Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)

1881-07-31 / nr. 87

Anul al 9-lea No. 87. IASSI, Vineri 31 Iulie (12 Aug ) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. AllOlianH’iile lui IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.­— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—­pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STAF.INATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rundul 60 b. SCĂRI LOCALE * 1 fr. Epistole ne­flancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. WIn JY.­ 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) . FOAEA INTERESELOR GENERALE. 1.11 .............. August. I 7. 6 26 Duminică Ierom. Ermolau 7 Duminică I Sixte. 7_15 li Luni (t) in. Martir Pantelemon. La 31 Iulie la 5 oare dim. Lună plină † Jum­pp P.S<‘ 4-65 7-13 28 Marți Apost. Prohor 51 Nicamor. » Marți Vitrice. 4—56 7__12 29 Mercuri Martirul Calinic. Cu timp frumos apoi plone. 10 Mercuri Pfilomenee. 2—VI 7_10 30 Joi Apóst. Sila și Siluan. 17 Joi Sussanne. 7_ 9 31 Vineri Sf. și dreptul Eudochim (las. post. sf. Măriei). 12 Vineri Claire, v.­­__­­­­__ 7 1 aug. Sămbătă Scoaterea sf. Cruci și Sf. 7 Macavei. _____Sămbătă^^^^ ^^Radegon^^__——____——_ A­NUNCIURI 9fi flflO sunt ^at cu faVțWWV procent cu prima ipotecă, în condițiuni avantajose. Se pot da și în parte: Pentru informațiuni ase a­­­dresa la d. Gr. J. Buicliu sau la Admi­­nistrațiunea Ziarului Curierul Balassan, special pentru bólele interne și de piele, dă consultațiuni în tote­­ lilele de la ore­le 9 —11 diminâță și 4—6 după amed­ă. Pentru săraci gratuite. Locuește strada Sărărie în casa D-lui Pogor lângă casa Baștă.__________________(314—7). Institut și Pensionat. de făctt „A FRIEDRICH“." Brașiov. Programe gratis și franco. MOȘIA PUNGEȘTII Din districtul Vaslui, plassa Racova, se arendeză de pe acum. întinderea 2000 fălci aproc­imativ, pământ cultivabil, fâ­­naț și imaș, plus pădure, velniță și ve­nitul târgului Pungeștii. Pentru informa­țiuni și condițiuni a se adresa la Pro­prietarul în Pungești 294—10. Marco-Polo. MOȘIA GÂRCENII Trup deosebit de moșia Pungeștii plassa Racova, județul Vaslui, în întindere a­proximativ de 360 fălci din cari 250 fălci codru iar restul ț­blă și arabil, se vinde de veci. Se învecinează cu moșia Du­­meștii și satele Dumbrăvenii și Gârcenii. Pentru condițiuni, prețu și informațiuni a se adresa la sub­semnatul Proprietar în Pungești. 293—10. Marco-Polo. Regatul României. PREFECTUL JUDEȚU­LUI VALIUI No. 7605. Fiind vacant postul de Me­­­­dic plasei Racova cu reședința în târgu­­șorul Pungeștii, retribuit cu salar de 250 lei și diurnă 150 lei mensual. Se publică spre cunoștința Generală, pentru ca D-nii Doctori sau Licențiați ce ar voi a ocupa asemine funcțiune să se presinte In acest oficiu. p. Prefect D. A. Rășcanu. MOȘIA CAUTACENI 1 Districtul Roman, plasa Fundurile, se dă in arendă, cu intrare în stăpânire, de pe acuma, tomna anului 1881. Pentru informațiuni, a se adresa la pro­prietară în Iași, strada Sf. Neculai. Maria Tufescu. Paciurea,..“pe 71 î 7 Bsogdali’­m 109^1 județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să bine­voiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. Gr. Emm. Bogdan. Ho uon Hora (­e ^ună voe casele mese și­ L/C­VCIIUalC toate­­ a Copoii, strada Lă­țescu, având șapte camere, două bucătării, o grădină spațiosă pentru legume două grădini pentru fiori, șură, grajdiu, beciu, pivniță, fe­­redeu, fântână de apă bună, în fine tote ate­nansele necesare. Pentru informațiuni, a se­ adresa la d. Moritz Rubensaft, ciasornicar,­ strada Lăpușnenu, casa Grabowieski. Sevastie Stegărescu. T­ELEGRAME Roma, 7 August. Trei mii oa­meni au ținut astăzi un meeting con­­­tra legei garanțiilor. Autoritatea a interzis cetirea ordinei de ții și a ridicat ședința. Nici o desordine nu a avut loc. Bregenz, 8 August, împăratul Aus­triei a sosit aici și a fost primit de populațiune cu mare entusiasm. Paris. 6 August. D. Lequeux este numit consut frances la Tunis. Din ancheta făcută la Sfax de ge­neralul Légerot rezultă că quartierul european a fost jăfuit de arabi îna­inte de debarcarea Francezilor. Ra­portul conchide că acuzațiunele aduse contra soldaților francezi sunt cu de­săvârșire false. Washington, 8 August. Starea să­­nătăței generalului Garfield a deve­nit din nou foarte îngrijitoare. Tunis, 8 August. Cinci sute oa­meni trupe au fost trimeși cu dru­mul de fer contra bandelor de hoți cari jăfuesc satele din valea Med­­jerda. 120 de soldați vor ocupa Ta­­burka. Kiel, 8 August. Se cetește in „ Ga­zeta de Kiel că ministrul de interne a oprit eșirea vaselor „Diogen“ și „Socrate“ construite de curând in a­­telierile Horvaldt, aceasta in urmă unei comunicațiuni a ministrului de externe care z­­ce că după cercetările făcute, acele vase ar fi destinate să serve la operațiuni de resboiu între­prinse de Peru și Bolivia contra sta­tului Chili. U-nii frați Horvaldt au fost invitați de a produce probe cari să arăte scopul pentru care acele vase au fost construite. Pănă la produ­cerea probelor că ele nu sunt desti­nate pentru resboi sau pentru a creaza contra vre­unei puteri ce trăește in pace cu imperiul, oprirea nu va fi ri­dicată. Ministrul de interne și-a re­servat de a decide dacă probele ce se vor produce vor fi îndestulătoare. Berlin, 8 August, zliarul „Ger­mania“ publică o telegramă care a­­nunță că breful Papei numind pe Dr. Korum la episcopat«1, de la Treves este deja subscris. 1 Constantinopoli, 8 August. Se aș­teaptă aici sosirea unui funcționar german însărcinat a reorganiza inten­dența militară turcească. Ischl, 9 August. Prințul și prin­­țesa Serbiei au sosit aici. Bregenz, 9 August, împăratul Aus­triei a mers astăzi dimineață la 9 oare cu un vapor special in insula Mainan din mijlocul lacului Constan­­tza spre a face o visită marelui duce de Baden. Maiestatea Sa va prânzi la amiază in castelul Fried­richshafen la regele Wurtembergului. Paris, 9 August. D. Burke dele­gatul creditorilor englesi a plecat la Constantinopoli și va trece pe la Viena Prețul Anun­ciurilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Mont­­marte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUS­TRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincșnz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eu­gen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un­ili% 20 bani și București unde d. Walfrey delega­tul creditorilor francezi va veni să-l găsească pe la 20 August și după care apoi vor sosi împreună la Cons­­tantinopoli pe la 22 August. Prințesa Brasiliei a născut un copil. Berlin, 9 August. In procesul in­tentat de casa Kaufman Landau con­tra societăței căilor ferate române, casa Kaufmann a fost respinsă in tote cererile sale de cătră tribunal. Kauf­mann cerea de a se interzice socie­tăței preschimbarea titlurilor obliga­­țiunelor 6 la sută contra titlurilor de stat român etc. precum și oprirea de a se transfera sediul societăței la Bu­curești. Tribunalul a declarat trans­ferarea admisibilă cu o cauțiune de 500 mii mărci, precum și executarea convențiunei pentru preschimbarea ve­chilor obligațiuni recunoscute expres ca valabile. D. director Calenderu a asistat la audiență. Cauțiunea de 500 mii mărci va fi imediat depusă. Constantinopoli, 9 August. Conven­­țiunea directă dintre Turcia și Grecia a fost ratificată astăzi de către Assym­pasa și Conduriotis. Bregenz, 9 August, împăratul Aus­triei a fost primit astăzi dimineață in insula Mainau de către marele Duce de Baden, și la ampnd­ă la Friedrichs­hafen de cătră regele și regina Wur­tembergului. După prânz, imparatul a sosit la Lindau unde a fost cordi­­almente primit de populațiune. La 8 oare sara Maiestatea Sa s’a intors la Bregenz in trăsură din causa vio­lentei furtuni ce era pe lac. Roma, 9 August. „Agența Ște­fani“ publică o depeșă din Tunis res­­pun­zând la o telegramă a „Agenței Havas“ care spunea că lucrătorii ita­­liani de la Hammanșif s’au refugiat la Tunis cautănd astfel o panică in capitala regenței. Depeșa „Agenței Ștefani“ (Ace că lucrătorii italiani pă­răsiră mina de la Gibalarosas de­ore­­ce autoritățile de acolo erau neputin­­ciose a le garanta securitatea. Conduita lucrătorilor a fost tot­deauna demnă de laude, cât despre consulul interimar al Italiei, el a des­­voltat multă energie și spirit de con­­ciliare. Grație lui, afluența locuito­rilor la Tunis nu a causat nici o de­sordine. Londra, 10 August. In Camera comunelor ministerul combate toate a­­mendamentele introduse de camera lorzilor in bilul agrar, relative la prin­cipiile esențiale proiectului, astfel cum a fost presentat de guvern. O altă nouă mașină infernală s-a descoperit in uzina de gaz de la Dun­dee (Scoția). Deputatul Brandlaugh este grav a­­tins de o eurosipelă. Washington, 10 August. Președin­tele Garfield a petrecut ori o noapte liniștită; frigurile au scăzut. Roma, 10 August. Ziarul „Ri­­forma“ publică o scrisoare a unui­ om politic al Germaniei aparținând par­tidului conservator. In acea scrisoare se zice că Germania dorește o alianță cu Italia dar că nu o va cere. Au­torul scrisorei sfârnește pe Italia de a grăbi cu înarmarea ca un mijloc de a face utilă alianța și probează că intrarea Italiei in alianța austro-ger­­mană ar garanta pacea Europei și mai bine de­cât o alianță a Italiei cu Anglia. O­a­lend­a­r­ al Septa. m. a. n­e­i ________ | STIL VECHI pion PATRONUL S­I L­U­I TIMPUL DIN SEPTAMANA" STIL NOU | P­I­O­A ____|_________PATRONUL­­ULUI I Răs. Soar. | Apugul doar, CRONICA INTERNA O bancă nouă se zice că se va fonda in București, sub numele de Banca generală a României.“ Casa FOILETON Eugene Scribe. 6 CARLO BROSCHI » (Urmare). «— Și cine ar cuteza să se espună resbunării unchiului meu și a familiei mele ? Cine ar cuteza să ne căsătorescă ? «— Eu!­­zise el. Nu găseam espresiune pentru a’i mulțămi, dar m- aruncăi iu brațele sale. «— Care’i causa surprinderei d-vóstre? urmă el, nu v’am spus, acum câți­va ani, că eu, sermanul și miserabilul, vă voi protege. «Nu era timp de perdut. Căsătoria mea cu con­­tele de Pepoli era fixată pentru a doua­­ zi, la două­sprezece ore din­­li, convenstăm că in acea sară chiar, la mie­zul nopții, Carlo și eu să ne aflăm, fie­care pe un alt drum, la capela castelului, că Theo­­baldo ne va căsători acolo, și că o dată căsătoria pronunțată, ne vom resemna câte și trei mâniei du­celui de Arcos, care putea să ne închidă, să ne go­­nască sau să ne desmoștenască, dar nu să ne des­partă ! «După prânzl, eram toți un salon a cărui uși cu geamuri dădeau un parc ; comtele de Pepoli, șezând lângă mine, era atât de galant pe cât i-o permitea deprinderile sale de vânător. Carlo intră, și după ochii lui cari străluceau de bucurie și de fericire, înțelesei că Theobaldo îl prevenise. El venea să-și <eie (Lua bună de la unchiul meu, căci gândea să plece a doua­­). El trecu pe dinaintea contelui, pe care’l salută cu răcelă, și apropiindu-se de mine pentru a’mi­­lice adio, el îmi luă mâna pe care o duse cu respect la buzele sale. Ii­­lisei încetișor: «— Diseră, la mie­lul nopții... «— La mie­lul nopții­ răspunse el strîngându’mi mâna și ridicând asupră’mi niște ochi plini de re­cunoștință și de iubire. «In acel moment i se spuse că un om destul de rea îmbrăcat dorea să’i vorbescă și’l aștepta un parc. «Câte­va momente după acea, și din ferestrele sa­lonului, îi văd­ui pe­ amândoi trecând pe cărare de­părtată. Nu puteam deosebi trăsăturile feței acelui strein, a cărui aer și statură nu’mi erau totuși ne­cunoscute, și redeșteptau in mine niște suvenire ne­­precise și nesigure. Amândoi vorbeau cu aprindere și era in gesturile lui Carlo, in mișcarea sa, o tul­burare și o agitațiune care me îngrijeau fără vrea mi și pe care nu mi le puteam explica, cu atât mai mult că in timpul serei el nu „mai reintră in salon, dar in curând, îmi­­ lisei eu privind pendula, in curând voi ști ce insemneză acestă visită neașteptată. Fie­care in fine, și spre marea mea bucurie, se retrase in apartamentele sale. Remăsei in camera mea și mă închinam; când sună miedul nopții la orologiul castelului, eram in capelă. Cine­va mă precedase și se și afla acolo. «— D-ta ești, Carlo? întrebai eu. «— Nu, fiica mea, îmi respinse o voce care tre­mura. «Era vocea lui Theobaldo. «Dar așteptarăm un zadar, renaserăm singuri restul nopții, și când primele rație a flilei venise să lumineze geamurile capelei, Carlo nu apăruse încă. «A doua zi­ și filele următore trecură, și noi nu’l mai revădlurăm.“ V. «Absența lui Carlo, urmă comtesa, disparițiunea lui misteriosă și atât de neașteptată, ne înghețase de spaimă; era el victima vre­unei curse sau a vre­unei trădări. Proiectele nóstre fuseseră ele descope­rite ? Gelosia unui rival găsise ca asasini cu leafă ? Răsbunarea și creditul ducelui de Arcos îl lipsiseră de libertatea sa și’l aruncaseră ele in­tre­o temniță de Stat ? Ne perdutăm in presupuneri și nu închipuiri inutile, căci tote cercetările lui Theobaldo fură ne­­fructuase și nu ne procurară nici o informațiune. De altă parte, nici contele de Pepoli, nici ducele de Ar­cos, nu păreau a bănui ceva, ei n’arătaseră nici o mânie către Theobaldo; ei nu ne împedicau de a ne vedea, și de­și întărâtați de resistența mea, ei pă­reau a o atribui mai mult desgustului meu pentru căsătorie de­cât ori­cărui alt sentiment! Prin la­crimi și rugăminți, obținusem trei luni de grație, ju­rând că după espirarea acestui termen me voi supu­ne... Și când acest termin fatal sosi,­m­ zădar mă ru­­ga’i și mai cerui timp, trebui să cedez voinței un­chiului meu, promisiunelor mele, jurământului meu... vai­ și destinului meu pe care nici o putere divină și umană nu’l mai puteau schimba. Capul’mi-era per­dut, inima’mi sfărâmată, numai mâna’mi remânea; ducele de Arcos o dete! Devenii comtesă de Pepoli! „Ca satisfăcut de acest ultim act de tiranie care me făcea pentru tot­deauna nenorocită, și ca cum n’ar fi așteptat de­cât acest moment pentru a pă­răsi pământul, unchiul meu muri in primul an a acelei căsătorii lăsându-ne tóte bunurile sale. Nu se făcu nici o schimbare in sorta mea. Nici o veste de la Carlo. Dacă, precum credeam, el fusese deținut in vr’o inchisore după cererea ducelui de Arcos, acestă morte l’ar fi liberat. Dar el nu reapăru, și Theo­baldo îmi­­lise cu desesperare: «— Nu mai avem nici o speranță, amicul nostru nu mai trăește. «Și’l plânserăm, și’i purtarăm doliul, și in căra­rea parcului unde ședeam câte și trei odinioră, îi ri­dicarăm o patră ca de mormânt care, misteriosă ca sorta lui, nu purta nici un nume, nici o inscripțiu­­ne; și pe acel mormânt, văduv de remășițele sale, dar pe care-l animau și incungiurau suvenirele nós­tre, veneam in fie­ce sară, să ne rugăm pentru dân­sul, și să implorăm ziua care trebuia să ne reunască. «Trei ani trecură ast­fel lângă un soț cu pasiuni brutale și furiose, dar a cărui inimă era mai puțin răutäciosa de­cât crezusem. Tóte defectele sale ve­neau de la educațiunea lui sau mai bine pentru că nu primise nici o educațiune. Amorul său propriu și mândria lui erau consecința ignoranței sale ab­solute ; și când, cu o adresă și o răbdare fără fi­nit, Theobaldo îl făcuse puțin câte puțin să înțe­­legă că el nu știa nimic, că el nu cunoștea nimic, el începu a avea mai puțină încredere in sine în­suși și mai multă in noi! Din parte’mi, căutam să domolesc acel caracter sălbatec și furios pe care blândeța mea nu’l dezarma tot­de­una. Ca martori la scenele de violență cărora el se dădea, vecinii noștri me plângeau, le era milă de supărările care mă atingeau puțin. Ei admirau resemnațiunea mea care nu era de­cât indiferență! Eram prea neno­rocită pentru a mai simți supărările. «Cât despre Theobaldo, întristarea lui se mărea

Next