Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-01-24 / nr. 10

Pag. 2. ANUL al X-lea No. 10. Viena 2 febr. Comitetul delegațiunei ungare a votat in unanimitate creditul cerut. Mani ședința plenară a delegațiunei. (Oficial). Două companii au respins, la 30 Ianuar, 140 insurgenți, aprope de Ko­nto, după o luptă de o oră și jumătate, dincolo de fruntaria Muntenegrului. In aceiași­­ si 200 insurgenți au atacat un convoi de merinde, și luară 4 capete de vite. O companie de jandarmi alungară pe atăcători spre Dobrostica. In aceste încercări nici o perdere pentru austriaci, insurgenții insă au avut un mort și 3 răniți. Tot in aceiași­­ zi o companie ce ocupa împrejurimile Kruseviciului lua o­­fensiva pe când o alta ataca pe din­dărăt pe 500 de insurgenți, care după 3 ore de luptă luară fuga spre Kameno, 1 sol­dat a fost ucis și 1 rânit. Perderile in­surgenților sunt considerabile dar ei trans­portară căzuții lor. Trupele au luptat cu multă vigore, in contra mai multor autorități cari nu varsă in casa de depuneri excedentele ce provin din posturile vacante. Raportul con­chide ca senatul să tracă la ordinea­­ zilei. D. Voinov și Th. Rosetti exprimă opi­­niunea că petițiunea trebue să fie trimisă ministrului de finanțe. D. P. Grădișteanu­­ zice că petiționarii trebue să presinte reclamațiuni camerei. Acestă opiniune este adoptată de senat. Ședința se ridică la 5 ore. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 21 ian. 1882. Președinte I­. Brătianu, fiind presenți 104 deputați, se deschide l­a 2 și un sfert. D. Carp, cetește proectul de lege din inițiativă parlamentară, relativ la corpo­­ratiunile lucrătorilor și a industriașilor. D. Lățescu interpeleza pe ministrul de interne asupra neregularităților făcute în consiliul municipal din București cu oca­­siunea adjudecărei accizelor orașului. Ministrul va respunde peste trei­­ zile. D. Blaremberg (zice că primarului Brăilei a exclus din listele electorale mai multe persone printre care D-sa însuși se găsește. D. Brătianu promite că se va informa și va da satisfacere d-lui Blaremberg. D. Robescu denunță un deasemenea fapt întâmplat la Focșani. D. Campiniu­­ zice că comunele sunt in­dependente și că nimine nu se pote ames­teca in deciziunile lor. D. Chițu respunde că ministru de in­terne are dreptul de a supraveghea cum consiliele comunale aplică legile, și nu pot șterge de pe listele electorale de­cât pe acei ce au perdut drepturile de alegători. Discuțiunea s’a închis. D. Triandafil își dă demisiunea din co­­misiunea însărcinată a verifica ----­ Ședința de la 22 ian. 1882 Președinte d. D. Brătianu, presenți 102 deputați. D. Lahovary desvoltă interpelarea sa relativă la alungarea de către guvernul român a 400 familii bănățene,­­ sa­­r­­e că guvernului nu avea drept să le alunge fiind­că noi nu avem nici un tratat de estradare cu Austria. D. Lahovary adauge că nu a înțeles articolul „Românului” pre­­tind­­nd că consulatul austriac reclama a­­cele familii cari cereau numai pământuri de cultivat în Dobrogea, unde pământuri de dat nu lipsesc dar unde brațele lipsesc. Oratorul găsește ocasiunea de a acuza pe d. Bratianu că de 3 ani nu a făcut nimic spre a coloniza Dobrogea. D. Stătescu zice că pe nedrept se acuză guvernul pentru expulzarea bănățenilor căci­eată faptul: In mai multe comune din Banat, după vitetele răspândite, că guvernul dădea gratis pământ in Dobrogea, mai multe familii emigrară in România. Aflân­­duse la Craiova, ele trimeseră o deputa­țiune la ministrul de interne spre a’i face cunoscut strâmtorarea în cari ele se gă­sesc. In aceste condiții guvernul nu putea să le trimită în Dobrogea unde nu ar fi avut nici un mijloc de existență ci numai de a le ajuta să se reîntorcă în patrie. După d. Stătescu a vorbit d. Kogăl­­niceanu. SENATUL. Ședința din 21 ian. 1882. Senatul sub președința d-lui Lecca, fi­ind 38 senatori presenți, se deschide la 3 ore. D. general Angelescu cerește raportul asupra petițiunei pensionarilor ce reclamă Ședința de la 22 ianuar 1882. Senatul discută proiectul propus de d. Brăescu pentru consacrarea serbătorilor naționale de 24 ian. și 14 mart. Proec­tul este admis de Senat. Balul presei dat jos sară în folosul vic­timelor arderii circului și al Românilor săraci a fost strălucit, mai interesant, mai atrăgător ce s’a ve­nit vr’o dată în Bu­curești. Tdtă societatea bucureștană a contri­buit la succesul acestui bal. Vom vorbi în numărul viitor mai in amănunt de densul. Ne facem vise o plă­cută datoriă chiar de astă­zi de a arăta adinca nostră recunoștință numeraselor persone de o înaltă distincțiune care, de­și nu fac parte din presă, și-au dat cea mai mare ostensiű și au reușit a organi­­sa un bal atât de escepț­ional ca cel de ieri sară. (Rom.) «Resboiul V.” află că se vor face di­ferite înaintări în armată peste câte­va­­ zile, după tabloul de înaintări al inspec­torilor generali. Industria națională.— Comisiunea in­stituită pentru incurajarea industriei nós­­tre casnice a comandat mai multe m­ode­­luri de resbóie în Enghitera, Belgia și Transilvania. Aceste răsboiie au sosit și funcționeză deja la Azilul Elena-Domna. O școlă normală pentru țesut să­­ zice că să va înființa în curând, pentru ca ță­rancele nóstre să invețe a lucra cu răs­­baie perfecționate. Publicăm mai la vale proiectul de lege depus de d. Aurelian în Cameră, pentru încurajarea industriei naționale. Cum vedem, inițiativa luată de grați­asa nostră Suverană incepe să-și producă redoie­ f-----«ncei Naționale. Legea este luată în co­nsiderațiune în unanimitate. Cele două articole sunt vo­tate unul după altul fără modificațiune, dar articolul 21 prin care să cere ca gu­­vernorul Băncei să potă fi senator sau deputat fu respins de cătră comisiune în unanimitate. Legea s’a votat în total cu 58 contra 13 voturi. Camera a votat pentru a bate monedă de bronz. Voteză de aseminea legea pentru vân­zarea hanului Șerban-Vodă cătră Banca Națională pentru construcțiunea sa. Ședința să râdică la 5 ore. PROIECT DE LEGE pentru incuragiarea industriei naționale. Art. 1. Cu începere de la 1884 tote obiectele de îmbrăcăminte pentru armată, pentru stabilimente de bine­facere, pen­tru toți impegații îndatorați a purta veșt­minte de uniformă și pentru tote perso­­nele întreținute in internate cu spesele Statului, se vor confecționa din stofe, piei și alte materii prime fabricate in țară. Art. 2. In scop de a propăși procedări­le și aparatele de fabricațiune prin orașe și prin sate, se inființeză șase școle pro­fesionale pentru fabricațiunea pânzeturi­lor, i postavurilor și păstelor, precum și a pielăriei de tot felul, a obiectelor de o­­lărie tinichigerie și de căldărărie. Elevii și elevele vor fi externi. i Art. 3. Guvernul este autorizat să a­­ducă­­ maeștri străini pentru învățătura meseriilor menționate la articolul prece­dent. * Art. 4. Pentru incuragiarea meseriași­lor e-ți din aceste școli li se va împăr­ți aparatele de fabricațiune trebuinciose, ș­i pe cari le vor plăti prin anuități. Art. 5. Școlile profesionale de mese­­r­rii sunt puse supt autoritatea ministrului de agricultură, comerciu și lucrări publice. Un comitet compus din cinci membri este înărcinat cu organizarea, privigherea și contrctul acestor stabilimente. Art. 6. Școlile profesionale de meserii se vor înființa după promulgarea legei de față. Art. 7. Pentru înființarea celor șase școli profesionale se va aloca in bugetul anului 1882 suma de 600.000 lei. Art. 8. Obiectele fabricate In scolele profesionale de meserii se vor întrebuin­ța pentu intimpinarea trebuințelor Sta­tului. Art. 9. Pentru a se da pe viitor o di­recțiune industriei naționale și tot de­o­­dată petru a deștepta inițiativa privată, să infin­țeză in capitala țărei o societate centrale pentru incuragiarea industriei naționae. Guvernul va acorda acestei societăți o subvențiune anuală de 30,000 lei. Art. 0. Prin îngrijirea ministerului a­­griculturei și comerciului și a societăței centrale, se vor înființa societăți indus­triale in tote județele țărei. J­il­e/Uwói * UCuțlU" uaie z­ilele de 24 ianuarie și 14 martie, memorabile pentru gloriasele acte a uni­­rei principatelor române și a proclamărei regatului României Ele vor fi sărbători­te in fie­care an in totă țara, și fie­care deceniu al acestor zile va fi sărbătorit prin o solemnitate excepțională. i „Poșta” din Galați află că comitetul central instituit în Galați pentru emigra­rea Evreilor din țară a deschis subscrip­­țiuni în tote orașele pentru acest scop. Guvernul a dat ordine ca taxa pe căi­le nostre ferate să se reducă pe jumăta­te pentru cei ce voesc a pleca. Comisiunea bugetară, in ședințele ce a ținut păn’acuma, a terminat bugetul ve­niturilor. Dânsa se va ocupa in secțiuni cu cheltuelile fie­cărui minister. Execuator. — S’a acordat d-lui Percy Samterson execuatorul in virtutea căruia să potă exercita funcțiunile de consul ge­neral al Angliei pentru regatul României, cu reședința la Galați. Monede noi de bronz. Camera a votat proiectul de lege, prin care guvernul este autorizat să bată monedă de bronz in bu­căți de 5 și 10 bani, pănă la suma de 4 mii. lei, și anume : 1 milion jum, in bu­căți de 5 bani, și 2 mil. jum. iu bucăți de 10 bani. Monedele acestea vor presenta pe avers efigia M. S. Regelui cu inscripțiunea Ca­rol I Rege al României, iar pe revers armele țerei cu indicațiunea valorei și a milesimului. (R. W.) Se asigură că d-lui Giani i s’ar fi făcut propunerea d’a veni la ministerul justiției, d-sa însă, cum spune „Lindep.”, ar fi declinat acastă onore. «V. Cov.” află că guvernul a numit din partea sa pe d. prefect Râșcanu nn comi­siunea de anchetă parlamentară, ce are a se face la comuna Galați pentru regula­rea situațiunei financiare.­­ Acelaș Ziar este informat că nu va avea loc sesiunea ce erau să țină mem­brii Comisiunei europene danubiane in o­­rașul Galați, din cauză, se zice, că dife­riții represintanți ai puterilor nu ar fi primit încă instrucțiuni de la guvernele lor. CURIERUL TH. BALASSAN. După ordinul ministrului apărărei na­ționale se va proceda la recensământul și clasarea căilor și altor animale de tras, precum și a trăsurilor, căruțelor și tutu­ror altor mijloce de transport. Spania Răspunzând observațiunilor făcute de guvernul din Madrid asupra ca­racterului carlist care se pretinde a se da pelerinagiului spaniol, papa Leon III, prin intermediul secretarului­­ fiu de Stat, a semnificat ambasadorului Spaniei formu­la intențiune de a ordona cardinalilor de Saragossa și de Toledo a lua sub direc­țiunea lor și a lua ori­ce caracter politic pelerinajului. Nunciul actual, compromis prin scrisarea sa către Prelați, va fi re­chemat. Carliștii și ultramontanii sunt forte iritați contra curiei romane. Frauda. Noul minister francez e constituit definitiv. Iată numile membrilor ce-l compun: D. de Freych­iet, președinte al consi­liului și la afacerile străine. D. Rérié Goblet, la interne. D. Léon Say, la finance. D. Humbert, la justiție. D. Jules Ferry, la instrucția publică. D. General Billot, la răsboiu, D. Amiral Jauréguibery, la marină și colonii. D. Varrog, la lucrările publice. D. Tirard, la comerciu. I­. Cocheru la poște și telegrafe. Ministerul artelor fiind suprimat, artele frumóse s’au întrunit din nou la instruc­țiunea publică ; titulari ministerului agri­­culturei nu era încă cunoscut. Coloniile s’au separat de ministerul co­merciului și s’au adăugat la cel al ma­rinei. Cultele s’au anexat la justiție. Anglia. In absența d lor Parnell și Dillon, arestați, a d-lui Justin Mac­­Carthy (vice-președintele partidei home­­rule), care voiajază prin Orient pentru a căuta materialele unui roman, și a d-lor T. P. O’Connor și Healy, cari fac de mai multe săptămâni și vor continua încă cât­va timp strîngerea de ofrande în Ame­rica în profitul Ligei, d. Sexton, deputat din Sligo, va lua direcțiunea partidului parnellist. El a convent pe colegii săi, stminster Palace­­obișnuit al al par­t­ide cu óre care ne­ CRONICA ESTERNA la 19Si&. După „Noul Timpu,“ înar­marea mmi multor locuri întărite, care trebuia să aibă loc în 1882, a fost re­misă la o epocă mai favorabilă din punc­tul de vedere al budgetului cheltuelelor ministerului de răsboiu.­­ Generalul Skobeleff a pronunțat un discurs important, marfa cea­l­altă, în­­tr’un band­ut care­ a avut loc la Peters­burg, pentru a sărbători aniversara luprei Scok-Tepei. După ce-a invitat pe luneta rusă a renunța la utopiele sterpe, pen­tru a consacra tote puterile sale la tri­umful patriei, generalul a semnalat pu­terea câștigată de Ruși în Asia, și a a­­dăugat că numele Rusiei are mai mult prestigiu de­cât ori­când în extremul orient. El a vorbit în acestă privință în ter­mini călduroși de lupta angajată actual­­minte de locatarii țărmurilor Adriaticei pentru apararta credinței și a teritoriului lor și a conjurat pe diferitele ramuri ale marei familii slave de a se iubi între ele și a rămânea unite. In fine el a cerut a răspunde la toasturile ridicate înlocuind cupa cu vin cu un pahar cu apă, pentru ca să nu se potă zice că a vorbit de­cât cu spiritul de tot liniștit și rece. Turcia. Disposițiunile manifestate de câte­va or 6 la palat și’n regiunile o­­ficiale, indic o tendință simțitore de apro­piere cu Francia. Reșid-bey, unul dintre membrii misiunei otomane la Berlin, a vi­­sitat pe d. Tissot, ambasadorul Franciei la Constantinopoli, și­­ i-a ținut limbagiul cel mai împăciuitor. Austr­o-șI ulgaria. Delegațiunea ungară are intențiunea a ridica chestiu­nea anexărei definitive a Bosniei și Her­­țegovinei. Ziarele oposițiunei reproșază guvernului că a cedat în chestiunea Du­nărei proiectul d-lui Barrere și renunțând ast­fel a avea în comisiunea riverană un vot preponderent. 1 — «Corespondența politică” din Viena anunță că ministrul de răsboiu a asigu­rat pe unii dintre delegați că, după ce proiectul relativ la creditul pentru repri­marea in­surecțiunei ia fost deja­ imprimat, s’a recunoscut nesufi­ciența creditului îns­­cris, așa că guvernul va cere alocațiunea unui credit întrecând­ pe cel de 8 milione reclamat în proiect. 1 IAȘI Duminică 24 Ianuarie (5Ffig) 18f cun­d re verdictul 1 « — Culpabil. < In acest moment tot pubica] i[i în aplause, 18 îndată ce ordinea fu stabilită, pres­tare juriului repetă : p 9­­.Culpabil de crima de care’i­ac, ast­fel e părerea nóstra a tuturor.» După cererea avocatului Scovin­e, separat și lol‘ acest“"verdicar" mai âDtâi" doborit de acest verd­ic, pe urma reluându. , gia, strig . «Sângele meu va cădea pra capului j«..r nu ni, j uu memeu după „. ..» buna acest ultragiu., v Judele Cox multumi„ra­ilor „ cu ela lor in pusă ’n .^,ate. Guin, fu P”! ul tr5sura Si couSs­in gal inchisóre, urmărit de urletu maiu­l Președintele juraților spusă ^ de acord de mult timp, și că ^ doctorului Noble Yung din Was Iu îi convinsesă că Guiteau era cu­m sănătosă. Apelul pe care trebue să-l interj “t,­­d. Scoville nu va putea fi judecat, în al doilea trimestru a lui 1882, ceputul lui april, și dacă va fi ri execuțiunea nu va avea loc de cât na lui Iuliu. Se crede că în tot cazul, a­pelul nu va face de­cât să întârcie pliciul. In diferite locuri, publicarea vei lui a fost săltată cu focuri de vot alte demonstrațiuni de­ acest fel. — ujcchiugul pe care-l organisază con­servatorii pentru a protesta contra per­­secuțiunilor israeliților în Rusia. D. Gladstone care se teme să nu’și în­străineze simpatiile rusești pe cari și le câștigară mai cu samă protestând contra masacrelor din Bulgaria, a făcut o dis­tincțiune puțin subtilă,— torii Z‘c jesus­­fică,— între persecuțiunile la cari se dă o populațiune furiosă, și sistemul de gu­vernare prin masacru pe care’l atribuea funcționarilor turci. In tot cazul, e pro­babil că oratorii meetingului carea­u avut loc mercuri la Mansion house trebue să fi fost membri ai oposițiunei. Portugalia. Autoritățile au im­­prăștiat un meeting organisat la Porto și care era îndreptat contra politicei gu­vernului. Au fost căți­va râniți. Presa progresistă, exploatând în ace­­laș timp primirea tratatului de comerciu franco-portuges de cătră Cameră și ares­tările făcute la Porto, caută a indispune opiniunea publică contra guvernului. «II Secolo” spune că se prepar meetinguri la cari poporul va alerga cu atâta grăbire ca și pe cele pe cari le-a provocat tra­tatul de Lorenzo Marques. Ziarele anunță asemenea că mai mulți industriali vor reclama pe lângă Camera pairilor contra tratatului de comerciu franco-portuges.­­ Camera portugesă a adoptat trata­tul de comerciu franco-portuges. Diarele oposiției anunță că pre­cari in­dustriali și manufacturieri din Lisabona, din Porto și din Braga au intențiunea a face manifestațiuni contra votului tratatu­lui de comerciu; ele vorbesc de meetin­guri cari se organizază. Organele guvernului insinuă că ziarele oposițiunei dau acestor manifestațiuni o importanță mai mare de­cât o merită, într-un scop de speculațiune politică și în scopul de a scurta durata cabinetului. Statele­ Unite. «Times” primeș­te următorele amănunte asupra condem­nărei lui Guiteau : Jurații se puseră de acord asupra ver­dictului lor în spațiul de jumătate oră Când reîntrară în sala de audiență, era cu totul întuneric, nu se aprinsesă gaz­ui numai câte-ve luminări pe masa jude­lui. Glercul curiei întrebă pe președinte dacă juriul putusă să se înțălagă. Preșe­d­ini nfr.nl p­­rftsnnnsii : Da. CRONICA LOCALA * * (H­i­m 0­n). Astă-sară, duminică reni, va avea loc in Bacău căsătorit Ovanes Cristu cu d-sora Mașinca Gr. Luc­­răm tinerei perechi căsnicie dulce a­lungată. *** (I­n­v­a­l­i­d­a­r­e). In ședința ianuar Senatul a invalidat, cu 31 votu­­ra 11, alegerea d-lui Al. Huiban de la colegiul I din Iași. *** (Representațiune teat­râne sară, luni, va avea loc in pen; de d-șore a domnei A. Dodun des Pi și a d-lui Gr. Dobobcescu o represec teatrală, dată de elevile acestui pe­ începutul representatiinir fi ia­r** *** (Procesul Italienilor) e. Dim. Anghel ce s’a căutat la 21 care amânat iarăși, după două ore de di Tribunalul n’a voit să recunoscă de­­­galisarea și traducțiunea procurei pe trămis’a Italienii și pe care a făcut’o însărcinat aici cu afacerile Italiei. Ceia ce­­ mai straniu e că contractul dintre Italieni c­­ol. Anghel cu care s’a servit pentru a­questrul și pe care s’a basat Tribunal când aplicarea lui, e legalisat tot consulat. Cum jurisdicțiunea consulară pentru d. Anghel care e Român și un contract pe hârtie simplă, fără timbr înaintea Consulului, și nu înaintea Trib loc­ui domiciliului seu și nu e bună procura și Italia unde sunt oponenții, tradusă și le de consul? Ca consequență legea. Tr trebuia să respingă, ab initio cererea chestru a d-lui Anghel, de­ore­ce contrari­, după formele legei nóstre, nu exista. G­­u n'est qu’un nom!... Vom reveni a­­cestui subiect *** (Dare de samă). Dăm publ­ic numarul de astă­zi, o dare de samă despre gestiunea afacerilor orfelinatului Iacob și Fany Neuschotz in cursul anului trecut. Acest or­felinat, fundat din inițiativa d-lui Neuschotz număra 18 elevi. Din parte­ ne, urăm progres acestui institut de bine­facere, menit a ajuta copii orfani și lipsiți de mijloce. *** (S­a­l­i­n­e­l­e din T­â­r­g­u­l­ O­c­n­e­i). De vre­o două săptămâni salinele din Târgul Ocnei sunt inundate cu desăvârșire. Inundația ar fi provenind din cauză că la 1873 s’a făcut un tunel care pune în comunicație terenul sănătos de esploatare cu nișce ocne vechi și părăsite, din care unele erau deja inundate. Acest tunel ar fi servit astăzi, după spusa omenilor specială, după cum afirmă «Românul*, la inundarea salinelor, căci el a servit de trecere apei care a inundat salinele. Guvernul a comandat in străinătate o pompă mare pentru scoterea apei. Acestă pompă care va costa vre-o 6000 de galbeni, va fi instalată pe la finele lui Februar, așa că pe la începutul lui Aprilie va putea începe extracțiunea. Ar fi de dorit ca să se fie cele mai energice măsuri pentru a se repara totul cât mai curând căci importanța și necesitatea acestor saline este în general recunoscută. *** (Statistica) comerciului esterior al României (import și export) pe anul 1876 a eșit de sub presă­­lilele aceste. In numărul viitor vom analiza într’un articol de fond miș­carea comercială a țerei nostre după cifrele ce ne dă acestă statistică. Ne mărginim pentru astăzi a arăta cetitorilor noștri că’n anul 1876 s’a esportat din România în Austro-Ungaria vite cornute pentru suma de lei. *** (N­o­t­i­ț­i statistice). In cursul anului trecut, s’a presentat înaintea judelui de ocol al orașului Botoșani cu plasa Târgului 3000 de acțiuni, dintre cari s’au tranșat 1389. Dintre aceste au fost 809 civile și restul co­­recționale. 264 au rămas a se judeca in cursul anului acestuia, iar restul, atât civile cât și penale, s’au terminat prin impacare. In anul acesta, de la 1—20 ianuar, s’au presentat 54 acțiuni corecționale și 43 civile, dintre cari

Next