Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-04-08 / nr. 41
ANUNCIURI Pensionat Nou Aflăm cu plăcere că de la Sf. Ghiorghi viitor, domnișorele Varlam deschid un pensionat de domnișore in urbea Bârlad. Credem că părinții se vor grăbi a-și așada pe copilele desor iu acest pensionat, aprobat și de guvern, și care se va găsi în cele mai bune condițiuni spre a satisface dorința părinților printr’o creștere bună atât în privința inteligenței și a moralei, cât și a bunei îngrijiri. Din parte-ne, aducem laude domnișorelor Varlam pentru acesta inițiativă atât de patriotică, utilă și nobilă, cari’și sacrific frageda d-lor viață pentru cultura tinerilor Românce. Domnișorele Varlam fiind dintr’o familie forte onorabilă din orașul nostru, și posedând o educațiune excelentă (d-na Maria Warlam este cunoscută pentru educațiunea pe care a dat’o copiilor d-sale), credem că vor face onore sexului d-lor, și nu ne putem opri a nu le ura succes bun și multă prosperitate în dificila carieră pe care au îmbrățișat’o. Redacțiunea Anul al 9-lea No. 41. IA8SI, Miercuri 8 (20 April) 1881. ___Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul alienamentelor f%ÎASSI, pe an. 21 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STUEINATATE....................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rândul 60 b. SCmI LOCALE » 1 fr. Epistole nefrancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 ban iWp. 20 bani (TH. BALASSAN) FOAIA INTERESELOR GENERALE3 Da,leiad.a,r-u.l Septa, na anei sm VECHI I pi U A I PATRONUL VILEI 1 TIMPUL DIN SEPTA MANA STIL NOU 1I 0 T Ü A PATRONUL VILEI Ann. Soar. __Apusul Son... Aprilie Aprilie 1 k, ii si AC 5 Duminică (f) Biminie» Floriilor și M. Theodor 17 Duminică (f) P»»U *g 6~47 G imni £ar- Eutechi Archiep. La 3 april 12 ore noptea Lună prin Mart P»»d 5_ 7 6—49 7 Marti Cuv. Par. faeorgiu. . . „ Marți Leon „ 8 Mercuri Păr. Irodion Nașt. Marei. S. Regeluină cu timp frumoa noptea frig. 20 Mercuri Theotim " °_26 9 Joi Mart. Eupsichie. 21 Joi Anselm _ ___ 10 Vineri Mart. Terentiu Pompie și alții 22 Vineri ^ Opportund__ __ jll Sâmbătă St Ierom. Antipa Episcopul Pergamului 23 Sâmbătă__________George.................................... ........ Prețul Auimolurilor Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la D-l. Aclam négociant-commissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Monlrnarte &. 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA ia Rudolf Mosse Seilerstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Nr. bani De inchiriet case Sgă apă, grădină, duș, grajdiuri, tot confortabilul pentru o familie. A se aresa la farmacia Racoviță. (150—6). Cassa Bossy , în parte. Se vinde la subscrisul, se dă cu chirie de la 23 April curent, în totul sau și de veci. A se adresa Vasile Bossy. Inuhirios âe acuma sau de la Sfilii lul Ici Gheorghe etajul de sus a caselor mele, sau și totă casa cu grajdi, șură, pivniță, bucătărie, și odae pentru slugi. Adresa la Colonel Comova (75—12) MOȘIA BOZIENII, din județul Namț proprietate a princessei Alexandrina Ghykta este de dat în arendă pe termin de cinci ani, începători de la Sfântu Ghiorghi 1882 cu arăturile de tomnă din 1881. Doritorii de a o lua să bine-voiască a se adresa la principele Alexandru Ghyka, strada Lăpușnenu, vis-a-vis de hotel Binder, în Iassy. Pe filîn «a ® de Pe moșia me Bogdanești, gura din județula, Bacău, plassa Trotușului, este de venire, Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. G. Emm. Bogdan. Ste Hélène Pensionnatnl frangais äe jennes Alles Din causa sporirei numărului elevelor. Direcțiunea acestei scole face cunoscut părinților elevelor din acesta școlă că pensionatul se mută în timpul vacanției de Paști, în strada St. Lazar, în casele M-me Codrenu , unde a fost gimnaziul Alexandru cel bun, case cu o posițiune forte plăcută, și higienic. Directare. Corpul didactic: Josephine Boex. Dl. și D-na Mouille și D-ra Boex de franceză. Dl. Popescu (profesor la scala Centrală) de Română. Dl. Gonjorovski de Germanä. D-ra Olga Delvecchio (guvernanta) de Română și germană. Dl. Botescu și D-na Podgorovski de Piano. Dl. Bellissimus de Desen și Calligraphie. *eursurile în acest pensionat se predau conform programelor oficiale aplicate în scalele statului, cu limbele Română, Francesă și Germană, regulat în fiecare țn viață de familie. D-lui Ernest Engel, farmacist in Folticeni. Sunteți rugat de a achita datoria d-vestre către subsemnatul. (111—3) TV. Gradol. Cașmir, negru, extrafin, in lățime de 120 Cm. Fr. 3.50 cotul, in magasin W. Gruchol, (112—6). Iași, strada Lăpușnenu. «Numai pana la Sf. Crheorghi se vinde en depou de John Macduff strada Rusască, Loco. Reserve de mașine de Ransomes, cu prețuri reduse 10%. Reserve «Mașine ® Clayton cu prețuri reduse 20%. Și Mașine de secerat a lui Samuelson, cu prețuri reduse 20%. (146—6) Hotel de Paris à Sassy Madame Ernest Gérardin a l’lionneur d’informer sa nombreuse clientele qu’â partir de lȚ St. Georges son bőtel sera transfere â la maison Constantiniu située rue Lapușneanu â l’angle de la rue Banu et vis-â-vis de la maison Mavrocordato. (145—8) Drojdie de Viena. Subsemnații aducem la cunoștința onor. public că am adus pentru sărbătorile pastelor drojdii adevărate de viena din renumita fabrică a D-lui Mautier și care le vindem cu prețuri forte moderate atăt cu calupu căt și cu drama. Totodată atragem atențiunea onor public consumator pentru a nu fi înșalat, să observe ca fiecare calup de drojdie Mautner să porte sigiliul pe însuși corpul lui, fiindcă mulți aduc drojdii din Galiția și le vând sub numele de Mautner. Pentru înlesnirea publică am făcut mai multe deposite și anume: la Biuroul nostru principal de antrepriză vis-a-vis de Hală unde era comissia disp. a IV-a, la băcălia d-lui A. Vasiliu vis-a-vis de Primărie, la cofetăria d-lui A. Mihailescu vis-a-vis de Chateau-auxfleurs, la cofetăria d-lui G. lonescu »Progresul", la magazia d-lui loan Drăgănescu vis-avis de Joquey-Club No. 4, Median Sf. Spiridon la băcălia d-lur Panaitescu - Manoliu, și alăturea cu scula comunală de meserii. La băcălia d-lui Th. Drăgănescu strada Alexandri, la franzelăria d-lui I. Grosman str. St. Teodor, la băcălia d-lui Soituz str. Golia vis-a-vis de farmacie. "(1391) B. Honig , L. Rosenman. BIBLIOGRAFIE. Au apărut de sub presă: "Legea pentru urmărire, Legea pentru facerea recensimentului contribuțiunelor directe, Legea pentru modificarea taxei patentelor cu tablourile tarifului de profesiunile impuse după populație, tablourile diferitelor taxe proporționale și tabloul împărțirei orașelor și târgurilor după populație, pentru recensierea patentabililor conform legei din 21 mart 1877.Legea pentru desființarea contribuțiunilor personale și de șosele, și înființarea unei contribuțiuni pentru căile de comunicațiune, și Legea asupra patentelor. Tote aceste legi, împreună cu listele sertelor, împrumutului, orașului București eșite la sorți până la ultima tragere de la 1 fev. 1881 s. n. și mai multe nuvele și poesii se cuprind in ediția a doua a Lalendarului și Curierului pe anul 1881. Se află de venire la tipografia nostră. Prețul unui exemplar 2 fr. TELEGRAME Berlin 16 april. După un ordin imperial, primul regiment de halații brandeburgețli, care a purtat pănă acum numele de „împăratul Alecsandru II“ va continua să porte același nume pentru totdeauna. Belgrad 16 april. Scupcina a adoptat in desbaterea generală specială, budgetul pe exercițiul 1881, presentat astăzi de ministrul financelor. După aceea adunarea a fost amânată pănă la 16 Mai, conform ucadului princiar. Paris 17 april. Asupra celor ce explorau împrejurimile insulei Tabarca, s’au tras vre-o 40 de focuri de puște. Nu se știe dacă acele focuri veneau de la Krumiri sau de trupele tunisiane. Știrile de la Tripolis confirm măcelărirea misiunei colonelului Flatters de cătră triburile Tuarege. Măcelărirea ar fi avut loc cam pe la 20 Perruar. Roma 17 april. Prin cercurile parlamentare se asigură că regele a chemat pe Sofia, care se așteptă a sosi mâne la Roma. Barini vroia se mergă la Florența spre a petrece sărbătorile Paștelor, dar a fost rugat de rege de a nu se depărta din Roma. Este neexact cum că regele a avut ori o întrevedere cu Visconti-Venosta. Câțiva deputați cari se aflau duși, au sosit la Roma. Constantinopoli 17 april. Ambasadorii continua de a lucra la fixarea procedurei de urmat față cu instrumentul diplomatic care stipuleajă cesiunea teritorială către Grecia precum și la fixarea timpului și a condițiunelor în care să se remită teritoriile cedate. Se pare că la înalta Portă precum și la palat, adisiunea Greciei a causat o surprindere și orecare decepție. Se spera că Grecii vor refuza să adere la propuneri, ceea ce ar fi permis să se întreprindă contra Greciei un resboiu repede și fericit, cu neutrabilitatea simpatică a Europei. Numai în vederea unui astfel de resultat sultanul a consimțit a face niște concesii așa de largi, motivate apoi și de asigurările unuia dintre delegații otoimani care afirma că guvernul grecesc silit de atitudinea poporului va respinge propunerile puterilor. Se așteptă ca Porta să puie tot felii de pedici la realizarea propunerei sale. Roma 18 april. Regele a primit pe Sella în audiența care a ținut o oră. Farini a fost după aceea chemat la Quirinal. Sella ar fi exprimat regelui părerea sa că actualul cabinet trebue să renune la putere, fiind că in urma ințelegerei șefilor stîngei, cabinetul represinta majoritatea camerei. Circulă vuetul că Depretis a declinat mandatul conferit de Majestatea Sa de a reconstitui cabinetul. CRONICA INTERNĂ ADULAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 5 Aprilie 1881. Președinte d. Rosetti, presenți 87 deputați. I. Costescu Comanenu protesteză contra cuvintelor președintelui senatului cu ocazia discuției asupra subvențiunei abilului Elena. D. Dabija respunde că d. Costescu este la adăpostul oricărui reproș in privința raportului asupra budgetului ministeriului de interne, din moment ce Camera a votat acel budget. D. Rosetti închide incidentul zlicând că nu trebue să se facă in cameră critică asupra celor ce se fac la senat. Camera trece pentru o jumătate de oră in secțiuni. La redeschiderea ședinței de primministru T. C. Bratianu anunță că întreg cabinetul a depus demisiunea sa în manele M. S. Regelui, și că Majestatea Sa a insărcinat pe minister să conserve direcțiunea afacerilor pănă ce M. S. va lua o decisiune. Camera a votat după aceea mai multe mici credite. Ședința de la 6 April 1881. Președinte d. Chițu, presenți 87 deputați. D. Fleva anunță o interpelare d-lui ministru al instrucțiunei, cerând a ști pentru ce institutorii rurali nu sunt chemați a beneficia de drepturile de gradațiune. D. ministru cere trei zile spre a respunde. D. I. Isvoranu interpelă pe ministrul de interne in privința falsificărei și a ingerinței prefectului de Mehedinți în alegerea colegiului al 4-lea de deputați. Ministru de interne declară că va respunde in terminul legal. Camera se ocupă apoi pănă la 4 ore jum. cu petițiuni și indigenare. Majestatea Sa Regele a primit, din partea Majestatei Sale Regelui Suediei și Norvegiei, felicitări pentru proclamarea Regatului României. Pentru serbarea încoronărei de la 10 mai aflăm că vor veni în capitală prințul Leopold Hohenzolern, soția și fiul seu, prințul moștenitor al coronei României. Vor fi însoțiți de representantul nostru din Paris, d. Cogălniceanu. (R. Gr.) Duminică la ora 2 d. am. a avut loc înmormântarea generalului Ghika O mulțime imensă s'a grămădit respectosă și făcută pe troterele stradelor pe unde trebuia să trecă cortegiul. Dricul, tras de șase cai și acoperit cu flori, era precedat de patru maiori care purtau pe perine de catifea roșie decorațiunile repausatului. In urmă venea un regiment de infanterie și mai multe companii din diferite corpuri și o baterie de artileria. Trăsura repausatului era urmată de familia, de trăsura domnescă, și de un lung șir de carete și de birji. Camera și Senatul erau represintate prin birourile lor. Un numeros cortegiu de rude și de amici, civili și militari au însoțit pe repausat până la cimitir. « Monitorul * de duminică publică un tablou de numele membrilor corpului didactic cari, cu începere de la 1 aprilie curent, au dreptul la gradațiunea onorariilor, deorece au îndeplinit un serviciu de 12 ani. Sesiunea Camerelor s-a prelungit pănă la 31 mai. Vacanțele Camerelor pentru Paști vor ține zecerile, de la 9 pănă la 19 aprilie. Senatul a votat legea privitoare la construcțiunea liniei ferate Adjud Ocna, și a aprobat părerea Camerii in privința unui ministru fără portofoliu. Camera a luat in considerație legea asupra străinilor. S’a discutat pe articule. Sâmbătă, la oarele 2 p. m., Escelența Sa d. general Zourow, trimis estraordinar al M. S. împăratului Rusiei, a fost primit la Palat in audiență oficială. Escelența Sa d. general Zourov, în presența d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, a înmânat Maiestăței Sale Regelui scrisorile prin care M. S. împăratul Alesandru III ’I notifică suirea Sa pe Tronul Imperial al Rusiei, respunde la scrisoarea prin care Maiestatea Sa Regele ’l-a notificat proclamarea Regatul României și exprimă felicitările Sale Maiestăței Sale Regelui. Domnul trimis estraordinar a fost primit, apoi, de Maiestatea Sa Regina încongiurată de curtea Sa, și, la urmă, a fost recondus la ospețul seu cu ceremodialul ce a presidat la sosire»i. Maiestățile Lor Regele și Regina nu vor primi în audiență decât după sfintele serbători ale Paștelor. «Binele Public» află că academia română a primit în sînul ei ca membru onorific pe M. S. Regina. Sperăm ca academia noastră se va gândi se proceadă tot astfel și cu d-na Dora D’Istria, celebritate europeană și fiică a Romăniei. In urma demisionărei cabinetului, o întrunire extra-parlamentară compusă de peste o sută senatori și deputați a avut loc în sala de 7 curent. D. I. C. Brăteanu a declarat la acestă întrunire, că fiind cu totul obosit, nu mai pute accepta misiunea de a forma noul cabinet. Membrii cei mai influenți ai partidului liberal au insistat ca d. Brătianu să renune in capul guvernului, fiindcă țara are incă trebuință de serviciile sale. D. I. C. Brătianu insă a reînoit declarațiunea sa, țicând că hotărârea sa este irevocabilă. Majoritatea s-a adresat atunci la d. Rossetti care a refuzat de asemene pe motive de sănătate. D. I. C. Brătianu a invitat pe majoritate să deie preșidenților camerei și senatului, facultatea de a recomanda regelui un veteran al partidului liberal care să formeze cabinetul. Majoritatea a efusat declarând că primesc numai pe d. Rossetti sau pe d. Brătianu să compuie cabinetul. După aceea întrunirea s’a despărțit. Ziarul „Românul” prin numărul seu de Luni (zice că crede cum că membrii partidului liberal nu vor face zadarnic apel la patriotismul d-lui Brătianu, care, va înțelege că trebuie incă să facă sacrificii spre a se conforma dorințelor țetei. Diarul «Pressa» (zice că d. Brătianu care are conștiința datoriei sale va ști să’și-o îndeplinească pănă’n capăt. Conventiunea consulara intre Belgia si România. Monitorul din 3 april publică convențiunea consulară încheiată între Belgia și România și aprobată de M. S. Regele. Iată textul acelei convențiuni: M. S. R. Domnul României și M. S. Regele Belgilor, însuflețiți deopotrivă de dorința de a determina în totă întinderea și claritatea putinciosă drepturile, privilegiurile și imunitățile reciproce ale agenților consulari respectivi, precum și funcțiunile lor și obligațiunile la care ei vor fi supuși în cele doue țări, au hotărât să încheie o convențiune consulară, și au numit de plenipotențiari ai Lor : M. S. R. Domnul României pe d. B. Boerescu, mare cruce al ordinului „Steua României, mare cruce al ordinului Leopold al Belgiei“, etc, etc, etc., ministrul Seu al afacerilor străine, M. S. Regele Belgilor, pe d. Josef Jooris, oficiar al ordinului „Leopold“, mare cruce a ordinului »Isabela Catolică a Spaniei“, comandor al ordinelor „Notre Dame de la Conception de la Vicosa al Portugaliei și Danebrog al Danemarcei“, comandor de numer al ordinului »Carol III al Spaniei“, etc., etc., etc., ministrul Său reședinte pe lângă M S. R. Domnul României. Cari, după ce și-au schimbat ale lor depline puteri respective, găsite în bună și cuvenită formă, au convenit asupra următorelor articole : Art. 1. Fie care din înaltele părți contractante consimte a admite consuli generali, consuli, vice consuli și agenți consulari al celelalte în tote porturile, orașele și localitățile sale, afară de localitățile unde ar fi un inconvenient de a admite asemenea agenți. Acesta reservă însă nu se va aplica uneia din înaltele părți contractante, fără a se aplica de asemenea oricărei alte Puteri. Art. 2. Consulii generali, consulii, viceconsulii și agenții consulari ai fiecăreia din cele două înalte părți contractante, se vor bucura reciproc, în Statele celelalte, de tote privilegiile, scutirile și imunitățile de cari se bucură agenții de același rang și de aceeași calitate ai națiunei celei mai favorizate. Numiții agenți, înainte de a fi admiși la exercițiul funcțiunilor lor,și a se bucura de imunitățile ce se legă de dânsele vor trebui să