Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-07-31 / nr. 87
Anul al 9-lea No. 87. IASSI, Vineri 31 Iulie (12 Aug ) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. AllOlianH’iile lui IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STAF.INATATE.........................................40 fr.— INSERȚIUNI și RECLAME, rundul 60 b. SCĂRI LOCALE * 1 fr. Epistole neflancate nu se primesc. PAGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. WIn JY. 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) . FOAEA INTERESELOR GENERALE. 1.11 .............. August. I 7. 6 26 Duminică Ierom. Ermolau 7 Duminică I Sixte. 7_15 li Luni (t) in. Martir Pantelemon. La 31 Iulie la 5 oare dim. Lună plină † Jumpp P.S<‘ 4-65 7-13 28 Marți Apost. Prohor 51 Nicamor. » Marți Vitrice. 4—56 7__12 29 Mercuri Martirul Calinic. Cu timp frumos apoi plone. 10 Mercuri Pfilomenee. 2—VI 7_10 30 Joi Apóst. Sila și Siluan. 17 Joi Sussanne. 7_ 9 31 Vineri Sf. și dreptul Eudochim (las. post. sf. Măriei). 12 Vineri Claire, v.____ 7 1 aug. Sămbătă Scoaterea sf. Cruci și Sf. 7 Macavei. _____Sămbătă^^^^ ^^Radegon^^__——____——_ ANUNCIURI 9fi flflO sunt ^at cu faVțWWV procent cu prima ipotecă, în condițiuni avantajose. Se pot da și în parte: Pentru informațiuni ase adresa la d. Gr. J. Buicliu sau la Administrațiunea Ziarului Curierul Balassan, special pentru bólele interne și de piele, dă consultațiuni în tote lilele de la orele 9 —11 diminâță și 4—6 după amedă. Pentru săraci gratuite. Locuește strada Sărărie în casa D-lui Pogor lângă casa Baștă.__________________(314—7). Institut și Pensionat. de făctt „A FRIEDRICH“." Brașiov. Programe gratis și franco. MOȘIA PUNGEȘTII Din districtul Vaslui, plassa Racova, se arendeză de pe acum. întinderea 2000 fălci aprocimativ, pământ cultivabil, fânaț și imaș, plus pădure, velniță și venitul târgului Pungeștii. Pentru informațiuni și condițiuni a se adresa la Proprietarul în Pungești 294—10. Marco-Polo. MOȘIA GÂRCENII Trup deosebit de moșia Pungeștii plassa Racova, județul Vaslui, în întindere aproximativ de 360 fălci din cari 250 fălci codru iar restul țblă și arabil, se vinde de veci. Se învecinează cu moșia Dumeștii și satele Dumbrăvenii și Gârcenii. Pentru condițiuni, prețu și informațiuni a se adresa la subsemnatul Proprietar în Pungești. 293—10. Marco-Polo. Regatul României. PREFECTUL JUDEȚULUI VALIUI No. 7605. Fiind vacant postul de Medic plasei Racova cu reședința în târgușorul Pungeștii, retribuit cu salar de 250 lei și diurnă 150 lei mensual. Se publică spre cunoștința Generală, pentru ca D-nii Doctori sau Licențiați ce ar voi a ocupa asemine funcțiune să se presinte In acest oficiu. p. Prefect D. A. Rășcanu. MOȘIA CAUTACENI 1 Districtul Roman, plasa Fundurile, se dă in arendă, cu intrare în stăpânire, de pe acuma, tomna anului 1881. Pentru informațiuni, a se adresa la proprietară în Iași, strada Sf. Neculai. Maria Tufescu. Paciurea,..“pe 71 î 7 Bsogdali’m 109^1 județula Bacău, plassa Trotușului, este de venire. Doritorii de a cumpără stejar sau fag vechiu, brad să binevoiască a se adresa la subsemnatul sau la princepele Alexandru Gr. Ghyka, ambii cu locuința în Iași. Gr. Emm. Bogdan. Ho uon Hora (e ^ună voe casele mese și L/CVCIIUalC toate a Copoii, strada Lățescu, având șapte camere, două bucătării, o grădină spațiosă pentru legume două grădini pentru fiori, șură, grajdiu, beciu, pivniță, feredeu, fântână de apă bună, în fine tote atenansele necesare. Pentru informațiuni, a se adresa la d. Moritz Rubensaft, ciasornicar, strada Lăpușnenu, casa Grabowieski. Sevastie Stegărescu. TELEGRAME Roma, 7 August. Trei mii oameni au ținut astăzi un meeting contra legei garanțiilor. Autoritatea a interzis cetirea ordinei de ții și a ridicat ședința. Nici o desordine nu a avut loc. Bregenz, 8 August, împăratul Austriei a sosit aici și a fost primit de populațiune cu mare entusiasm. Paris. 6 August. D. Lequeux este numit consut frances la Tunis. Din ancheta făcută la Sfax de generalul Légerot rezultă că quartierul european a fost jăfuit de arabi înainte de debarcarea Francezilor. Raportul conchide că acuzațiunele aduse contra soldaților francezi sunt cu desăvârșire false. Washington, 8 August. Starea sănătăței generalului Garfield a devenit din nou foarte îngrijitoare. Tunis, 8 August. Cinci sute oameni trupe au fost trimeși cu drumul de fer contra bandelor de hoți cari jăfuesc satele din valea Medjerda. 120 de soldați vor ocupa Taburka. Kiel, 8 August. Se cetește in „ Gazeta de Kiel că ministrul de interne a oprit eșirea vaselor „Diogen“ și „Socrate“ construite de curând in atelierile Horvaldt, aceasta in urmă unei comunicațiuni a ministrului de externe care zce că după cercetările făcute, acele vase ar fi destinate să serve la operațiuni de resboiu întreprinse de Peru și Bolivia contra statului Chili. U-nii frați Horvaldt au fost invitați de a produce probe cari să arăte scopul pentru care acele vase au fost construite. Pănă la producerea probelor că ele nu sunt destinate pentru resboi sau pentru a creaza contra vreunei puteri ce trăește in pace cu imperiul, oprirea nu va fi ridicată. Ministrul de interne și-a reservat de a decide dacă probele ce se vor produce vor fi îndestulătoare. Berlin, 8 August, zliarul „Germania“ publică o telegramă care anunță că breful Papei numind pe Dr. Korum la episcopat«1, de la Treves este deja subscris. 1 Constantinopoli, 8 August. Se așteaptă aici sosirea unui funcționar german însărcinat a reorganiza intendența militară turcească. Ischl, 9 August. Prințul și prințesa Serbiei au sosit aici. Bregenz, 9 August, împăratul Austriei a mers astăzi dimineață la 9 oare cu un vapor special in insula Mainan din mijlocul lacului Constantza spre a face o visită marelui duce de Baden. Maiestatea Sa va prânzi la amiază in castelul Friedrichshafen la regele Wurtembergului. Paris, 9 August. D. Burke delegatul creditorilor englesi a plecat la Constantinopoli și va trece pe la Viena Prețul Anunciurilor Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincșnz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Eschbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unili% 20 bani și București unde d. Walfrey delegatul creditorilor francezi va veni să-l găsească pe la 20 August și după care apoi vor sosi împreună la Constantinopoli pe la 22 August. Prințesa Brasiliei a născut un copil. Berlin, 9 August. In procesul intentat de casa Kaufman Landau contra societăței căilor ferate române, casa Kaufmann a fost respinsă in tote cererile sale de cătră tribunal. Kaufmann cerea de a se interzice societăței preschimbarea titlurilor obligațiunelor 6 la sută contra titlurilor de stat român etc. precum și oprirea de a se transfera sediul societăței la București. Tribunalul a declarat transferarea admisibilă cu o cauțiune de 500 mii mărci, precum și executarea convențiunei pentru preschimbarea vechilor obligațiuni recunoscute expres ca valabile. D. director Calenderu a asistat la audiență. Cauțiunea de 500 mii mărci va fi imediat depusă. Constantinopoli, 9 August. Convențiunea directă dintre Turcia și Grecia a fost ratificată astăzi de către Assympasa și Conduriotis. Bregenz, 9 August, împăratul Austriei a fost primit astăzi dimineață in insula Mainau de către marele Duce de Baden, și la ampndă la Friedrichshafen de cătră regele și regina Wurtembergului. După prânz, imparatul a sosit la Lindau unde a fost cordialmente primit de populațiune. La 8 oare sara Maiestatea Sa s’a intors la Bregenz in trăsură din causa violentei furtuni ce era pe lac. Roma, 9 August. „Agența Ștefani“ publică o depeșă din Tunis respunzând la o telegramă a „Agenței Havas“ care spunea că lucrătorii italiani de la Hammanșif s’au refugiat la Tunis cautănd astfel o panică in capitala regenței. Depeșa „Agenței Ștefani“ (Ace că lucrătorii italiani părăsiră mina de la Gibalarosas deorece autoritățile de acolo erau neputinciose a le garanta securitatea. Conduita lucrătorilor a fost totdeauna demnă de laude, cât despre consulul interimar al Italiei, el a desvoltat multă energie și spirit de conciliare. Grație lui, afluența locuitorilor la Tunis nu a causat nici o desordine. Londra, 10 August. In Camera comunelor ministerul combate toate amendamentele introduse de camera lorzilor in bilul agrar, relative la principiile esențiale proiectului, astfel cum a fost presentat de guvern. O altă nouă mașină infernală s-a descoperit in uzina de gaz de la Dundee (Scoția). Deputatul Brandlaugh este grav atins de o eurosipelă. Washington, 10 August. Președintele Garfield a petrecut ori o noapte liniștită; frigurile au scăzut. Roma, 10 August. Ziarul „Riforma“ publică o scrisoare a unui om politic al Germaniei aparținând partidului conservator. In acea scrisoare se zice că Germania dorește o alianță cu Italia dar că nu o va cere. Autorul scrisorei sfârnește pe Italia de a grăbi cu înarmarea ca un mijloc de a face utilă alianța și probează că intrarea Italiei in alianța austro-germană ar garanta pacea Europei și mai bine decât o alianță a Italiei cu Anglia. Oalendar al Septa. m. a. nei ________ | STIL VECHI pion PATRONUL SI LUI TIMPUL DIN SEPTAMANA" STIL NOU | PIOA ____|_________PATRONULULUI I Răs. Soar. | Apugul doar, CRONICA INTERNA O bancă nouă se zice că se va fonda in București, sub numele de Banca generală a României.“ Casa FOILETON Eugene Scribe. 6 CARLO BROSCHI » (Urmare). «— Și cine ar cuteza să se espună resbunării unchiului meu și a familiei mele ? Cine ar cuteza să ne căsătorescă ? «— Eu!zise el. Nu găseam espresiune pentru a’i mulțămi, dar m- aruncăi iu brațele sale. «— Care’i causa surprinderei d-vóstre? urmă el, nu v’am spus, acum câțiva ani, că eu, sermanul și miserabilul, vă voi protege. «Nu era timp de perdut. Căsătoria mea cu contele de Pepoli era fixată pentru a doua zi, la douăsprezece ore dinli, convenstăm că in acea sară chiar, la miezul nopții, Carlo și eu să ne aflăm, fiecare pe un alt drum, la capela castelului, că Theobaldo ne va căsători acolo, și că o dată căsătoria pronunțată, ne vom resemna câte și trei mâniei ducelui de Arcos, care putea să ne închidă, să ne gonască sau să ne desmoștenască, dar nu să ne despartă ! «După prânzl, eram toți un salon a cărui uși cu geamuri dădeau un parc ; comtele de Pepoli, șezând lângă mine, era atât de galant pe cât i-o permitea deprinderile sale de vânător. Carlo intră, și după ochii lui cari străluceau de bucurie și de fericire, înțelesei că Theobaldo îl prevenise. El venea să-și <eie (Lua bună de la unchiul meu, căci gândea să plece a doua). El trecu pe dinaintea contelui, pe care’l salută cu răcelă, și apropiindu-se de mine pentru a’milice adio, el îmi luă mâna pe care o duse cu respect la buzele sale. Iilisei încetișor: «— Diseră, la mielul nopții... «— La mielul nopții răspunse el strîngându’mi mâna și ridicând asupră’mi niște ochi plini de recunoștință și de iubire. «In acel moment i se spuse că un om destul de rea îmbrăcat dorea să’i vorbescă și’l aștepta un parc. «Câteva momente după acea, și din ferestrele salonului, îi vădui pe amândoi trecând pe cărare depărtată. Nu puteam deosebi trăsăturile feței acelui strein, a cărui aer și statură nu’mi erau totuși necunoscute, și redeșteptau in mine niște suvenire neprecise și nesigure. Amândoi vorbeau cu aprindere și era in gesturile lui Carlo, in mișcarea sa, o tulburare și o agitațiune care me îngrijeau fără vrea mi și pe care nu mi le puteam explica, cu atât mai mult că in timpul serei el nu „mai reintră in salon, dar in curând, îmi lisei eu privind pendula, in curând voi ști ce insemneză acestă visită neașteptată. Fiecare in fine, și spre marea mea bucurie, se retrase in apartamentele sale. Remăsei in camera mea și mă închinam; când sună miedul nopții la orologiul castelului, eram in capelă. Cineva mă precedase și se și afla acolo. «— D-ta ești, Carlo? întrebai eu. «— Nu, fiica mea, îmi respinse o voce care tremura. «Era vocea lui Theobaldo. «Dar așteptarăm un zadar, renaserăm singuri restul nopții, și când primele rație a flilei venise să lumineze geamurile capelei, Carlo nu apăruse încă. «A doua zi și filele următore trecură, și noi nu’l mai revădlurăm.“ V. «Absența lui Carlo, urmă comtesa, disparițiunea lui misteriosă și atât de neașteptată, ne înghețase de spaimă; era el victima vreunei curse sau a vreunei trădări. Proiectele nóstre fuseseră ele descoperite ? Gelosia unui rival găsise ca asasini cu leafă ? Răsbunarea și creditul ducelui de Arcos îl lipsiseră de libertatea sa și’l aruncaseră ele intreo temniță de Stat ? Ne perdutăm in presupuneri și nu închipuiri inutile, căci tote cercetările lui Theobaldo fură nefructuase și nu ne procurară nici o informațiune. De altă parte, nici contele de Pepoli, nici ducele de Arcos, nu păreau a bănui ceva, ei n’arătaseră nici o mânie către Theobaldo; ei nu ne împedicau de a ne vedea, și deși întărâtați de resistența mea, ei păreau a o atribui mai mult desgustului meu pentru căsătorie decât oricărui alt sentiment! Prin lacrimi și rugăminți, obținusem trei luni de grație, jurând că după espirarea acestui termen me voi supune... Și când acest termin fatal sosi,m zădar mă ruga’i și mai cerui timp, trebui să cedez voinței unchiului meu, promisiunelor mele, jurământului meu... vai și destinului meu pe care nici o putere divină și umană nu’l mai puteau schimba. Capul’mi-era perdut, inima’mi sfărâmată, numai mâna’mi remânea; ducele de Arcos o dete! Devenii comtesă de Pepoli! „Ca satisfăcut de acest ultim act de tiranie care me făcea pentru totdeauna nenorocită, și ca cum n’ar fi așteptat decât acest moment pentru a părăsi pământul, unchiul meu muri in primul an a acelei căsătorii lăsându-ne tóte bunurile sale. Nu se făcu nici o schimbare in sorta mea. Nici o veste de la Carlo. Dacă, precum credeam, el fusese deținut in vr’o inchisore după cererea ducelui de Arcos, acestă morte l’ar fi liberat. Dar el nu reapăru, și Theobaldo îmilise cu desesperare: «— Nu mai avem nici o speranță, amicul nostru nu mai trăește. «Și’l plânserăm, și’i purtarăm doliul, și in cărarea parcului unde ședeam câte și trei odinioră, îi ridicarăm o patră ca de mormânt care, misteriosă ca sorta lui, nu purta nici un nume, nici o inscripțiune; și pe acel mormânt, văduv de remășițele sale, dar pe care-l animau și incungiurau suvenirele nóstre, veneam in fiece sară, să ne rugăm pentru dânsul, și să implorăm ziua care trebuia să ne reunască. «Trei ani trecură astfel lângă un soț cu pasiuni brutale și furiose, dar a cărui inimă era mai puțin răutäciosa decât crezusem. Tóte defectele sale veneau de la educațiunea lui sau mai bine pentru că nu primise nici o educațiune. Amorul său propriu și mândria lui erau consecința ignoranței sale absolute ; și când, cu o adresă și o răbdare fără finit, Theobaldo îl făcuse puțin câte puțin să înțelegă că el nu știa nimic, că el nu cunoștea nimic, el începu a avea mai puțină încredere in sine însuși și mai multă in noi! Din parte’mi, căutam să domolesc acel caracter sălbatec și furios pe care blândeța mea nu’l dezarma totdeuna. Ca martori la scenele de violență cărora el se dădea, vecinii noștri me plângeau, le era milă de supărările care mă atingeau puțin. Ei admirau resemnațiunea mea care nu era decât indiferență! Eram prea nenorocită pentru a mai simți supărările. «Cât despre Theobaldo, întristarea lui se mărea