Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-04-08 / nr. 41

A­NUNCIURI Pensionat Nou Aflăm cu plăcere că de la Sf. Gh­iorghi vii­tor, domnișorele Varlam deschid un pensio­nat de domnișore in urbea Bârlad. Credem că părinții se vor grăbi a-și așad­a pe copilele desor iu acest pensionat, aprobat și de gu­vern, și care se va găsi în cele mai bune con­­dițiuni spre a satisface dorința părinților prin­­tr’o creștere bună atât în privința inteligen­ței și a moralei, cât și a bunei îngrijiri. Din parte-ne, aducem laude domnișorelor Varlam pentru acesta inițiativă atât de patriotică, u­­tilă și nobilă, cari’și sacrific frageda d-lor viață pentru cultura tinerilor Rom­ânce. Dom­nișorele Varlam fiind dintr’o familie forte o­­norabilă di­n orașul nostru, și posedând o e­­ducațiune excelentă (d-na Maria Warlam este cunoscută pentru educațiunea pe care­ a dat’o copiilor d-sale), credem că vor face onore sexului d-lor, și nu ne putem opri a nu le ura succes bun și multă prosperitate în dificila carieră pe care­ au îmbrățișat’o. Redacțiunea Anul al 9-lea No. 41. IA8SI, Miercuri 8 (20 April) 1881. ___Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul alien­am­en­telor f%ÎASSI, pe­ an. 21­ fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STUEINATATE....................................­40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCmI LOCALE » 1 fr. Epistole ne­francate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b­an iWp. 20 bani (TH. BALASSA­N) FOAIA INTERESELOR GENERALE3 Da,leiad.a,r-u.l Septa, na anei sm VECHI I pi U A I PATRONUL V­­I­L­E­I 1 TIMPUL DIN SEPTA MANA­­ STIL NOU 1­I 0 T Ü A PATRONUL V­I­L­E­I Ann. Soar. __Apusul Son..­. Aprilie Aprilie 1 k, ii si AC 5 Duminică (f) Bi­mini­e» Floriilor și M. Theodor 17 Duminică (f) P»»U *g 6~47 G imni £ar- Eutechi­­ Archiep. La 3 april 12 ore noptea Lună pri­­n Mart­ P»»d­ 5_ 7 6—49 7 Marti Cuv. Par. faeorgiu. . . „­­ Marți Leon „ 8 Mercuri Păr. Irodion­­ Nașt. Marei. S. Regelui­­nă cu timp frumoa noptea frig. 20 Mercuri Theotim " °_26 9 Joi Mart. Eupsichie. 21 Joi Anselm _ ___­­ 10 Vineri Mart. Terentiu Pompie și alții 22 Vineri ^ Opportun­d__ __ jll Sâmbătă St­ Ierom. Antipa Episcopul­ Pergamului 23 Sâmbătă__________George.................................... ........ Prețul Auimolurilor Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Aclam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monl­­rnarte &. 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA ia Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. bani De inchiriet case Sg­ă apă, grădină, duș, grajdiuri, tot confortabilul pentru o familie. A se a­resa la farmacia Racoviță. (150—6). Cassa Bossy , în parte. Se vinde la subscrisul, se dă cu chirie de la 23 April curent, în totul sau și de veci. A se adresa Vasile Bossy. Inuhirios âe acum­a sau de la Sf­ilii­ lu­l Ici Gheorghe etajul de sus a caselor mele, sau și totă casa cu grajdi, șu­ră, pivniță, bucătărie, și odae pentru slugi. Adresa la Colonel Comova (75—12) MOȘIA BOZIENII, din județul Namț proprietate a princessei Alexandrina Ghy­­kta este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghior­­ghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnenu, vis-a-vis de hotel Bin­­der, în Iassy. P­e filîn­ «a ® de Pe moșia me Bogdanești, gura din județula, Bacău, plassa Trotușului, este de venire, Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să bine­voiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. S­te Hélène Pensionnatnl frangais äe jennes Alles Din causa sporirei numărului elevelor. Di­recțiunea acestei scole face cunoscut părinți­lor elevelor din acesta școlă că pensionatul se mută în timpul vacanției de Paști, în stra­da St. Lazar, în casele M-me Codrenu , unde a fost gimnaziul Alexandru cel bun, case cu o posițiune forte plăcută, și higienic. Directare. Corpul didactic: Josephine Boex. Dl. și D-na Mouille și D-ra Boex de franceză. Dl. Popes­­cu (profesor la scala Centrală) de Română. Dl. Gonjorovski de Germanä. D-ra Olga Delvecchio (guvernanta) de Română și ger­mană. Dl. Botescu și D-na Podgorovski de Piano. Dl. Bellissimus de Desen și Calli­­graphie. *e­ursurile în acest pensionat se predau con­form programelor oficiale aplicate în scalele statului, cu limbele Română, Francesă și Ger­mană, regulat în fie­care țn­ viață de familie. D-lui Ernest Engel, farmacist in Folticeni. Sunteți rugat de a achita datoria d-ves­­tre către subsemnatul. (111—3) TV. Grad­ol. Cașmir, negru, extrafin, in lăți­me de 120 Cm. Fr. 3.50 cotul, in ma­gasin W. Gruchol, (112—6). Iași, strada Lăpușnenu. «Numai pana la Sf. Crh­eorghi se vinde en depou de John Macduff strada Rusască, Loco. Reserve de mașine de Ransomes, cu prețuri reduse 10%. Reserve «Mașine ® Clayton cu prețuri reduse 20%. Și Mașine de secerat a lui Samuelson, cu prețuri reduse 20%. (146—6) Hotel de Paris à Sassy Madame Ernest Gérardin a l’lionneur d’in­­former sa nombreuse clientele qu’â partir de lȚ St. Georges son bőtel sera transfere â la maison Constantiniu située rue Lapușneanu â l’angle de la rue Banu et vis-â-vis de la maison Mavrocordato. (145—8) Drojdie de Viena. Sub­semnații aducem la cunoștința onor. public că am adus pentru sărbătorile pastelor drojdii adevărate de viena din renumita fabrică a D-lui Mautier și care le vindem cu prețuri forte moderate atăt cu calupu căt și cu drama. Tot­odată atragem atențiunea onor public con­sumator pentru a nu fi înșalat, să observe ca fie­care calup de drojdie Mautner să porte sigiliul pe însuși corpul lui, fiind­că mulți aduc drojdii din Galiția și le vând sub numele de Mautner. Pentru înlesnirea publică am făcut mai multe deposite și anume: la Biuroul no­stru principal de antrepriză vis-a-vis de Hală unde era comissia disp. a IV-a, la băcălia d-lui A. Vasiliu vis-a-vis de Primărie, la cofetăria d-lui A. Mihailescu vis-a-vis de Chateau-aux­­fleurs, la cofetăria d-lui G. lonescu »Progre­sul", la magazia d-lui loan Drăgănescu vis-a­­vis de Joquey-Club No. 4, Median Sf. Spiri­don la băcălia d-lur Panaitescu - Manoliu, și alăturea cu scula comunală de meserii. La bă­călia d-lui Th. Drăgănescu strada Alexandri, la franzelăria d-lui I. Grosman str. St. Teodor, la băcălia d-lui Soituz str. Golia vis-a-vis de farmacie. "(139­1) B. Honig , L. Rosenman. BIBLIOGRAFIE. Au apărut de sub presă: "Legea pentru urmărire, Legea pentru facerea recensimentu­­lui contribuțiunelor directe, Legea pentru modificarea taxei pa­tentelor cu tablourile tarifului de profe­siunile impuse după populație, tablourile diferitelor taxe proporționale și tabloul împărțirei orașelor și târgurilor după po­pulație, pentru recensierea patentabililor conform legei din 21 mart 1877.­­Legea pentru desființarea contribu­­țiunilor personale și de șosele, și înființa­rea unei contribuțiuni pentru căile de co­­municațiune, și Legea asupra patentelor. Tote aceste legi, împreună cu listele sertelor, împrumutului, orașului București eșite la sorți până la ultima tragere de­­ la 1 fev. 1881 s. n. și mai multe nuvele și poesii se cuprind in ediția a doua a Lalen­darului și Curierului pe anul 1881. Se află de ven­ire la tipografia nostră. Prețul unui exemplar 2 fr. TELEGRAME Berlin 16 april. După un ordin imperial, primul regiment de halații brandeburgețli, care a purtat pănă acum numele de „împăratul Alec­­sandru II“ va continua să porte a­­celași nume pentru tot­deauna. Belgrad 16 april. Scupcina a adop­tat in desbaterea generală specială, budgetul pe exercițiul 1881, presentat astă­z­i de ministrul financelor. După aceea adunarea a fost amâ­nată pănă la 16 Mai, conform uca­­dului princiar. Paris 17 april. Asupra celor ce explorau împrejurimile insulei Ta­­barca, s’au tras vre-o 40 de focuri de puște. Nu se știe dacă acele fo­curi veneau de la Krumiri sau de­­ trupele tunisiane. Știrile de la Tripolis confirm mă­celărirea misiunei colonelului Flatters de cătră triburile Tuarege. Măcelărirea ar fi avut loc cam pe la 20 Perruar. Roma 17 april. Prin cercurile par­lamentare se asigură că regele a che­mat pe Sofia, care se așteptă a sosi mâne la Roma. Barini vroia se mergă la Florența spre a petrece sărbătorile Paștelor, dar a fost rugat de rege de a nu se depărta din Roma. Este nee­­xact cum că regele a avut ori o în­trevedere cu Visconti-Venosta. Câțiva deputați cari se aflau duși, au sosit la Roma. Constantinopoli 17 april. Ambasa­dorii continua de a lucra la fixarea procedurei de urmat față cu instru­mentul diplomatic care stipuleajă ce­siunea teritorială către Grecia precum și la fixarea timpului și a condițiu­­nelor în care să se remită teritoriile cedate. Se pare că la înalta Portă precum și la palat, adisiunea Greciei a causat o surprindere și ore­care decepție. Se spera că Grecii v­or refuza să a­­dere la propuneri, ceea ce ar fi per­mis să se întreprindă contra Greciei un resboiu repede și fericit, cu neu­­trabilitatea simpatică a Europei. Numai în vederea unui ast­fel de resultat sultanul a consimțit a face niște concesii așa de largi, motivate apoi și de asigurările unuia dintre de­legații otoimani care afirma că gu­vernul­­ grecesc silit de atitudinea po­porului va respinge propunerile pu­terilor. Se așteptă ca Porta să puie tot felii de pedici la realizarea propunerei sale. Roma 18 april. Regele a primit pe Sella în audiența care a ținut o oră. Farini a fost după aceea chemat la Quirinal. Sella ar fi exprimat re­gelui părerea sa că actualul cabinet trebue să renune la putere, fiind că in urma ințelegerei șefilor stîngei, ca­binetul represinta majoritatea camerei. Circulă vuetul că Depretis a declinat mandatul conferit de Majestatea Sa de a reconstitui cabinetul. CRONICA INTERNĂ ADULAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 5 Aprilie 1881. Președinte d. Rosetti, presenți 87 deputați. I­. Costescu Comanenu protesteză contra cuvintelor președintelui sena­tului cu ocazia discuției asupra sub­­vențiunei abilului Elena. D. Dabija respunde că d. Costescu este la adăpostul ori­cărui reproș in privința raportului asupra budgetului m­inisteriului de interne, din moment ce Camera a votat acel budget. D. Rosetti închide incidentul zli­­când că nu trebue să se facă in ca­meră critică asupra celor ce se fac la senat. Camera trece pentru o jumătate de oră in secțiuni. La redeschiderea ședinței de prim­­ministru T. C. Bratianu anunță că întreg cabinetul a depus demisiunea sa în manele M. S. Regelui, și că Majestatea Sa a insărcinat pe minister să conserve direcțiunea afacerilor pănă ce M. S. va lua o decisiune. Camera a votat după aceea mai multe mici credite. Ședința de la 6 April 1881. Președinte d. Chițu, presenți 87 deputați. D. Fleva anunță o interpelare d-lui ministru al instrucțiunei, cerând a ști pentru ce institutorii rurali nu sunt ch­emați a beneficia de drepturile de gradațiune. D. ministru cere trei­­ zile spre a respunde. D. I. Isvoranu interpelă pe mi­nistrul de interne in privința falsifi­­cărei­­ și a ingerinței prefectului de Mehedinți în alegerea colegiului al 4-lea de deputați. Ministru de interne declară că va respunde in terminul legal. Camera se ocupă apoi pănă la 4 ore jum. cu petițiuni și indigenare. Majestatea Sa Regele a primit, din partea Majestatei Sale Regelui Suediei și Norvegiei, felicitări pentru proclamarea Regatului României. Pentru serbarea încoronărei de la 10 mai aflăm că vor veni în capitală prin­țul Leopold Hohenzolern, soția și fiul seu, prințul moștenitor al coronei României. Vor fi însoțiți de representantul nostru din Paris, d. Cogălniceanu. (R. Gr.) Duminică la ora 2 d. am. a avut loc înmormântarea generalului Ghika O mulțime imensă s'a grămădit respec­­tosă și făcută pe troterele stradelor pe unde trebuia să trecă cortegiul. Dricul, tras de șase cai și acoperit cu flori, era precedat de patru maiori care purtau pe perine de catifea roșie deco­­rațiunile repausatului. In urmă venea un regiment de infanterie și mai multe com­panii din diferite corpuri și o baterie de artileria. Trăsura repausatului era urmată de familia, de trăsura domnescă, și de un lung șir de carete și de birji. Camera și Senatul erau represintate prin bi­rourile lor. Un numeros cortegiu de rude și de amici, civili și militari au însoțit pe repausat până la cimitir. « Monitorul * de duminică publică un tablou de numele membrilor cor­pului didactic cari, cu începere de la 1 aprilie curent, au dreptul la gradațiu­­nea onorarii­lor, de­ore­ce au îndepli­nit un serviciu de 12 ani. Sesiunea Camerelor s-a prelungit pănă la 31 mai. Vacanțele Camerelor pentru Paști vor ține­­ zece­­rile, de la 9 pănă la 19 aprilie. Senatul a votat legea privitoare la con­­strucțiunea liniei ferate Adjud Ocna, și a aprobat părerea Camerii in privința unui ministru fără portofoliu. Camera a luat in considerație legea a­­supra străinilor. S’a discutat pe arti­­cule. Sâmbătă, la oarele 2 p. m., Escelența Sa d. general Zourow, trimis estra­ordi­­nar al M. S. împăratului Rusiei, a fost primit la Palat in audiență oficială. Escelența Sa d. general Zourov, în presența d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, a în­mânat Maiestăței Sale Regelui scrisorile prin care M. S. împăratul Alesandru III ’I notifică suirea Sa pe Tronul Imperial al Rusiei, respunde la scrisoarea prin care Maiestatea Sa Regele ’l-a notificat pro­clamarea Regatul României și exprimă fe­licitările Sale Maiestăței Sale Regelui. Domnul trimis estra­ordinar a fost primit, apoi, de Maiestatea Sa Regina în­­congiurată de curtea Sa, și, la urmă, a fost recondus la ospețul seu cu ceremo­­dialul ce a presidat la sosire»i. Maiestățile Lor Regele și Regina nu vor primi în audiență de­cât după sfintele ser­­bători ale Paștelor. «Binele Public» află că academia româ­nă a primit în sînul ei ca membru ono­­rific pe M. S. Regina. Sperăm ca academia noastră se va gândi se proceadă tot ast­fel și cu d-na Dora D’Istria, celebritate europeană și fiică a Romăniei. In urma demisionărei cabinetului, o întrunire extra-parlamentară compusă de peste o sută senatori și deputați a avut loc în sala de 7 curent. D. I. C. Brăteanu a declarat la aces­tă întrunire, că fiind cu totul obosit, nu mai pute accepta misiunea de a forma noul cabinet. Membrii cei mai influenți ai partidu­lui liberal au insistat ca d. Brătianu să renune in capul guvernului, fiind­că țara are incă trebuință de serviciile sale. D. I. C. Brătianu insă a reînoit de­­clarațiunea sa, ț­icând că hotărârea sa este irevocabilă. Majoritatea s-a adresat atunci la d. Rossetti care a refuzat de asemene pe motive de sănătate. D. I. C. Brătianu a invitat pe majo­ritate să deie preșidenților camerei și senatului, facultatea de a recomanda re­gelui un veteran al partidului liberal ca­re să formeze cabinetul. Majoritatea a­­ efusat declarând că primesc numai pe d. Rossetti sau pe d. Brătianu să compuie cabinetul. După a­­ceea întrunirea s’a despărțit. Ziarul „Românul” prin numărul seu de Luni (zice că crede cum că membrii partidului liberal nu vor face zadarnic apel la patriotismul d-lui Brătianu, care, va înțelege că trebuie incă să facă sa­crificii spre a se conforma dorințelor țetei. Diarul «Pressa» (zice că d. Brătianu care are conștiința datoriei sale va ști să’și-o îndeplinească pănă’n capăt. Conventiunea consulara intre Belgia si România. Monitorul din 3 april publică conven­­țiunea consulară încheiată între Belgia și România și aprobată de M. S. Regele. Iată textul acelei convențiuni: M. S. R. Domnul României și M. S. Regele Belgilor, însuflețiți de­o­potrivă de dorința de a determina în totă întinderea și claritatea putinciosă drepturile, privilegiurile și imuni­­tățile reciproce ale agenților consulari respec­tivi, precum și funcțiunile lor și obligațiunile la care ei vor fi supuși în cele doue țări, au hotărât să încheie o convențiune consulară, și au numit de plenipotențiari ai Lor : M. S. R. Domnul României pe d. B. Boe­­rescu, mare cruce al ordinului „Steua Româ­niei, mare cruce al ordinului­­ Leopold al Bel­giei“, etc, etc, etc., ministrul Seu al afaceri­­lor străine, M. S. Regele Belgilor, pe d. Josef Jooris, oficiar al ordinului „Leopold“, mare cruce a ordinului »Isabela Catolică a Spaniei“, coman­dor al ordinelor „Notre Dame de la Concep­tion de la Vicosa al Portugaliei și Danebrog al Danemarcei“, comandor de numer al ordi­nului »Carol III al Spaniei“, etc., etc., etc., ministrul Său reședinte pe lângă M S. R. Domnul României. Cari, după ce­­ și-au schimbat ale lor depli­ne puteri respective, găsite în bună și cuve­nită formă, au convenit asupra următorelor articole : Art. 1. Fie­ care din înaltele părți contrac­tante consimte a admite consuli generali, con­suli, vice consuli și agenți consulari al celel­alte în tote porturile, orașele și localitățile sale, afară de localitățile unde ar fi un incon­venient de a admite asemenea agenți. Acesta reservă însă nu se va aplica uneia din înaltele părți contractante, fără a se a­­plica de asemenea ori­cărei alte Puteri. Art. 2. Consulii generali, consulii, vicecon­sulii și agenții consulari ai fie­căreia din cele două înalte părți contractante, se vor bucura reciproc, în Statele celel­alte, de tote privi­legiile, scutirile și imunitățile de cari se bu­cură agenții de același rang și de aceeași ca­litate ai națiunei celei mai favorizate. Numi­ții agenți, înainte de a fi admiși la exerci­țiul funcțiunilor lor,­­și a se bucura de imu­­nitățile ce se legă de dânsele vor trebui să

Next