Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-05-05 / nr. 50
Anul al X-lea No. 50. IASSI, Mercuri 5 (17 mai.) 1382 . IASSI, pe an, 21 fr.—pe semestru 2 fr.— pe trimestru 6 fr. , ISTEACTF, pe an, 28 fr—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. TREI NATATE............................................. 40 fr — ISERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . : 60 bani. 3IR[ LOCALE . . . 1 fr.— PISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc, ținunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40b. Pag. IV, 30 b. I Win ilt** 20 O uni FOAEA INTERESElOIi GENERALE. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. Prețul Iinnul și Aimuciurilor Loterie de Binefacere a folosul incendiaților din țară câștiguri 3000 lei în numerar 27 numere câștigătore din ciia 1 de 1000 — 1000 , 250— 250 100 100 — 1000 ’ 15 a 50— 750 27 câștiguri de lei 3000 ’agerea se va face in cursul lunei mai. IQiua tragerei se va anunța prin ziare Biletele de loterie in folosul incandidor ce s’au plasat până acum în Iași reveneire se pot găsi la : D-nii I. I. Mingsch, ( Hirsch & Finke, Redacția farului „ Curierul” „ , „Liberalul”, Biuroul postal, Frații Dimitrie și Costică Bogonos penî elevii Institutelor Unite, Farmacia Konya, Casieria Generală, Primăria, Prim-Procuror Raileanu. Ele se vénd cu prețul de 1 leu nou ul, fiind 27 numere căștigătore , țiua gerei se va anunța princiare, iar cășurile vor fi plătite în termen de 3 e prin casierul comitetului. (T H. B A L 4 S S A N) Conrespoudeuți in Strelnatate, Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Dl. Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris, G. L. Daube k C ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien. Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien, Rotter k C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin Nr. 20 bani , a.le.n.<.a,rul Septăna a. n. e i _____________________STIL VECHIU pin A. 1 PATRONUL P_ILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA ” STIL NOU~1 PI U A 1 PATRONOD ț>ILEI Răs. Soar. [ Apusul Soar. M!2 ’ Duminică Aduc. relig. Păr. Athanasie. v 14 Duminică Rog. Bonifatie. 4—33 7—19 3 Luni S. S. Mart. Timofceiu și Maura. 15 Luni Sofia . 4—32 7 70 4 Marti S-ta Mart. Pelagia. La 5 Mai lumină nouă, de la 5—14 16 Marți Tón Nepomuc. 4 oU / Zi 5 Mercuri S-ta Mart. Irina. vănt . filee_ 17 Mercuri Pasehalis. 4-29 7-23 6 Joi (t) înalt. Stoiiin. și lob cel dr. . . i 18 Joi (t) Inai. Dl. Venantioe. 4- 28 7 23 7 Vineri St. Mart. Acachie. 19 Vineri Celestin. 4-27 I— 25 8 Sâmbătă St. Mart. Apost. și Ev. Ioan Theolog.____________________________________________________ 1 20 Sâmbătă__________Bernhard.____________________________________________~ PUBLICAȚIUNE SOCIETATEA ROMANA de Construcțiuni și lucrări publice in București. Se aduce la cunoștința onor. public că Dip Xenopol este numit Agent al Societăței mane de Construcțiuni și lucrări publice strn orașul Iași și Moldova superioară. Personele din acest oraș, cari vor dori acta cu Societatea pentru construcțiuni, sunt rugate a se adresa la D. Filip Xenopol, îhitect, care este in posițiune a da orice irmațiuni și esplicațiuni și a incepe tractle Direcțiunea. 1 M0. Nenopol Architect. Sentul Societății Romane de Construcții și lucrări publice in București, aduce la cunoștința doritorilor de a trata Societatea Română de Construcțiuni, că nește propuneri și este gata a da orice locațiuni cu începere de la 26 April st. v. 8 ®, de la orele 9—11 a. m. in biuroul fute a Epitropiei Casei Sft. Spiridon din — Pentru Moldova superioară se vor lămuriri și in scris. IAȘI, 4 Mai 1882. Crimele se înmulțesc in țară. De cîtva timp crimele se inmult in țară la noi intr’un chip insmântâtor. Numai in curgere de î-va luni am avut de înregistrat s-o șease omoruri oribile comise in srite puncte ale țetei. Este de ais a cita otrăvirea grefierului din Irgiu și a fiicei sale de cătră o sași mamă denaturată, monstruosă; sinatul d-nei Groper din Chiustenv; asasinarea unei altei femei din cerești de cătră însuși agenții poenești, și’n cele din urmă asasina, soților Ivașcu, in orașul nostru, îtru a se convinge oricine că setarea noastră este bântuită in mod istant de făcătorii de rele. Mobilul tuturor acestor crime a t furtul. Și chiar exemplul contiinărilor celor mai aspre cu maxul pedepsei nu înfrânează pe acele iț perverse de a’și urmări custănța opera lor de distrugere. In fața acestui pericol social care renunță de a se mări pe fiecare zi care aruncă spaima printre oamenii ești, este de datoria presei de a da irma, și a atrage atențiunea guvernului și a Corpurilor Legiuitoare asupra acestor fapte îngrozitoare cari sdruncină siguranța publică. In mai toate țările din lume, chiar in liberala și democratica republică a Statelor Unite din America, crimele capitale se pedepsesc cu pedeapsa capitală : moartea. De aseminea in Synțeza, Republica de model in Europa, pedeapsa cu moarte s’a introdus din nou după cererea majoritaței cetățenilor. La noi, avânduse in vedere moravurile dulci ale poporului, s’a găsit cu cale a se șterge această pedeapsă din legiuirea noastă. Poate că din punctul de vedere al umanităței s’a făcut bine. Privind insă din punctul de vedere al inmulțirei crimelor, vedem, cu destulă părere de rău, că poporul nostru nu a ajuns la acea stare de cultură in care exemplul pedepsei cu moarte să nu mai fie trebuincios. Aceste adevăruri triste îndreptățesc până la un punct oarecare pe partizanii pedepsei cu moarte. Se naște insă o întrebare: In țerile unde esistă pedeapsa cu moarte stârpitu-s’au cu totul crimele? Desigur că nu, și nu știm dacă statistica are de înregistrat mai multe crime săvârșite in timp de un an intr’o țară unde nu există această pedeapsă și’ntr’una in care ea esistă. Oricum ar fi insă crimele se produc in toate țerile unde administrațiunea este slabă, și mai cu samă acolo undLr sentimentul moral lipsește mai mult sau mai puțin. Numai aici și nu in altă parte rezida cauza zeului. Poporul nostru nu este indeajuns de cult pentru a-și alcătui o altă morala decît acea întemeiată pe religie. Și vedem cu adevărată părere de reu că sentimentul religios, prin urmare morala, se stinge încetul cu încetul chiar in clasele cele mai de jos ale societăței. Și poate, judecând din alte puncte de vedere, perderea n’ar fi așa de simțitoare, dacă cel puțin s’ar căuta să se edifice morala publică pe bazele culturei. N’avem preot, n’avem învățător rural. Fără ei nu putem avea morala în popor, înainte vreme se considera ca faptă infamanta mai cu samă printre olerani ca unora să trăiască un concubinaj cu o femee. Astăzi zece la sută, ba poate și mai mulți, trăesc necununați. Nu ni se pare tocmai folositor de a tot căuta mereu pe toate tonurile calitățile și vrednicia poporului romăn. Aceasta însemnează că voim să ne înșelăm pe noi înșine. O mare parte din locuitorii satelor noastre sunt conrupți și vicioși până la măduva oaselor, ca moral, bântuiți de boale și de mizerie, ca parte materială. „Român verde ca stejarul“ rar îl mai întâlnești astăzi. In locul lui îț iese înainte mai la fiecare pas o ființă cu chip ominesc, slăbânoită de mizerie și abrutizată de beție. Când omul ajunge pe această treaptă de ticăloșie comite cele mai mari crime fără să-și deie samă de grozăvia faptei sale. Dovadă atitudinea asasinilor soților Ivașcu, cari vorbeau de crima ce au comis-o ca de orice foarte comun, și aceasta chiar a doua ji după ce savîrșiseră miserabiilor faptă. Și de altminterea a asta este forte firesc, căci acel mizeratii i eșise numai de citeva zile din închisore. Și ei știu că nu-i așteaptă acolo pri mare pedepsă. Ba din potriva, chiar unt tare bine îngrijiți, hrăniți și imb>rcați mai bine decît muncitorul onest, și mai toată ziua o petrec in convorbiri intime și’n plănuirea prădaciunilor se vor avea de făcut când vor scăpa din închisoare. Din toate punctele de vedere, sistemul penitenciarilor noastre este din cele mai detestabile. Dar nu in cadrul restrîns al unui articol se poate tracta o chestiune atît de însemnată. Ea trebue să formeze subiectul unui studiu adine din partea oamenilor speciali. Regimul ce am dorit ^ vedem inaugurănduse in penitercianle noastre se poate rezuma in clone cuvid , muncă și izola e. o . ■ " Ori ce am ții ce și șette iluzii am voi să ne facem espre noi înșine trebue să recunon.am că poporul nostru îi bolnav și trebue lecuit. Și noi credem că mai bună doctorie ar fi școala, biserica și administrația bună decît spănzurătoarea. In adevăr, exemplul pedepsei cu moarte vâră spaima in făcătorii de rele și împuținează crimele, educația morală a poporului insă stârpește din rădăcină cauzele zeului. Ar fi de dorit ca Corpurile Legiuitoare chiar in sesiunea actuală să se ocupe cu chestiunea închisorilor, iar guvernul să se miște cu mai multă energie pentru a face ca agenții administrativi și polițienești, precum și judecătorii să-și îndeplinească cu mai multă esactitate și conștiință datoria lor. elegrame Berlin 1B mai. Focul care a consumat ieri noptea exposiția higienică, a isbucnit in partea destinată a restaurantului. Mai mult de trei părți din cinci a obiectelor expuse au fost distruse de incendiu. Valorea asigurată este de două pănă la trei milione. Perderile resultând din sinistru sunt necalculabile. Londra 13 mai. Ziarul „Times“ anunță că Anglia va trimeti două chiurasate la Alexandria. Știrile ce acest liar primește din Cairo, confirmă știrile de ieri noptea care spun că membrii camerei notabililor sunt in majoritate favorabili Kedivului. Beduinii s’au declarat de aseminea partizanii Kedivului. Totuși Araby-bey pare a stărui in proiectul de a detrona pe Kediv cu forța, dar armata este divizată și e aprape sigur că cel puțin un regiment va susține pe Kediv. Tulon 18 mai. Un vas de transport, o chiurasata și alte vase cu armament, vor merge să aprovisioneze și să întărească escadra franceză care se află actualmente in apele Tunisului. Londra din marea 18 mai. Escadra engleză „La Manche“ a primit ordinul de a fi gata de plecare pentru ziua de 23 mai spre a merge in Mediterana. Cairo 13 mai. Șerif pașa fostul president de consiliu și Șeicul-Islam, au făcut o vizită Kedivului și-i promiseră sprijinul lor. Araby-bey pare să slăbescă in ho târârea sa; se fac demersuri spre ai aduce o transacție intre Tevfie-pașa și miniștrii săi. Viena 13 mai. Procesul relativ la arderea Ring teatrului s-a terminat. Presidential a fixat pentru marți propunerea hotărârei. Cairo 14 mai. Tevfie-pașa a refuzat de a asculta propunerile ce-i aducea presidentul comitetului Camerei notabililor, venit ca să intercedeze in favorea ministerului. Londra 14 mai. Francia și Anglia sunt complect de acord asupra politicei de urmat in privința Egiptului. Amiralitatea englesa pregătește trimetereaai multor vase in apele Alexandriei. Abia 11 mai. Escadra franceză care staționeză in Pireu, a primit ordinul de a prepara să plece la primul semnal spre Egipet. Constantinopoli 14 mai.Pe cale indirectă Consiliul de miniștri se întrunește aprope în fiecare zi la sublima Portă și la Yldiz-Kiosk spre a se ocupa de afacerile Egiptului. Sultanul ar avea intențiunea de a adresa puterilor o circulară in privința evenimentelor din Egipet. Cairo 14 mai. Se crede că ministerul Araby bey, va demisiona, in asemine cas se <zice că Haider pașa va fi însărcinat de Kediv cu formarea noului minister, Constantinopoli 14 mai. D. de Noailles trimițând astăzi sultanului scrisorile de acreditare,lise: „Am primit ordinul de a me sili să desvolt bunele și amicalele relațiuni ce există între imperiul otoman și republica franceză care este hotărât conservatorea supremelor interese ale poporelor, pe când ea in acelaș timp înțălege a menține vechile tradiții monarhice din orient in ceea ce ele au de binefăcător și generos.“ Abdul Hamid respunzând d-lui de Noailles a amintit despre vechile legături de amiciție și interese politice ce aveau in comun Turcia și Francia, și a adaos că în ce o privește își va da tote silințile spre a menține și întări bunele relațiuni dintre Turcia și Republica franceză. Cairo 15 mai. După propunerea camierei notabililor, Kedivul ar fi consimțit de a da presidența consiliului de miniști lui Mustafa pașa Fehmi și a ținea pe ceilalți membrii din cabinet afară de Mahmud Baruci pașa, dar Mustafa Fehmi a refuzat de a fi prim ministru. Kedivul a avut a fi dimineață o nouă conferența cu consulii generali ai Franciei și Angliei. Parisii mai. Escadra franceză care a plecat din Pireu are ordinul de a aștepta in apele insulei Creta escadra engleză care vine de la Corfu. Ambele escadre după ce se vor întruni, vor merge impreună la Egipet. Francia și Anglia au trimes depeși identice ambasadorilor lor de pe lângă marile puteri, spre a le expune măgurele luate in privința Egiptului. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 1 maiu 1882. Camera prezidată de d. D. Brătianu, present 80 deputați. Se adoptă cu 40 voturi contra 37 reducerea la 2000 franci a salarului directorului drumului de fer. D. Vernescu desvoltându’și interpelarea sa viice : „Totă țara cunoște chestia Dunărei și s’a pronunțat asupra ei. Regret că propunerea Barrere astăzi în discuție vine de la Franța care are simpatii pentru noi. Respingem propunerea nu din ostilitate în privința Franției ci spre a apăra interesele României fie contra oriși cui. Propunerea Barrere dă poliția Dunărei unui străin, pe când România independentă are dreptul de a o face și aplica singură executând ca reglementare. Tratatul de Berlin nu vorbește de loc despre comisia mixtă in care figurează un Stat ce nu este riveran. Am perdut ceva prin tratatul de Berlin, dar nu cred că se pate prin vreun nou congres să ni se mai fie ceva, căci nu se va mai putea trata despre noi fără noi. Delegatul nostru nu a acceptat nici să discute asupra comisiei mixte și guvernul nu pate să se supuie si voința puterilor. Regret că un ministru a ds la Senat că se pute discuta propunerea Barrere, căci ar fi a se accepta în princip comisiunea mixtă și nu trebuie să o acceptăm. „Trebue mai cu samă să se observe în acesta propunere că Austria are dou voturi de vreme ce Germania merge braț-la-braț cu ea. Celelalte puteri au și ele votul lor, dar preste un an tote reglementele vor fi gata și puterile se vor găsi in fața unui fapt împlinit. „In fine propunerea Barrere este mai rea decât proiectul austriac, căci dă drepturi suverane comisiunei mixte, acordându-i să facă reglementul. Acestă propunere calcă in piciure drepturile nóstre și trebue s’o respingem. „Președintele consiliului reproșează opoziției că tace, dar să vorbim astăz și guvernul nu a voit să se pronunțe categoric în o așa chestiune. Camerile trebuie să se pronunțe pentru ca guvernul să știe ceia ce voește țara. „Intr’un cuvânt comisiunea mixtă fiind contrară tratului de Berlin, d-sa ruga Camera ca sa indice prin o ordine de țn conduita ce guvernul trebue să urmeze. D. ministru Stătescu răspunde: „Guvernul nu a gândit nici o dată a se îndepărta de sentimentele țerei, dupre cum probdză corespondențile comunicate Senatului. El susține totdeauna drepturile României de a executa și aplica reglementul de navigație pe Dunărea. Art 55 a tratatului de Berlin nu ne impune o poliție străină pe teritoriul nostru. S’a emis ideea că cea mai bună soluțiune ar fi a se întinde drepturile comisiunei europene, dar fiind că e sigur cum că prin acesta s’ar lovi drepturile nóstre de suveranitate teritorială, de aceea nici am examinat acestă idee. „Afară de acesta, suntem totdeauna de acord asupra principiului de supraveghere, căci nimeni n’a contestat nici o dată Europei de a se asigura cum se aplică reglementele. Guvernul s’a inspirat de acestă idee și nu’și pate schimba linia de conduită fără parlament care pate să’i indice și o alta. Dacă comisia mixtă ar fi fost o simplă comisiune de supraveghere, pate că am fi primit discuția asupra inființărei ei. Camera trebue să declare verde ce are de făcut guvernul, căci cred că dacă se creează comisiunea de supraveghere a statelor riverane, se pate primi doi delegați ai comisiei europene și drepturile acestei comisiuni vor putea fi stabilite dupre regulamentele altor fluvii internaționale. „Comisiunea va avea dreptul de a vedea cum fiecare Stat aplică reglementul, va cere note și clare informațiuni spre a vedea îmbunătățirile ce sunt de adus, și ar cunoște și contravențiile la regulament. „Cred că o asemenea comisiune nu ar putea să ne stricem ceva, d. Vernescu a întrebat dacă guvernul primește sau nu propunerea Barrere adăugând că dacă propunem modificări la acestă propunere atunci acceptăm ipso-facto comisiunea mixtă. Acestă apreciere este fară căci modificările esențiale pot transforma comisia mixtă în comisie de supraveghere, guvernul crede a putea accepta propunerea ca bază a negocierilor, căci credem că vom putea înlătura din ea inconvenientele ce sunt. Trebuie însă ca ideile nostre să se potă transforma în lucruri posibile. t