cinci minute, Courtau­veaux zgâria la ușă. — Du-te de spune atelierului de la Vițelul de aur,­­lisă ducele, să vie că am să-i vorbesc ceva, și venind să aducă ș’un mic dejun. Dă’i acești­­ lece­lui dori, pentru ca mâncarea să fie bună. Haide placă. Court auveaux luă banii, și eși îndată pentru a în­deplini ordinele stăpânului său. El se dusă la Bis­carres și îi­­ lasă: „ Am înduplecat pe domnul să’ți comande un dejun bun ; el mi-a dat opt luidori, naturalminte o­­presc doi pentru comision ; iată șefă pentru d-ta vino cât mai curând. Biscarres, tremurând cu totul de bucurie, își puși o peștelcă albă, pusă in buzunar cei șase luidori, și strîngend mâna lui Courtauveaux se aruncă în ur­­mări, care îl dusă tot alergând pănă la căsuță. " ~~ I VII. De astă dată, Nanou nu mai tremura ; asiguram Franciuettei o liniștită cu totul; ea simțea chiar cel mai viu interes a vorbi ca Biscarros. Deci el fu introdus indată ce sosi. Biscarros intră, cu pestelca resucită in încingă­­ture și cu căciula in mână. — Aveai­eri la d ta un tênor gentilom,­­lisă Na­­non. D. baron de Cand­les, nu’i așa ? — Ce s’a făcut el? întrebă ducele. — Dar, domnule, a plecat. — A plecat, clisă ducele, un adever a plecat ? — Forte adeverat. — Și unde s’a dus? întrebă Nanon la rândul ei. — Acesta, nu v’o pot spune, căci n’o știu, domnă. — Știi cel puțin pe ce drum a plecat ? — Pe drumul Parisului. — Și la ce oră-a plecat ? întrebă ducele. — Către mersul nopței. — Fără a spune nimic ? întrebă Nanon cu timi­ditate. — Da, a lasat numai o scrisore spuind s’o dăm domnișorei Francinette. —­ Și pentru ce n’ai dat stăpânei tale scrisorea pe care­ a lasat’o D. de Candlles pentru ea? între­bă ducele. — Dar, monsegnore..., murmură camerista spe­riată cu totul. — Nu’i-am cerut’o eu, se grăbi a respunde Na­non cu totul palidă. — Ad’o încace,­­lasă ducele întinând mâna. Sermana Francinette întinsă încetișor scrisórea a­runcând spre stăpâna sa o privire care părea că­­lice : — Vedeți bine că nu sunt eu vinovată; dobito­cul de Biscarros a făcut greșala. Un îndoit fulger eși din ochii Nanonei și se du­se să străpungă pe Biscarros. Nenorocitului îi curgeau sudorile, și ar fi dat bu­curos cei șesă luidori pe cari’i avea in buzunarul seu pentru a se afla lângă vatra lui cu coda unei tigăi in mână ! In acest timp, ducele luasă scrisórea, o deschi­­sesă, și citea. Pe când citea, Nanon, in piciore, mai palidă și mai rece de­cât o statue, nu se simțea că traește de­cât cu inima. — Ce însemneț­ă acesta scrisore ? (lise ducele. Nanon înțelesă, după aceste câte­va cuvinte, că scrisorea nu o compromitea. — Cetiți tare și póte voi putea să vă esplic,­­lisă ea. «Scumpă Nanon”, ceti ducele. Și după aceste cuvinte, el se întorse către tinera femee, care, venindu-și in sine din ce in ce, suportă privirea lui cu o admirabilă indrăznală. «Scumpă Nanon, reluă ducele, profit de concediul ce te datoresc, și me duc pentru ca să mă distrez, să fac un galop pe drumul Parisului, ve recomand norocul meu”. — Ah ! dar si nebun acest Cand­les ! —­ Nebun ! pentru ce ? întrebă Nanon.­­— Plcca are cine­va ast­fel la inelul nopței, fă­ră motive ? întrebă ducele. — In adever,­­lisă Nanon vorbindu’și ei însăși. — Să vedem, esplicați-mi acesta plecare. — Ei! D-­leul meu! (lise Nanon cu un încântă­tor scris, nimic mai ușor, monsegnore. — Și ea asemenea îl numește monsegnor­­ mur­mură Biscarros. De­sigur este un principe. —• Să vedem, spuneți­­ — Cum­ d-vostră nu gâciți de ce este vorba ? — Nu, nici de cum. — Ei bine, Candlles are două­­zeci și șapte de ani, el îi tener, frumos, îndrăzneț. Ce nebunie ere-

Next