Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-01-15 / nr. 6
Cofetăria Alexandru Fondată la 1847 I. A. SFETCOVICI succesor Au sosit: Bonboniere fondante, dragele, pastile de qomâ, fructe candite, ciocolata praline și tablete, Maroane de Fat is : champagne (Boussillion), Bordeaux, Madera, Liqueruri: din cele mai renumite fabrici. 10—. Anul al X-lea No. 6. IASSI, Vineri 15 (27 Ianuarie) 1882. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea, Prețul Alion, și Auunciurilor IN IASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.—pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE.............................................40 fr _7 INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 6» J>ani- SCIRI LOCALE » • • 1 K-~~ EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag- 30 b. Win Hr. 9 © bani -------- ' ~ Oaleri,d-a-r u.1 Septămâniei - STtr VKIH,0------------p I tr A I PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA IV’IL NOV • ț>I PA PATEOS DI yI LEI Râs. Soar. Apusul Soar. — --------—* ===' " ........ ' ’ ' = ianuarie. * 'anuarie. Duminică Sf. Grigorie Episcopul Nisei. ^ Duminică Vincentie. 7—29 4—55 ii Luni Gut. Pur. Theodosiu chinoviarcul. . G’ini _ S. Maria. 7—28 4—57 1o Marti Mart. Tatiana Cap.ei la Episc. Arg. La 15 Ianuarie, pătrarul %ntal, ger. 24 Mărfi Timoteu. 7—27 4—58 13 Mercuri 8. 8. Mart. Emil și Sferatonie. cald, vânt și moină . Mercuri Pavel copt. 7—26 4—59 14 Joi Cut. P. P. cei uciși în Sinai și Kait. 2b .Toi Policarp. 7-25 4— 1 15 Vineri Cut. Pavel Tibeul și loan Colibașul. Vineri Ion Crîsostom. 7—24 4 2 16 Sâmbătă ________închin, einst, lanț al sf. Apost. Petru.____________________________________ 28 Sâmbăul Carol cel mare. 7-22 4— 4 Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. (T H. B A L A S S A N) EOAEA INTERESELOR GENERALE. COMITETELE-UNITE Comitetele Unite pentru a spori fondul lor, hotărând a da două baluri, se anunță prin presenta că la 23 Ianuare și 6 Februarie 1882, vor avea loc in salcinele Domnei Maria R. Roznovanu acele două baluri, la cari plata de intrare va fi de șase franci de fiecare personă. Se face un apel călduros la simțimentele de caritate ale publicului Iașan și din districte ca cu acea ocasiune, precum a făcut’o totdea una, opera de binefacere să întălnască mărinimosul său concurs.— Toaleta simplă. _____ In urma volului emis de Domnii și Domnele Membre a acestor Comitete în ședința din 12 Decembre 1881 pentru a se pune in verujare casa proprietate a Comitetelor situată în acest oraș disp. III strada 40 sfinți, compuse din 4 odăi, bucătărie, șură, fântână, și loc ingrădit cu zaplaz de scânduri de jur inprejur. Se deșteipta prin acesta că amatorii ce vor bine vor de a cumpără sus menționata casă, se pot presenta pentru informațiuni la oricare din comisiunea insercinata compuse din Domnii Nicolai R. Roznovanu, Nicu Ceaur Aslan, Dimitrie Guste, Nicolai P..^OL și Nioolai Ghenea, care sunt rugați a primi acesta însărcinare de bine-facere. Prețul ven ărei se va hotărâ de Comitete. Conrespondenți in Streinatate. Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Dl. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Yerdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Un Jr. 20 bani M 'EIunt JT <£>’au perdut la balul Societăței de Binefacere ce avu loc la Jokey-Club una stea cu briliante, persona ce a găsit’o este rugată a o trimite Domnei Adela Kogalnicono păgubașa. 8.) Un administrator HenlT«“ „Í“ 14 ani in asemine funcțiune, astăzi disponibil dorește a se angaja la vreo moșie fie chiar mai multe intr’un complect. Doritorii vor bine vrei a se adresa la redacțiunea „Curierului.» (6—31. Se vinde de veci. Moșia Movila Mare situată In județul Iași plasa Copou Comuna Movileni, remamată pe urma reposatului Ioan Nicolau și invecinată de moșiile: Romaneștii, Potângenii, Movilenii Larga și Butulucu. Doritorii de a o cumpără se pot adresa pentru informațiuni și condițiunile vândărei la d. Advocat M. D. Sipsomo domiciliat in Iași, sau in Galați la D. Dimitrie I. Nicolau advocat unul din conmoștenitori. Asemine se vinde de veci tuia casa cu locul ei gospod in mărime inprejur de 104 stânjini, 5 palme și 2 palmace situată in despărțirea a 4-a din Iași pe stradela ce scoboră de la biserica numită Vulpe la biserica Sf. Stefan informațiunile și condițiimile vândărei se pot lua tot de la D. Advocat M. D. Sipsomo. (9—5). SINDICATUL FALIMENTULUI Jean Balic. Conform autoritațiunea Trib. Comercial de Iași secț. II, dată la 15 Mai 1881, se publică vânzarea Creanțelor și tuturor efectelor de portofoliu precum și a 4 losuri otomane a câte 400 fr. bucata cu cupónele lor averea falitului Jean Babic, vânzarea se va face în Sala Trib. Iași secția IV-a la 15 a curentei luni Ianuare 1882 ora 12 din oi, prin licitațiune publică, față cu D-nui judecător comisar al falimentului. D-nii concurenți sunt invitați a se presează cu giranții cerute de lege, la locul, tiua și ora aratată. Vendarea se va face en gros sau in detail după cum se va găsi mai avantajos pentru masa credală.— Sindici: Krupenski, Bejan. __3), corp din prăvăliele mele situate în Iași A ..j strada de Sus vis-a vis de piața Sf. Spiridon se dau cu chirie de la 23 Aprilie 1882. Concurenții se vor adresa la mine proprietarul lor in Iași strada Română No. 30 dispărurea a IlI-a. Giurcaneanu IAȘI, 14 Ianuarie 1882. Mierea Mărfilor austriace. In ședința de asaltăeri a Camerei d. Mihail Cogălniceanu s’a desvoltat interpetarea sa relativă la închiderea fruntariilor austriace din partea Bucovinei pentru esportarea vitelor din România. Această chestiune este de un interes capital mai cu sumă pentru județele din Moldova de sus care făceau un comerciu foarte insemnat cu exportul vitelor in Austria. Astăzi acest comerciu este ucis. Pagubele ce vor resulta pentru țară din această inchidere a fruntariilor de către Monarhia vecină se urcă la zecimi de milioane pe an. Le arătăm în scurt istoricul acestei chestiuni: In timpul răsboiului din urmă epizotia se introdusese in unele județe din România. Acest flagel al vitelor cornute nu au avut nici odată in țară la noi o stare endemică ci cu totul sporadică. Pana acum doi ani cașuri izolate de epizootie se iviră in diferite localități. De atunci încoace insă flagelul nu se mai ivi nici intr’o parte a României. In 1880 Germania și Francia amenințară pe Austria că-și vor închide fruntariile pentru vitele din aceasta țară, dacă ea nu va lua măsuri severe contra vitelor din Rusia și din celelalte țări infectate de epizootie. Guvernul austriac ar fi voit încă de mult să fie contra noastră măsurile pe care le-au luat acum cu începere de laliu Ianitar. Convențiunea comercială cu România nu permitea însă Austriei de a stabili in principiu prohibițiunea contra vitelor noastre. In fața acestei dificultăți guvernul austriac alergă la un subterfugiu, și anume acela de a schimba vechea lege sanitară care nu era destul de eficace pentru a opri intrarea vitelor noastre in acea țară. In virtutea acestei legi nouă Austria stabili un sistem de carantine foarte sever și care nu se deosebește de cel al prohibițiunei complecte de cit prin caracterul său vremelnic. Cuvintele pe care s’a sprijinit guvernul austro-ungar de a lua aceste măsuri severe contra noastră le-am fi găsit până la un punct oarecare intemeete, dacă in România ar asista încă epizootia. Pe cîtă vreme insă boala nu mai asistă la noi și s’a luat toate măsurele pentru a face întoarcerea ei cît să poate de grea și de rară, argumentele invocate de puternica noastră vecină nu sunt decît niște protecste, pentru a include fruntariile sale vitelor nostre. Acesta in scop de a asigura, contra convențiunei comerciale, o protecțiune asupra producătorilor de vite din interiorul monarhiei, cărora comercianții de vite din România de dincoace de Milcov mai cu samă le făcea o concurență simțitore. D. Cogălniceanu in desvoltarea interpelărei sale susținu cu drept cuvent că Austria nu are drept după convențiune de a închide fruntariile sale pentru esportațiunile noastre. D-sa a propus prin urmare guvernului să așeze de represalie și se închidă fruntariile noastre la importațiunile vinurilor austriace. D. Brătianu nu se unește insă cu această părere și declară că va veni cu un proiect de lege pentru închiderea fruntariilor române despre Rusia și Bulgaria, adâogind că guvernul austriac i-a declarat categoric că nu voește să trădeze cu guvernul român chestiunea fruntariilor pe cît timp fruntariile române despre Rusia și Bulgaria nu vor fi închise.. Așadar va trebui să ne supunem orbește poruncilor din Viena, și pentru a face pe placul acestui pretențios vecin să rupem relațiunile nóstre comerciale cu Rusia și Bulgaria. Putem asigura pe guvern că din moment ce fruntariile noastre se vor închide pentru vitele de provenența rusă și bulgară, aceste țeri sunc pentru noi aceiași condescenți pe care o arătăm noi Austro-Ungariei, și vor închide fruntariele lor pentru toate mărfurile noastre. Iarăși chestiunea celor zece milioane. Cetitorii noștri cunosc numerosele faze prin care a trecut această nenorocită chestiune care dăinuește de la 81 Martie 1862, adecă douăzeci de ani în capăt. Atît prin legea din 31 Martie 1862, cît și prin Constituanta din 1866 se prevede ca in schimbul sacrificiilor făcute de orașul Iași prin strămutarea Capitalei, el se fie scutit cu jumătate din impozitul funciar și să se acorde Comunei nóstre suma de zece milioane lei vechi cu destinație pentru îmbunătățirile orașului. Guvernul actual, dorind de a impune deplin impozitul de 6 la sută care cu decimele se urcă sau la sută, prin o subtilitate de altminterea forte ingeniosă, a făcut să se voteze de Corpurile Legiuite de legea din 11 aprilie 1880, publicată in Monitorul Oficial No. 87, prin care se impune Comunei să primească, in locul celor zece milione, niște proprietăți a căror valore reală este cu totul neechivalentă cu suma datorată de Stat Comunei Iași. Tot odată prin acea lege Comuna era obligată de a înființa o școală polytechnică și a face mai multe alte îmbunătățiri a căror cheltueală ar fi întrecut cu mult valorea imobililor ce se cedase Comunei la schimbul celor zece milione. Consiliul Comunal de atunci se refuză de a consimți la transacțiunea ce i se propunea prin legea din 11 aprilie 1880 și se abținu de a intra la posesiunea bunurilor cedate, pentru motivul forte plauzibil că valorea imobilelor cedate era mult mai mică decât acea cu care au fost estimate de Stat și pentru că obligațiunele ce i se impuneau comunei erau foarte gneroase. Ne aducem aminte cu toții de dincuțumile furtunase ce votul fostului consiliu comunal ridică atît in presă cît și in Parlament. Se aruncară gratuit și fără cruțare cele mai grave acuzări și chiar injurii consilierilor cari au votat contra acelei transacțiuni. Este de ajuns să amintim ca acest vot au avut de urmare disolvarea acelui consiliu comunal. In sesiunea actuală guvernul presenta camerilor un proect de lege pentru modificarea unor disposițiuni a legei din 11 Aprilie 1880. Publicăm mai jos atât acest nou proiect de lege cit și expunerea de motive. Mare a fost însă mirarea nostră și mai mare încă trebue să fie satisfacerea membrilor din disolvatul consiliu comunal, văzând că guvernul invoca pentru noul său proiect același motive cari au determinat respingerea de catre fostul consiliu comunal a transacțiunei prevăzută in legea din 11 Aprilie 1882. Bata aceasta expunere de motive asupra cârra atragem atențiunea cetitorilor noștri. ESPUNERE DE MOTIVE. Domnilor deputați, D-vostră cunoșteți că Corpurile legiuitore, după inițiativa guvernului, au votat legea care s’a promulgat la 11 aprilie 1880, pentru aplicarea votului Constituantei, din ședința de la 29 Iunie 1866, prin care s’a dat orașului Iași suma de 10.000,000 i. v., ca compensare in partea sacrificiilor făcute de acest oraș pentru unirea Țarilor surori și consolidarea națiunei Române. Cunoșteți de asemenea că pentru plata acestor 10,000,000 1. v. sau 1. n. 3,627,451, s’a cedat de veci orașului Iași, mai multe moșii, ecarete și locuri virane, arătate in tabelele sub literile A, B și C, anexate pe lângă citata lege. Valorea acestor bunuri s’a ridicat la suma de 3,763,703 lei, calculându-se câte 300 lei falcea de pământ de cultură, 600 lei falcea de pădure, iar pentru ecarete s’a îmulțit venitul anual cu 20, și in fine embaticurile s’a estimat aproximativ pentru suma de 90,697 1.34 l., dând prin urmare, următorul resultat: Lei B. 1,909,500 — pentru 6,365 fălci de pământ 811,200 — pentru 1,352 fălci de păduri 892,306 40 pentru valorea ecaretelor după venitul anual de 44,615 1. 32 b., îmulțit cu 20, și 90,697 34 valorea embaticurilor. 3,703,703 74 total, care s’a crezut că compenseza in de-ajuns suma de 10,000,000 1. v datoriți orașului Iași, și că prin utilizarea acestor mijloce se vor pune in lucrare cu o oră mai inainte, diferite îmbunătățiri de care acel oraș atât de mare necesitate. Acesta dorință însă nu s’a îndeplinit pănă în present, din cauză că, fosta autoritate comunală s’a abținut de a intra in posesiunea bunurilor cedate, pentru motivul că valorea lor reală ar fi mai mică decât aceia cu care au fost estimate de Stat, și pentru că ar fi prea eneroie pentru comună obligațiunile ce i s’a impus prin citata lege, in privința întrebuințărei fondurilor provenite din bunurile cedate. In fața acestei situațiuni, guvernul n’a crezut și nu crede, d-lor deputați, că ar fi in avantagiul orașului Iași și nici a Statului de a intra pe calea unor expertise minuțiose în fața locului, la fiecare moșie, locuri și ecarete, spre a se vedea cu scrupulositate dacă ar trebui, și câtă valore ar mai trebui să se adauge la aceste imobile cedate. Guvernul recunoște numai, după informațiuni posterioare, că suma de 892,306 lei 40 bani, cats a fixat ca valoare a ecaretelor si locurilor cedate, precum și acela de 90,697 lei, pentru embaticuri, sunt in adever mai mari decât acele reale, in comparațiune cu starea deteriorată a celor mai multe din ecaretele cedate și a situațiunei precarie a drepturilor de embatic, incat venitul lor, in lipsă de reparațiuni radicale, și din causa altor dificultăți, au scădut și scade continuu. Astfel, in dorința de a se pune odată capăt acestei cestiuni, și de a se realisa cât mai curând acele îmbunătățiri, pe care țara așteptă să le vadă îndeplinite in a doua capitală a ei, guvernul vine a vă ruga, d-lor deputați, ca să fiți și d-vostră inspirați, ca totdeuna, de spiritul de echitate și generositate, și să bine-voiți a vota anexatul proiect de lege, prin care se mai cedeză de veci orașului Iași încă 6 moșii din apropierea acestui oraș și anume : 1) Buciumi, 2) Inconjurătorea monastirei Socola, 3) Băicenii, 4) Rusenii, A) Poienii și 6) Berenii. întinderea totală aproximativă a acestor moșii, atât cât a rămas in posesiunea Statului, după împroprietărirea clăcașilor și a însurățeilo*, este de 4,749 fălci, din care 2,256 pământ de cultură, 907 fălci pădure și 1,586 fălci vii cu embaticuri, iar suma totală a atenuri lor anuale, in periodul curent, este de 42,249 1. 80 l., care îmulțit cu 15, ar ridica valorea aproximativ a fondului lor la suma de 633,847 lei, după cum se arată mai detaliat in tabloul anexat pe lângă proiectul de lege. S’a mai prevăzut, d-lor deputați, prin art. 2 din acest proiect de lege, că comuna Iași va fi scutită de orice plată de taxă după legea timbrului, pentru cesiunea precedentă de bunuri și pentru aceia ce i se mai face acum. Mai departe, prin art. 3 s’a modificat art. 2 din lege din 1880, că in loc de înființarea și întrunirea unui institut politehnic in Iași, comuna acestui oraș să nu fie obligată decât de a da o dezvoltare mult mai mare actualei școli comunale de meserii din Iași, complectând-o cu ateliere mai numerose pentru industriile cele mai necesare și să nu se întrebuințeze fondurile din imobilele cedate decât pentru îmbunătățiri radicale, iar nu pentru cheltueli ordinare și plată de datorii. Ca sancțiune pentru îndeplinirea condițiunilor imr’"-' de lege au trebuit a se prevede ,pc.i. t. 4. ca primarii și consilierii comunali ca nu ar dispune in alt mod de aceste fonduri, să puta fi obligați solidar de a restui banii in casa comunală. In fine,, celelalte disposițiuni din legea de la 1880, fiind necesare s’au lăsat a rămâne in vigore. Credem, d-lor deputați, că, după înțelegerile prealabile ce au avut loc in acesta privire, votarea acestui proiect de lege va satisface cu prisos drepturile orașului Iași după citatul vot al Constituantei și ne vom felicita apoi cu toții că vom trebui să constatăm o nouă stare de prosperitate pentru acest important oraș al țărei. Ministru de finance, G. Chițu. Proiect de lege pentru modificarea unor disposițiuni din legea de la 11 aprilie 1880, relativă la lichidarea și întrebuințarea celor 10,000,000 milioane de lei vechi, votați de Constituantă orasului Iași, in ședința de la 29 iuni 1866. Art. 1. Pe lângă bunurile arătate in tabelele sub literile A, B și C, anexate pe lângă legea din 11 april 1880, se mai cedeza de veci orașului Iași, moșiile Buciumii, Inconjurătorea monastirei Socola, Băicenii, R«3enii, Poienii și Ezerenii, cu trupurile lor, din jud. Iași, arătate detailat in tabela anexată pe lângă acesta lege. Art. 2. Comuna Iași este scutită de orice plată de taxă după legea timbrului, atât pentru cesiunea precedentă de bunuri, cât și pentru acesta ce i se mai face acum. Art. 3. Veniturile imobilelor cedate, precum și sumele provenite din vândarea loturilor de pământ, ce comuna Iași este obligată de a face cultivatorilor și industriașilor români după art. 2 din legea de la 1880, sau din alte vânzări ce s’ar mai face din aceste imobile, conform legii comunale, de către autoritatea comunală, se va întrebuința pentru a se da o desvoltare mult mai mare actualei școli comunale de meserii din Iași, complectând’o cu ateliere mai numerose pentru industrie, cele mai necesare. Prisosul se va întrebuința pentru aprovisionarea orașului cu apă, și alte lucrări de îmbunătățiri radicale, iar nu pentru cheltueli ordinare și plată de datorii. Art. 4. Primarii și consilierii comunali cari vor dispune un alt mod de aceste fonduri, chiar și cu aprobarea ministerului de interne, vor putea fi obligați solitar de a restitui banii in casa comunală. Art. 5. Celelalte disposițiuni din legea de la 11 april 1880, nemodificate prin legea presentă, rămân in vigore. Ministru de finance, G. Chițu. 1