Curierul Foaea Intereselor Generale, 1881 (Anul 8, nr. 3-145)
1881-11-25 / nr. 133
* Anul al 9-lea No. 133. IASSI, Mercuri 25 Noembre (7 Dec.) 1881. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul abonamentelor fj. IASSI, pe an. 24 fr.— pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. ISTRICTE, pe an. 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. TRFINATATA.........................................40 fr.— NSERȚIUNI Și RECLAME, răndul 60 b. CIRI LOCALE » 1 fr. Spistole ne francate nu se primesc. 'AGINA I. 50 b. Pag. III. 40 b. Pag. IV. 30 b. f/ti j\i'» 20 bani CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. O a. 1 Xí a r -o. p t a ra a n. STIL VECHI ],SUA ____ PATRONUL ț>ILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA * | STILITOO 4IUA_______ PATUONUL DI bE_i___________ Râs. Soar. Apusul Soar. ‘—Sfoembre. " " [ Decembre. 22 " Duminică Sf. Apostol Philimon. 4 Duminică Barbe. 7—17 4-22 23 Luni Sf. Păr. Grigorie Episc. Abrag. și Alm. 5 Luni Sabas. ‘ *“ 4 " 24 Mărfi Sf. Păr. Climent al Romei și Petru al OI. La 25 Noembre la 10 ore sara. lu 6 Marti Nicolas. 7—21 4— ot + S-tan Mart Ecaterina. . . .. . . .. 7 Mercuri Ambroise. 7—21 &—& 26 fof c.v Părinte An piu stîlpni cirl. mma plina cu mpada §i apm motm. g Joi Concep. N. D. 7-23 4-2 27 Tineri Sfntul Mart. Iacob Persul. 9 Vineri _ Leocadie. 7—24 4—21 28 Sâmbătă Sf. M. Martir Stefan cel nou. 10 Sâmbătă Hubert, * 25 4 Al Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l. Adam négociant-commissionaire 4, rue Clément Paris, G. L. Daube & C-ie. 31 bis, Taubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seiierstatte No. 2. Wien. Vincenz Hrdlicka Teinfaltstrasse No. 31 Wien, Fillip Löb Escbbachgasse 6 Wien și a Rotter & C-o Reimergusse 17 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Prețul Amineturilor Manuscriptele nepublicate se vor arde. UniTip. 20 bani A apărut de sub presă Calendarul R pe anul MSH2 Cuprinzînd pe lângă materiele necesare unui calendar, și următorele egi: . Regulament Poștal. LEGEA asupra timbrului și inregistrărei. REGULAMENTUL de aplicațiune 4 legei pentru înființare de spitaluri rurale-LISTA generală de tote seriele emite sorți de la început și până la 1 Iauarie 1882, a împrumutului orașului București de 10,000,000 lei. Vsemmne cuprinde și o bogată parte aausanta, novele și poesii. Anunciuri etc. Se află de venire la Tipografia astră cu prețul de 2 lei noi. A NUNCIURI 60,000 lei noi prima ipotecă. A se adresa la în totul Domna vlaria SingurOV, Strada Păcurari asele Goldental. (466 — 10) unt de dat cu an in parte,e inchiriet cu sau fără serviciu a Muzelor, casele Corjescu, bucătărie, lemnărie, In stra-6). Ir» wÄin lemn sună voe caS de mese silenI/IIUalO tuate la Copou, strada Lăîscu, având șapte camere, două bucătării, o rădină spațiosă pentru legume, două grădini entru flori, șură, grajdiu, beciu, pivniță feedeu, fântână, în fine tote atenansele necehe. Pentru informațiuni a se adresa la subsemnata proprietară in aceleași case, Sevastie Stegărescu. ^in ferévasiele mele situate în Iași )DOC strada de Sus vis-a-vis de piața Sft.piridon se dau cu chirie de la 23 Aprilie 882. Concurenții se vor adresa la mine proletarul lor in Iași strada Română No. 30 ispărțirea a IlI-a. Giurcaneanu. Io inchiriot de acuma, 4 odăi o bucă/Cli 1011N ICL (£rje pivniță vis-a-vis de laurtea de Apel No. 129 strada Păcurari. (455-12) M. Kutschan. inchiript ol1»* mobilate pentru /C INOIIN Iul un ^omn țn strada Cismăiei No. 66 lângă Hală. (477—3). TELEGRAME y Londra 2 decembre. „Daili Teleraph“ inregistreză zgomotele că prinipele Ignatieff a fost destituit și că accesorul său ca ministru de intere va fi d. Kochansky. Ragum 2 decembre. Agitațiunea suitorilor din districtul Crivoscia spoește din ce in ca mai mult. Austria încentrează trupe la Cattaro, J ' Ruis 4 decembre. „Journal desebats“ constată moderațiunea discurului tronului de deschiderea parlamentului român, și ințelege că instruciinele date contelui Hoyos ministrul -lenipotențiar al Austro-Ungariei se produs oarecare alarme la Bucuești unde crude experienți au arătat rea adeseori pericolul ce este pen"u cei slabi de a resista. Fota franeză în chestiune crede totuși că țelorile sunt exagerate și spereză că c curând totul se va esplica, nu pote presatisfacerea tuturora, dar nu totalul onorabilmente pentru toți. Roma 4 decembre. Cianul „Diritto“ (zice că principele Bismark, nu a putut pronunța cu seriositate cuvintele ce a spus in privința Italiei, căci este prea bine informat despre împrejurările diferitelor state europene. El a vroit prin mijlocul unui artificiu oratoric se justifice mișcarea sa, spre conservatori și ultramontani. Totuși aceste cuvinte vor înveseli forte mult pe clericali și pe adversarii alianței austro-italo-germani din Italia și din străinătate, dar nu trebue ca cineva să se pronunțe cu precipitare, față cu situația cancelarului. ^ țarul „Opinione“ (lice tot in acestă privință că prințul Bismark, se înșală, căci monarhia are forte puternice rădăcini, in inima marei majorități a Italienilor. Nu avem,lice faea italiană, nici socialiști nici separatiști, și nici clericali ținuți sub pedepsă sau in respect prin un militarism riguros. Paris 5 decembre, ziarul „Le Parlament“ face să reasca că Austria, fără se uzeze de violență, ar putea se silesca pe România a se supune, inchizăndu’i debușeurile comerciale. Apoi ziarul in chestiune zice: „România ar putea să resiste numai sprijinită de o putere mare, dar nici una din puteri cu totă simpatia ea ar avea pentru România nu ar vroi se angajeze o luptă contra alianței austro-germane, pentru o chestiune unde interesele lor naționale nu ar fi angajate. Pare într’adevăr că Austria este asigurată de neutralitatea Rusiei, in discuția ei cu România. ^ Londra 5 decembre. Ziarul „Standard“ zice că este posibil ca tendințele de incalcare ale Austriei, se fi îngrijit serios pe România. Dar și România nu a ales un mijloc mai judicios ca se-și apere privilegiile amenințate decât imputând într-un mod formal Austriei procederi neconciliabile cu tratatele și de lipsă de echitate, ar fi a acusa și pe celelalte puteri ce sunt de conivență. Dacă România probedă tendințile de incalcare ale Austriei, atunci pote compta pe sprijinul diplomatic al Angliei. Austria însă nu va renunța la rolul său de putere protectrice in orient. Totuși nu este probabil că guvernul din Viena să se grabesca a formula pretențiuni nefondate care ar deștepta atențiunea puterilor. Ziarul „Standard“ spereză că după reintorcerea d-lui Kalnoky, de la Petersburg, România și Austria vor isbuti se aplaneze direct intre ele, acesta desbinare trecătore, mai bun. Nu fase tot d’a una. Sunt momente in care cel slab, adus la desperare, nu mai cugetă la consecinți și întărit de dreptatea cauzei sale, se împotrivește in cerbicie atacurilor nedrepte ce se îndreptazu înpotriva lui. Sau că piere în luptă sau că ese învingător, gloria este a lui și generațiunile următore slăvesc și cinstesc memoria lui. El este totdeaună exemplul virtuții și încarnațiunea datoriei împlinite. De cetre trecătorile Carpaților n’ar fi niște Thermopile moderne ? Ieonizii n’au lipsit acestei țări crud încercate, și de nenumărate ori puterea Perșilor năvălitori sau sdrobit iubindu-se de stânca pepturilor vânjose a coloniilor romane de la Dunăre. Nu credem însă ca lucrările sajungă așa departe. Dreptatea este cu noi. Tractatele sunt sei pentru a ne-o recunoște. Și protivejeii noștrii nu pot invoca un singur articol în favorea lor. Puterile semnatare ale tractatului de Berlin consimțitor ele ca cu o singură trăsătură de condăiu să se nimicescâ stipulațiunile lor relative la libertatea navigației Dunărei ? Nu putem admite că aceste puteri sa fie lipsite și de simțul dreptăței și de cel al onorei. Dacă ele vor lăsa a li se călca în piciore semnăturile, noi nu vom pute permite a ni se călca drepturile. Datoria, onorea și suveranitatea nostră ne comandă acesta. Și este de o mie de ori mai preferabil a perde totul cu cinste decât a ceda ceva cu rușine. Corona martirului șede mult mai bine pe capul unui popor decât mantia umilinței pe umerile sale. Dacă vom ceda astăzi în chestiunea Dunărei, mâne va trebui să devenim pe terîmul economic sclavii Austriei. De la cucerirea economică până la cea politică nu este decât un singur pas. Și acest pas bine-voitorii noștri vecini nu se vor gena de a-l face. Măsura diplomatică luată de guvernul austro-unguresc contra nostră nu ne îngrijesc de loc. Avem la cârma țărei un guvern care au dat dovedi nenumărate că știe să apere drepturile țărei și să nu deie înapoi în fața primejdiei oricât de mare ar fi. Declarațiunile france, netede și categorice ale mesajului tronului—declarațiuni cari au suparat atât de mult pe puternicii noștri vecini de la apus —, sunt pentru noi cea mai puternică garanție că drepturile țărei vor fi apărate cu demnitate și cu tărie. Rege și guvern au fost interpreții fideli ai conștiinței naționale. Și la rîndul ei națiunea va sprijini din totă puterea ei politica lor românească. Iată cum se rostește organul partidei de la putere, „Românul“, asupra ruperei de relațiuni între Austria și România. Ca urmare a strigării generale a presei austro-ungurești, ieri sară se respândi in București vaetul că guvernul austro-unguresc ar fi trimis represintantelui seu în România, cornitele Hoyos, avisul de a suspenda relațiunile sale personale cu guvernul român. Acesta știre cu totă gravitatea ei, nu este neîntemeiată. Aflăm in adevăr că comitele Hoyos a primit de la guvernul său avisul ca, până la intorcerea d-lui de Kalnoky, noul ministru din afară, de la St. Petersburg, să aibă a suspenda relațiunile sale personale cu guvernul român și să se mărginescă numai la espectarea afacerilor legațiunii, pe calea corespondenței scrise. Motivul dat acestei măsuri ar fi anume discursul tronului: ministrul de externe, la întorcerea sa, ar avea să comunice noui instrucțiuni trimisului său din România. Câtă impresiune n’ar fi produs în țară acesta știre, dacă neînțălegerea pendintă între România și Austro-Ungaria, ar avea de origine o cestiune din nou ivită în domeniul politicei europeane, o cestiune controversibilă, asupra căreia nimeni încă nu s’ar fi rostit cu autoritate. Când case măsura luată de guvernul austro-unguresc să producă asupra unei cestiuni, în care lumea ’ntrăgă vede dreptul în partea României, și când acest tânăr Stat nu face decât să se apere și să caute a garanta principiul liberii plutiri, principiu „care constituie un interes european,” este lucru firesc ca acestă măsură să nu facă decât o impresiune minimă, în raport cu însemnătatea ei. Pentru ce are discursul tronului ar fi motivat o suspendare a relațiunilor personale ale minsstrului Austro-Ungariei cu guvernul românesc ? Pentru că el arată adânca recunoștință a Românilor către tote puterile ce au contribuit la asigurarea libertății plutirei pe Dunărea ! Pentru că declară că «România primește regulamentele cele mai severe pentru a garanta libertatea tuturor pavilionelor . Că «primește o supraveghiare cât de ageră, în ceea ce privește aplicarea lor ? Acesta este óre vina acestui discurs, în ochii guvernulului austro-unguresc? Dar atunci ceea ce nu voește guvernul austro unguresc este tocmai ceea ce voește România ; nu voește prin urmare libertatea plutirii pe Dunărea, pentru tote pavilionele. După strigarea generală a presei austro-unguresci, și după amintirile făcute de dânsa, a venit forte rău măsura diplomatică luată de guvernul imperiului vecin, spre a reaminti Românilor temeri și bănueli, cari din fericire se mai uitaseră. In fața acestei măsuri, și când se vorbește de Piemonte și de interesele economice ale Austro-Ungariei, Românii nu pot să nu-și reamintască ceea ce se dlcea în 1855, că Austria nu va primi a se pune intre două Piemonturi, și ceea ce se zi cea în 1856, că Austria va redobândi în România pe tărâmul economic, mai mult decât a perdut pe tărâmul politic. Sau pare că cea mai mare vină a discursului tronului, este de a fi declarat lămurit și categoric voința țărei, ca «Regulamentele de poliție fluvială să fie aplicate, în apele române, de autoritățile române. ” Dacă aici este vina discursului, putem asigura pe toți aceia cărora le-a desplăcut acestă declarare, că nu se va găsi nici un singur Român care să renunțe la principiul pe care ea se întemeiază. Nu e vorba aici de nimic mai puțin decât de suveranitatea teritorială a Statului român, suveranitate consfințită de mai multe tratate europeane, și, în cele din urmă, de tratatul de la Berlin. A lăsa să se atingă principiul suveranității nostre teritoriale, ar fi a repune din nou în cestiune ânsăși existența nostră ca Stat suveran. Tari de dreptul nostru, recunoscut solemn de Europa, tari de principiul a cărui apărare am luat’o, principiul libertății plutirii pe Dunărea, vom rămânea dar nestrămutați pe calea pe care ne am pus, convinși că legitimitatea împotrivirii nóstre și dreptatea Europei, vor readuce în cele din urmă pe însuși guvernul austro-unguresc la simțiminte mai echitabile și mai amicale pentru noi. 1881. IAȘI, 24 Noembre Austria și România. Știrea despre suspendarea relațiunilor personale ale ministrului Austro-Ungariei cu guvernul român au străbătut cu fuțala fulgerului de la la un capăt la altul al Europei și s’a răspândit în lumea întreagă. Nevinovatul mielușel a tulburat și de astă dată apa lupului. Și acest din urmă bazat pe dreptul forței caută a’și face dreptate singur. Dreptul celui mai tare este de multe ori cel * * * In fața actualei situațiuni, „Telegraful“ află că ministerul se va complecta imediat cu unii din bărbații politici bătreni. Se vorbește de venirea d-lui Cogălnicanu la esterne și a d-lui Chițu la justiție. I CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 22 nov. 1881 Președinte d. Dim. Brătianu, presenți 83 deputați. După o scurtă discuție asupra regulamentului relativ la prezența deputaților în cameră, d. R. Opreanu este ales al 21-lea membru în comisiunea bugetară. Se voteză apoi proiectul de lege autorizând pe consiliul general de Argeș a face un Împrumut de 100.000 lei. Se deschide discuția asupra cererei de a se acorda o pensiune fiicei repos. Marsillac până la măritare. După propunerea d-lui Fleva camera respinge proiectul, dar d Poenar Bordea propune ca fiica lui Marsillac se fie crescută pe complul guvernului într-un institut pănă la terminarea studiilor sale. Propunerea se trimete la secțiuni de urgență spre a fi discutată astăzi. D. N. Catargi cere ca adunarea să discute proiectul de împrumut în sumă de două milione 150 mii lei noi a comunei Galați. D. Mantu cere ca discuția să se amâe pănă ce și alți deputați ai Galațului vor fi față , camera admite amânarea discuției pe mâne. Camera respinge apoi proiectul prin care se supunea comuna și districtul Roman de a întreținea pe comptul lor scala profesională din acel județ. Ședința se ridică la 5 ore. Ședința de la 23 nov. 1881. Președinte d. Dim. Brăteanu presenți 79 deputați. D. Pantazi Ghica, rogă pe d. ministru de externe de a comunica Adunărei ceea ce crede să facă pentru ca romănii din Bulgaria, să fie mai bine protejați de vreme ce guvernul bulgar nu mai autoriză în principat, nici școlă, nici biserică română. D. prim-ministru rogă pe d. Ghica să -și retragă interpelarea, d. Ghica consimte. D. Vernescu, desvoltă interpelarea sa în privința celor zece milione ale Iașului. D. I. Brăteanu respunde că acum consiliul comunal de Iași a revenit la sentimente mai bune și că d-sa însuși va presenta camerei un proiect de lege care va modifica pe cea dintăi. D. N. Ionescu acuză pe guvern că a disolvat fostul consiliu și-l invită de a grăbi terminarea chestiunei milionelor. La trei ore ședința se suspendă și la redeschide d I. Ionescu desvoltă interpelarea sa relativă la abuzurile comise de un suprefect din județ Roman. După respunsul satisfăcător al d-lui ministru Rosetti, camera trece la ordinea lilei. Se voteză proiectul de lege autorizând comuna Galați de a efectua imprumutul cerut. Camera decide totuși a se numi o comisiune care să mergă la Galați spre a stabili situațiunea financiară a comunei Galați. Dobânda împrumutului va fi redusă de la 6 la 5%. Ședința se ridică la 5 ore juni. SENATUL. Ședința din 23 nov. 1881. Președinte d. Lecca, presenți 35 senatori Senatul vroiește să reincupă discuția asupra cumpărărei colecțiunei reposatului Bolliac, dar nefiind present nici un ministru, discuția se amână pe mână. Ședința se ridică la 4 ore.