Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-05-05 / nr. 50

Anul al X-lea No. 50. IASSI, Mercuri 5 (17 mai.) 1382 . IASSI, pe an, 21 fr.—pe semestru­­ 2 fr.— pe trimestru 6 fr. , ISTEACTF, pe an, 28 fr—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. TREI NATATE............................................. 40 fr — ISERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. 3IR[ LOCALE . . . 1 fr.— PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, ți­nunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40b. Pag. IV, 30 b. I Win ilt** 20 O uni FOAEA INTERES­El­OIi GENERAL­E. Apare Duminica, Mercurea și­ Vinerea. Prețul I­innul și Aimuciu­rilor Loterie de Bine­facere a folosul incendiaților din țară câștiguri 3000 lei în numerar 27 numere câștigătore din ci­ia 1 de 1000 — 1000­­ , 250— 250 10­0 100 — 1000 ’ 15 a 50— 750 27 câștiguri de lei 3000 ’agerea se va face in cursul lunei mai. IQiua tragerei se va anunța prin ziare Biletele de loterie in folosul incandid­­or ce s’au plasat până acum în Iași re­veneire se pot găsi la : D-nii I. I­. Mingsch, (­ Hirsch & Finke, Redacția farului „ Curierul” „ , „Liberalul”, Biuroul postal, Frații Dimitrie și Costică Bogonos pen­­î elevii Institutelor­ Unite, Farmacia Konya, Casieria Generală, Primăria, Prim-Procuror Raileanu. Ele se vénd cu prețul de 1 leu nou ul, fiind 27 numere căștigătore , ț­iua gerei se va anunța princiare, iar căș­­urile vor fi plătite în termen de 3 e prin casierul comitetului. (T H. B A L 4 S S A N) Conrespoudeuți in Strelnatate, Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Dl. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube k C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter k C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin Nr. 20 bani , a.le.n.<.a,ru­l Septă­na a. n. e i _____________________­­STIL VECHIU pin A. 1 P­A­T­R­O­N­U­L P_I­L­E­I TIMPUL DIN SEPTAMANA ” STIL NOU~1 P­I U A 1 PATRONOD ț>ILE­I Răs. Soar. [ Apusul Soar. M!2 ’ Duminică Aduc. relig. Păr. Athanasie. v 14 Duminică Rog. Bonifatie. 4—33 7—19 3 Luni S. S. Mart. Timofceiu și Maura. 15 Luni Sofia . 4—32 7 70 4 Marti S-ta Mart. Pelagia. La 5 Mai lumină nouă, de la 5—14 16 Marți Tón Nepomuc. 4 oU / Zi 5 Mercuri S-ta Mart. Irina. vănt . filee_ 17 Mercuri Pasehalis. 4-29 7-23 6 Joi (­t­) înalt. Stoiiin. și lob cel dr. . . i 18 Joi (t) Inai. Dl. Venantioe. 4- 28 7 23 7 Vineri St. Mart. Acachie. 19 Vineri Celestin. 4-27 I— 25 8 Sâmbătă St. Mart. Apost. și Ev. Ioan Theolog.____________________________________________________ 1 20 Sâmbătă__________Bernhard.____________________________________________~ PUBLICAȚIUNE SOCIETATEA ROMANA de Construcțiuni și lucrări­­ publice in București. Se aduce la cunoștința onor. public că D­­ip Xenopol este numit Agent al Societăței mane de Construcțiuni și lucrări publice strn orașul Iași și Moldova superioară. Personele din acest oraș, cari vor dori a­cta cu Societatea pentru construcțiuni, sunt­­ rugate a se adresa la D. Filip Xenopol, îhitect, care este in posițiune a da ori­ce irmațiuni și esplicațiuni și a incepe trac­­tle Direcțiunea. 1­ M0. Nenopol Architect. Sentul Societății Romane de Construc­­ții și lucrări publice in București, aduce la cunoștința doritorilor de a trata Societatea Română de Construcțiuni, că nește propuneri și este gata a da ori­ce locațiuni cu începere de la 26 April st. v. 8 ®, de la orele 9—11 a. m. in biuroul fu­te­ a Epitropiei Casei Sft. Spiridon din — Pentru Moldova superioară se vor lămuriri și in scris. IAȘI, 4 Mai 1882. Crimele se înmulțesc in țară. De cît­va timp crimele se inmul­­t in țară la noi intr’un chip ins­­mântâtor. Numai in curgere de î-va luni am avut de înregistrat s-o șease omoruri oribile comise in srite puncte ale țetei. Este de a­­is a cita otrăvirea grefierului din Irgiu și a fiicei sale de cătră o sa­­și mamă denaturată, monstruosă; sinatul d­-nei Groper din Chiusten­­v; asasinarea unei altei femei din cerești de cătră însuși agenții po­­enești, și’n cele din urmă asasina­­, soților Ivașcu, in orașul nostru, îtru a se convinge ori­cine că se­­tarea noastră este bântuită in mod istant de făcătorii de rele. Mobilul tuturor acestor crime a t furtul. Și chiar exemplul con­­tiinărilor celor mai aspre cu maxu­­­l pedepsei nu înfrânează pe acele iț­ perverse de a’și urmări cu­stă­­nța opera lor de distrugere. In fața acestui pericol social care renunță de a se mări pe fie­care­­ zi care aruncă spaima printre oamenii ești, este de datoria presei de a da irma, și a atrage atențiunea gu­vernului și a Corpurilor Legiuitoare asupra acestor fapte îngrozitoare cari sdruncină siguranța publică. In mai toate țările din lume, chiar in liberala și democratica republică a Statelor­ Unite din America, crimele ca­pitale se pedepsesc cu pedeapsa ca­pitală : moartea. De aseminea in Syn­­țeza, Republica de model in Europa, pedeapsa cu moarte s’a introdus din nou după cererea majoritaței cetă­țenilor. La noi, avânduse in vedere mora­vurile dulci ale poporului, s’a găsit cu cale a se șterge această pedeapsă din legiuirea noastă. Poate că din punctul de vedere al umanităței s’a făcut bine. Privind insă din punctul de vedere al inmulțirei crimelor, vedem, cu destulă părere de rău, că poporul nostru nu a ajuns la acea stare de cultură in care exemplul pedepsei cu moarte să nu mai fie trebuincios. Aceste adevăruri triste îndreptățesc până la un punct oare­care pe par­tizanii pedepsei cu moarte. Se naște insă o întrebare: In țerile unde esistă pedeapsa cu moarte stârpitu-s’au cu totul crimele? De­sigur că nu, și nu știm dacă sta­tistica are de înregistrat mai multe crime săvârșite in timp de un an in­­tr’o țară unde nu există această pe­deapsă și’ntr’una in care ea esistă. Ori­cum ar fi insă crimele se pro­duc in toate țerile unde administra­­ți­unea este slabă, și mai cu samă a­­colo undLr sentimentul moral lipsește mai mult sau mai puțin. Numai aici și nu in altă parte rezida cauza zeu­lui. Poporul nostru nu este in­dea­­juns de cult pentru a-și alcătui o altă morala de­cît acea întemeiată pe re­ligie. Și vedem cu adevărată părere de reu că sentimentul religios, prin urmare morala, se stinge încetul cu încetul chiar in clasele cele mai de jos ale societăței. Și poate, judecând din alte puncte de vedere, perderea n’ar fi așa de simțitoare, dacă cel pu­țin s’ar căuta să se edifice morala publică pe bazele culturei. N’avem preot, n’avem învățător ru­ral. Fără ei nu putem avea morala în popor, înainte vreme se considera ca faptă infamanta mai cu samă printre o­lerani ca un­ora să trăiască un con­cubinaj cu o femee. Astăzi­­ zece la sută, ba poate și mai mulți, trăesc ne­cununați. Nu ni se pare tocmai folositor de a tot căuta mereu pe toate tonurile calitățile și vrednicia poporului romăn. Aceasta însemnează că voim să ne în­șelăm pe noi înșine. O mare parte din locuitorii satelor noastre sunt con­­rupți și vicioși până la măduva oa­selor, ca moral, bântuiți de boale și de mizerie, ca parte materială. „Român verde ca stejarul“ rar îl mai întâlnești astăzi. In locul lui îț i­ese înainte mai la fie­care pas o ființă cu chip ominesc, slăbâno­ită de mi­zerie și abrutizată de beție. Când omul ajunge pe această treaptă de ticăloșie comite cele mai mari crime fără să-și deie samă de grozăvia fap­tei sale. Dovadă atitudinea asasinilor soților Ivașcu, cari vorbeau de crima ce au comis-o ca de ori­ce foarte co­mun, și aceasta chiar a doua­­ ji după ce savîrșiseră miserabi­­i­lor faptă. Și de altminterea a asta este forte firesc, căci acel mizerat­ii i eșise numai de citeva­­ zile din închiso­re. Și ei știu că nu-i așteaptă acolo pr­i mare pedep­­să. Ba din potriva, chiar unt tare bine îngrijiți, hrăniți și imb>­rcați mai bine de­cît muncitorul onest, și mai toată­­ ziua o petrec in convorbiri intime și’n plănuirea prădaciunilor se vor avea de făcut când vor scăpa din închisoare. Din toate punctele de vedere, siste­mul penitenciarilor noastre este din cele mai detestabile. Dar nu in ca­drul restrîns al unui articol se poate tracta o chestiune atît de însemnată. Ea trebue să formeze subiectul unui studiu adine din partea oamenilor spe­ciali. Regimul ce am dori­t ^ vedem inau­­gurănduse­ in penitercianle noastre se poate rezuma in clone cuvid­ , muncă și izola­ e. o . ■ " Ori ce am ții ce și ș­­­ette iluzii am voi să ne facem espre noi în­șine trebue să recunon.­a­m­ că popo­rul nostru îi bolnav și trebue lecuit. Și noi credem că mai bună doctorie ar fi școala, biserica și administrația bună de­cît spănzurătoarea. In adevăr, exemplul pedepsei cu moarte vâră spaima in făcătorii de rele și împuținează crimele, educa­­ția morală a poporului insă stârpește din rădăcină cauzele zeului. Ar fi de dorit ca Corpurile Legiui­toare chiar in sesiunea actuală să se ocupe cu chestiunea închisorilor, iar guvernul să se miște cu mai multă energie pentru a face ca agenții ad­ministrativi și polițienești, precum și judecătorii să-și îndeplinească cu mai multă esactitate și conștiință datoria lor.­ elegrame Berlin 1B mai. Focul care a con­sumat ieri noptea exposiția higienică, a isbucnit in partea destinată a res­taurantului. Mai mult de trei părți din cinci a obiectelor expuse au fost distruse de incendiu. Valorea asigu­rată este de două pănă la trei milione. Perderile resultând din sinistru sunt necalculabile. Londra 13 mai. Z­iarul „Times“ anunță că A­nglia va trimeti două chiurasate la Alexandria. Știrile ce acest­­ liar primește din Cairo, confirmă știrile de ieri noptea care spun că membrii camerei nota­bililor sunt in majoritate favorabili Kedivului. Beduinii s’au declarat de aseminea partizanii Kedivului. Totuși Araby-bey pare a stărui in proiectul de a detrona pe Kediv cu forța, dar armata este divizată și e aprape sigur că cel puțin un regiment va susține pe Kediv. Tulon 18 mai. Un vas de transport, o chiurasata și alte vase cu armament, vor merge să aprovisioneze și să în­tărească escadra franceză care se află actualmente in apele Tunisului. Londra din marea 18 mai. Escadra engleză „La Manche“ a primit ordinul de a fi gata de plecare pen­tru z­iua de 23 mai spre a merge in Mediterana. Cairo 13 mai. Șerif pașa fostul pre­sident de consiliu și Șeicul-Islam, au făcut o vizită Kedivului și-i promiseră sprijinul lor. Araby-bey pare să slăbescă in ho­­ târârea sa; se fac demersuri spre ai aduce o transacție intre Tevfie-pașa și miniștrii săi. Viena 13 mai. Procesul relativ la arderea Ring teatrului s-a terminat. Presidential a fixat pentru marți pro­punerea hotărârei. Cairo 14 mai. Tevfie-pașa a refu­­zat de a asculta propunerile ce-i adu­cea presidentul comitetului Camerei no­tabililor, venit ca să intercedeze in fa­­vorea ministerului. Londra 14 mai. Francia și Anglia sunt complect de acord asupra politi­cei de urmat in privința Egiptului. Amiralitatea englesa pregătește tri­­meterea­­­ai multor vase in apele A­­lexandriei. Abia 1­1 mai. Escadra franceză care staționeză in Pireu, a primit ordinul de a prepara să plece la primul semnal spre Egipet. Constantinopoli 14 mai.­­Pe cale in­­directă­ Consiliul de miniștri se în­trunește aprope în fie­care­­ zi la su­blima Portă și la Yldiz-Kiosk spre a se ocupa de afacerile Egiptului. Sultanul ar avea intențiunea de a adresa puterilor o circulară in privința evenimentelor din Egipet. Cairo 14 mai. Se crede că minis­terul Araby bey, va demisiona, in a­­semine cas se <zice că Haider pașa va fi însărcinat de Kediv cu formarea no­ului minister, Constantinopoli 14 mai. D. de No­­­ailles trimițând astăzi sultanului scri­sorile de acreditare,­­lise: „Am pri­mit ordinul de a me sili să desvolt bunele și amicalele relațiuni ce există între imperiul otoman și republica franceză care este hotărât conservatore­a supremelor interese ale poporelor, pe când ea in acelaș timp înțălege a menține vechile tradiții monarhice din orient in ceea ce ele au de bine­fă­cător și generos.“ Abdul Hamid respun­zând d-lui de Noailles a amintit despre vechile le­gături de amiciție și interese politice ce aveau in comun Turcia și Francia, și a adaos că în ce o privește își va da tote silințile spre a menține și în­tări bunele relațiuni dintre Turcia și Republi­ca franceză. Cairo 15 mai. După propunerea ca­mierei notabililor, Kedivul ar fi con­simțit de a da presidența consiliului de miniști lui Mustafa pașa Fehmi și a ținea pe cei­l­alți membrii din ca­binet afară de Mahmud Baruci pașa, dar Mustafa Fehmi a refuzat de a fi prim ministru. Kedivul a avut a­ fi dimineață o nouă conferența cu consulii generali ai Franciei și Angliei. Parisii­ mai. Escadra franceză care a plecat din Pireu are ordinul de a aștepta in apele insulei Creta esca­dra engleză care vine de la Corfu. Ambele escadre după ce se vor în­truni, vor merge impreună la Egipet. Francia și Anglia au trimes depeși identice ambasadorilor lor de pe lângă marile puteri, spre a le expune mă­gurele luate in privința Egiptului. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 1 maiu 1882. Camera prezidată de d. D. Brătianu, pre­sent 80 deputați. Se adoptă cu 40 voturi contra 37 reduce­rea la 2000 franci a salarului directorului drumului de fer. D. Vernescu desvoltându’și interpelarea sa viice : „Totă țara cunoște chestia Dunărei și s’a pronunțat asupra ei. Regret că propunerea Barrere astă­z­i în discuție vine de la Fran­ța care are simpatii pentru noi. Respingem propunerea nu din ostilitate în privința Fran­­ției ci spre a apăra interesele României fie contra ori­și cui. Propunerea Barrere dă po­liția Dunărei unui străin, pe când România independentă are dreptul de a o face și apli­ca singură executând ca reglementare. Tratatul de Berlin nu vorbește de loc des­pre comisia mixtă in care figurează un Stat ce nu este riveran. Am perdut ceva prin tra­tatul de Berlin, dar nu cred că se pate prin vre­un nou congres să ni se mai fie ceva, căci nu se va mai putea trata despre noi fă­ră noi. Delegatul nostru nu a acceptat nici să discute asupra comisiei mixte și guvernul nu pate să se supuie si voința puterilor. Re­gret că un ministru a d­­s la Senat că se pu­te discuta propunerea Barrere, căci ar fi a se accepta în princip comisiunea mixtă și nu trebuie să o acceptăm. „Trebue mai cu samă să se observe în a­­cesta propunere că Austria are dou voturi de vreme ce Germania merge braț-la-braț cu ea. Celelalte puteri au și ele votul lor, dar preste un an tote reglementele vor fi gata și puterile se vor găsi in fața unui fapt împlinit. „In fine propunerea Barrere este mai rea de­cât proiectul austriac, căci dă drepturi su­verane comisiunei mixte, acordându-i să facă reglementul. Acestă propunere calcă in piciu­­re drepturile nóstre și trebue s’o respingem. „Președintele consiliului reproșează opozi­­ției că tace, dar să vorbim astă­z­­ și guver­nul nu a voit să se pronunțe categoric în o așa chestiune. Camerile trebuie să se pro­nunțe pentru ca guvernul să știe ceia ce vo­­ește țara. „Intr’un­ cuvânt comisiunea mixtă fiind con­trară tratului de Berlin, d-sa ruga Camera ca sa indice prin o ordine de țn­ conduita ce guvernul trebue să urmeze. D. ministru Stătescu răspunde: „Guvernul nu a gândit nici o dată a se îndepărta de sentimentele țerei, dupre cum probdză cores­­pondențile comunicate Senatului. El susține tot­deauna drepturile României de a executa și aplica reglementul de navigație pe Dună­rea. Art 55 a tratatului de Berlin nu ne im­pune o poliție străină pe teritoriul nostru. S’a emis ideea că cea mai bună soluțiune ar fi a se întinde drepturile comisiunei europene, dar fiind că e sigur cum că prin acesta s’ar lovi drepturile nóstre de suveranitate teritorială, de aceea nici am examinat acestă idee. „Afară de acesta, suntem tot­deauna de a­­cord asupra principiului de supraveghere, căci nimeni n’a contestat nici o dată Europei de a se asigura cum se aplică reglementele. Guver­nul s’a inspirat de acestă idee și nu’și pate schimba linia de conduită fără parlament ca­re pate să’i indice și o alta. Dacă comisia mixtă ar fi fost o simplă comisiune de su­praveghere, pate că am fi primit discuția a­­supra inființărei ei. Camera trebue să decla­re verde ce are de făcut guvernul, căci cred că dacă se creează comisiunea de supraveghe­re a statelor riverane, se pate primi doi de­legați ai comisiei europene și drepturile aces­tei comisiuni vor putea fi stabilite dupre re­gulamentele altor fluvii internaționale. „Comisiunea va avea dreptul de a vedea cum fie­care Stat aplică reglementul, va cere note și clare informațiuni spre a vedea îmbunătăți­rile ce sunt de adus, și ar cunoște și contra­vențiile la regulament. „Cred că o asemenea comisiune nu ar pu­tea să ne strice­m­ ceva, d. Vernescu a între­bat dacă guvernul primește sau nu propune­rea Barrere adăugând că dacă propunem mo­dificări la acestă propunere atunci acceptăm ipso-facto comisiunea mixtă. Acestă apreciere este fară căci modificările esențiale pot trans­forma comisia mixtă în comisie de supra­ve­­ghere, guvernul crede a putea accepta pro­punerea ca bază a negocierilor, căci credem că vom putea înlătura din ea inconvenientele ce sunt. Trebuie însă ca ideile nostre să se potă transforma în lucruri posibile. t

Next