Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)

1882-09-26 / nr. 108

Pag. 2. ANUL al X-lea No. 108 Acestă alegere s’a făcut după îndemnul opiniunei generale a cetățenilor din Iași, și in deosebi după dorința Consiliului Comunal, care a contribuit cu o largă parte la realizarea acestei lucrări de interes național. In același sens s’a rostit și o comisiune specială compuse din representanți ai guvernului, Comunei, Academei române, Universităței de Iași și altor autorități locale. La Palatul Administrativ s’a proclamat Unirea țerilor române; acolo a fost vechia reședință a Domnilor Moldovei, și sperăm că va fi și cea viitare a Maiestății Vostre in a doua sa capitală. Alăture se găsește biserica sf. Nicolai zidită de însuși marele Stefan după trei biruinți ale sale. Acestă piață este dar singura care prin mărimea, frumuseța și tradițiunile sale istorice s’a crezut potrivită pentru un monument național de așa însemnătate, și demnă de a purta numele de „Piața lui Ștefan cel Mare“. Fundațiunile s’au isprăvit in ziua de 16/28 septemvre curent și in mijlocul lor s’a așezat un act comemorativ spre eternă aducere aminte. Fiind deci că pănâ la 15 (27) octomvrie viitor vor fi isprăvite lucrările înălțărei monumentului, venim cu cel mai profund respect a ruga pe Maestatea Vostră să ne comunice Inalta sa hotărâre in privința zilei când va trebui a se face solemnitatea inaugurarei Statuei, sperând că Maestatea Vostră va bine-voi a onora cu prezența Augustei Sale Persane și acea a Maestăței Sale Reginei acea serbare națională. Ziua acea va fi scumpă Iașenilor, căci ei vor avea îndoua fericire de a vedea reînviat in brou pe cel mai mare dintre Domnii Moldovei și a primi tot o dată in mijlocul lor pe cel hat si Rege al României. Urmeză iscăliturile membrilor presenți ai Comisiunei executive pentru ridicarea Statuei lui Ștefan cel-Mare. Gr. M. Sturdza, N. Gane, Iacob Negruzzi și Alexandru Stamatopulo, inciner. CURIERUL TH. BALASSAN. TELEGRAME Paris 2 oct. Ia sferele diplomatice de aici se vorbește că ambasadorul german din Londra, contele Münster reintorcându-se de la Yarzin, e autorizat să aducă la cunoștința Cabinetului din St. James ca principele Bismarck acordă cea mai mare latitudine in chestiunea egipteană.— Se vorbește despre o conferință ce se va intruni la Londra in privința deslegării chestiunii canalului de Suez. Londra 2 oct. Lordul Granville a reinoit declarațiunea dată marilor Puteri la începutul expedițiunii in contra Egiptului că, Anglia nu voește nici anexiunea Egiptului nici protectoratul asupra acestei teri. Petersburg 2 oct. «Golos» află din isvor sigur că, partida oposițională din Serbia e decisă să’l aducă pe regele Milan la renunțarea demnităței regale, in cas când se va impotrivi’l va detrona și va alege rege in locu’i pe principele Alexandru. Dar pentru că acest principe e încă minor, se va alege o regență cu Pirotșanii in frunte. De la regina Natalia oposițiunea așteaptă să-l câștige pe regele pentru o politică rusofilă, sau, dacă nu va isbuti, să aprobe numirea fiului său, Alexandru. Londra 2 oct. O mare parte a presei englese se pronunță in contra Francieii . «Times» contestă (!) Franciei orice drept, de a se amesteca in afacerile Egiptului. Controlul comun care se esercita odiniărăi asupra financelor aui a încetat, pentru că au dispărut împrejurările cari i-au dat naștere. Anglia singură va resolva acum problema Egiptul, dar se ințelege că in interesul tuturor naționalilor din Egipt. Interesele politice ale Europii nu vor fi jignite. «Standard» cliar conservator afirmă că nu pate fi vorbă despre un amestec al Franciei in Egipt. De la răsboiul crimei ei vicere, Anglia nu s-a bucurat nici de amiciția politică nici de cea militară a Franciei. Francia are mai mare nevoie de prietenia Angliei, decât Anglia d’a Franciei. «Observer» scrie: Alianța anglo-franceză a primit o lovitură de marte prin plecarea escadrei franceze de la Alexandria ; orice încercare de a o reînvia ar fi o nebunie. Dacă tocmai avem navoiăi de vre-o alianță, e Germania, care prin caracterul, afinitatea și interesele sale e aliata naturală a Angliei. Londra 4 oct. Conservatorii se pregătesc pentru o campanie activă in viitorea sesiune extraordinară a parlamentului care se va deschide probabil pe la sfârșitul lunei curente. Londra 5 oct. Intr’un meeting ținut ieri sara la Glasgow, sir Stafford Northcote, vechiu cancelar al eșichierului in cabinetul Beaconsfield, luând cuvântul ales că guvernul englez și-a asumat o gravă respundere pentru că a întreprins resboiul in Egipet, resboiu ce nu era necesar și care este necalificabil. Ziarul «Times» crede a ști că directa complicitate a lui Araby bey in masacrurile și jafurile de la Alexandria, se va proba prin documente autentice când procesul va veni înaintea Curței marțiale care funcționeză la Cairo, Paris, 5 octombre. Ziarul «le Temps» publică urmâtorea telegramă din Londra: «Se asigură că ideia guvernului englez despre reorganisarea financiară a Egiptului, ar consista in suprimarea controlului anglo-francez și in întinderea atribuțiunilor comisiunei speciale a datoriei publice, comisiune compusă din europeni " Rorna, 5 octombre. Faza oficială publică trei decrete regale și anume : 1) Prin care Camera deputaților este disolvată; 2) prin care colegiile electorale sunt convocate pentru 29 octombre și 5 noembre; 37 prin care se fixază liua de 22 noembre pentru deschiderea senatului și a nouei camere de deputați. Constantinopoli, 5 octombre, întrebați de către Porta asupra aplicărei legei patentelor la negustorii cari nu sunt supuși otomani, ambasadorii și alți șefi ai misiunelor străine făcură diferite obiecțiuni, astfel că nici unul nu primi acestă aplicare in mod definitiv. Buenos Ayres 5 octombre. Negocierile diplomatice dintre Chili și Peru ce aveau de scop a regula condițiunile păcei, sunt rupte. Chili refuză de a acorda orice concesiune. Cairo, 6 octombre. Insurecțiunea procesului lui Araby bey a început astăzi. Ședința este secretă, dar desbaterile se publica. Expulsiunea lui Ninet secretarul lui Araby s’a hotărît. Trupele englese s’au retras de la Tantah și Damanhitr. Londra, 6 octombre. Ziarului «Daily News» i se telegrafiază din Cairo că Kedivul ar fi discum că executarea lui Araby-bey este necesară păcei Egiptului. Viena, 6 octombre. Un decret al împăratului sancționază reforma electorală votată de Reichsrath în ultima sesiune. Rorna, 6 octombre. Diarul «Diritto» confirmă știrea cum că d. Depretis va pronunța un discurs program la Stradella în ziua de 10 octombre. CRONICA INTERNA Cuartierul M. S. Regelui s’a pregătit în casele d-lor frați Antachi, pe tot timpul cât Augustul nostru Suveran va fi ospete Galaților. (V. C.). M. S. Regele a aprobat itinerarul regal cu următorele modificări: sâmbătă 25, oprire 10 minute Brăila. Sâmbătă 2 octombre, plecarea M. S. Regina din Sinaia la 8 ore dimineța și sosirea MM. II. în Berind la 4 și jun. ore. Consiliul de miniștri a autorizat pe d. ministru al lucrărilor publice să incheie cu d. I. Calenderu, lichidatorul societăței căilor ferate române, un contract privitor la închiderea și disolvarea uisei societăți. D.* sara la 7 naptea în acmotă la ora armatei de sud, care Ucia 3 kilometri de lângă Focșani și merge pănă la malul Putnei; la ora 12 a sosit in Tecuci unde a inspectat tabăra. D. Ivolschy, însarcinat de afaceri a Rusiei și de colonel Timber, atașat militar al Rusiei la manevrele române au fost invitați la dejun de cătră Majestățile Lor. Ducele de Hessa, care a venit incognito la București, s-a dus mercuri la Sinaia, de unde se intorce joi, spre a porni la Constantinopoli. (Răsboiul). Engleteza a delegat pe d. colonel Primerose, atașat militar la ambasada engleză din Viena, ca să asiste la manevrele armatei nostre, IAȘI Duminică 26 Septemvrie (8 Oct.) 1882. «Gaz. de Roumanie» spune ca mai mulți deputați au hotărît să prezinte, in viitorea sesiune parlamentară, un proiect de lege pentru modificarea unor articole din codul comercial privitore la falimente, având de scop mai cu samă de a pune un capăt numeroselor scandaluri și abuzuri ce se comit de o clasă precare de negustori. Consiliul general al instrucțiunei a schimbat nota medie ce va trebui să obție elevii spre a putea trece dintr’o clasă in alta. Acestă medie va fi de aici înainte nota 5. O conferință se va întruni în curând la Viena, spre a regula transmiterea mai repede a corespondențelor poștale internaționale și transportul călătorilor la Constantinopoli. La acesta conferință vor lua parte delegații poștelor și drumurilor de fer al diferitelor State. O exposițiune de sămânță de gândaci de mătase se va organisa la vară, de cătră comitiul agricol de Ilfov. Afacerea San-Marin-Stoicescu-Blaramberg se va înfățișa la Curtea de apel secția III la 17 noembre viitor. AÜSTBO-UHGABIA si ROMANIA. Se scrie din București „Correspondinței din Pesta Nu mai este îndoială că o schibare s’a operat in opiniunea publică in Romania relativ la aprobarea relațiunilor dintre Austo-Ungaria și România. Imensa majoritate a națiunii române fine mai cu sema a stabili o înțelegere amicală cu Ungurii ale căror instituțiuni liberale au atâta asemanare cu ale României și cari au atâtea interese comune cu Români, pretutindeni pe unde este vorba de amenințările panslavismului, inimicului comun. »Gazette de Roumanie“ respunjând unui articol din »Neue Freie Presse“ da in răspunsul său un rezumat prea interesant de ideile predomnitore din România. Acest ziar califică de greșită aserțiunea că starea relațiunilor României cu Austro-Ungaria ar fi rea, și oice : „Vor are să facă din nou alusiune la cestiunea Dunării ? Dar dacă organele de publicitate s’au lăsat, in ambele țâri, să alunecemn rătăciri de limbagiu, pe cari noi le am blamat și le am desaprobat, n’a fost in decursul negocierilor nimic care să fi autorizat pe Austro-Ungaria a ne arăta neîncredere sau ostilitate. N’a fost in acestă cestiune, de câz, o discuțiune de interese cum se întâmpla pretutindeni și adesea, fără ca, cu tote acestea, să se fi depărtat un singur minut de la considerațiunea ce își datorau mutual și fără ca să se ai amestecat in desbatere un element căruia s’ar fi putut atribui un caracter străin sau particular. »Am voi ca confrații noștri din Austro-Ungaria să nu mai primăscă așa de lesne aprobări cari n’au nici un fondament și să fie convinși de adânca și sincera nostră dorință de a trăi in bune și reale relațiuni cu vecinii noștri. Noi nu voim să luăm înaintea drepturilor nimenui; cel mai mare interes al nostru este de a nu ne creea vrășmași. Ne trebuie pace și liniște; avem nevoie să ne simțim asigurați pentru a duce la un capăt bun organisațiunea interioră pe care o urmărim. Am voi noi de poftă și de plăcere să provocăm »o situațiune care ar fi lipsită de siguranță,“ care îndreptând atențiunea nostră in altă parte, ar face grea, dacă nu imposibilă, ținta la care trebuie să ne devotăm tóte puterile . Țara își dă forte bine sama de trebuințele sale , ea știe că nimic nu se cade a o distrage de la o lucrare destinată a’i asigura viitorul și ea se dă acestei lucrări fără a pune la mijloc vr’o gândire, fără a cugeta la vr’un scop care să nu se indrepteze către progres in ce privește starea sa economică, cătră desvoltarea resurselor sale intelectuale, materiale și morale. »Numai pentru că au bănuit la noi, pe nedrept, nu vom înceta a o afirma, niște pretențiuni cari nu s’au manifestat ,cu tote acestea niciodată, niște proiecte ascunse de ambițiune politică, au răspândit in publicul țării lor, fiarele și omenii politici de dincolo de Carpăți ideii de o neîncredere cari sunt de o potrivă supărătore și pentru ei și pentru noi. Corespondentul fiarulu autografiat Corespondance de Pesth se inșală când pretinde, la început scrisorei sale, ca o schimbare s a operat in opiniunea publică in Romania asupra aprecierilor relațiunilor intre Austro-Ungaria și Romania. Nici o schimbare nu s’a operat la noi; am apreciat intotdeauna valorea bunelor raporturi ce trebue să întreținem cu vecinii noștri, și dacă am susținut și susținem drepturile nóstre in cestiunea Dunărei acesta nu vrea să fică că voim să înăsprim acele raporturi cu Austro-Ungaria. Depinde clar de cabinetele din Viena și din Budapesta de a face să dispară dintre ei și noi orice motiv de nemulțumire. Cât pentru ceea ce privește, noi nu am variat nici odată in opiniunile nóstre atât asupra aprecierei relațiunilor ce avem cu Austro-Ungaria cât și asupra cestiunei Dunărei. (Națiunea). CRONICA ESTERNA Iolusia. Un corespondent din Viena a farului „Daily News” telegrafiază Acestui diar că, după știrile din sursă poloneză, împăratul Alexandru, întorcândusă de la Moscva, a găsit în șervetul seu, puindu-să la masă ca să detuneze, o proclamațiune nihilistă. Se zice că cincisprezece persone aparținând palatului au fost arestate. Proclamațiunea ar fi fost vârâtă în șervet de un paj în etate de 18 ani, care a putut să scape, grație protecțiunei unei dame a palatului. Bulgaria. Se scrie din Constantinopoli cătră «Corespondența politică“ din Viena că după lungi negocieri impedicate necontenit de chestiunea egipteană, d. Tsanaff, agentul principelui Bulgariei la Constantinopoli, a ajuns a stabili o înțelegere cu Porta asupra modului de corespondență oficială ce se va adopta. Porta creând un biurou special pentru a corespunde cu «vilayeturile privilegiate“, și Bulgaria refuzând a lua loc pintre aceste din urmă, resultată în timp de aprape de ani o suspendare complectă a relațiunilor administrative intre cele două țări. Acesta a causat ruina a mii de indivizi, mai cu samă musulmani, cari n’au putut intra în posesiunea bunurilor lor nici să recurgă în nici un mod la tribunalele bulgare sau turcești, neputând presenta documente legalisate. Astăzi s-a hotărât că, pentru afacerile curat politice, Bulgaria se va adresa la ministerul afacerilor străine, și pentru tote celelalte la departamentul ministerial competent. Turcia. O depeșă din Viena, primită de «Standard», semnaleză o mișcare insurecțională in Arabia. Un partid lis național s’ar fi constituit de curând, având de scop a libera țara de sub jugul frumosă avere, care în cincispre-zece ani, maica-mea a îndoit’o, și prin urmare avem óre-care economii. D. Jouval tresări privind pe Laurent cu un aer spăriet. Sunt trei săptămâni de când ea a dus notarului niște bani, ca să’i întrebuințezi în împrumuturi ipotecare. — Ai întrebă camatarul care începuse a’nțălege, și acești bani i-a dat ? j Ntî-Încă, fiindcă maică-mea știind totul, m’a împuternicit să’i ieu de la notar, D. Jouval tremura pe scaun întocmai ca o vrăjitare pe jilțul ei. — Și notarul mi-a înapoit banii, adăuga Laurent, țlicând aceste vorbe, își distrumbie tunica lui de vânător și scose un smoc de bilete de bancă. Acum douăzeci de ani, biletele de bancă erau rari, chiar am pute spune mai necunoscute. Notarii puneau mare îngrijire de a specifica în actele lor în ce fel de monedă trebuia să se plătască, ca nu cumva să se nască confusiuni. Dar astăzi atât biletul de-o sută de franci, cât și cel de-o mie circulă cu ușurință. La Chateauneuf și la Jargeau sunt bancheri, și birourile de poștă cele mai mici chiar, primesc sume considerabile. — Numără-le, ’ilise Laurent cu indiferență. In acelaș timp el disfăcu biletile cele albastre pe masă, și tot odată luă cele două bilete și cele două scrisori a lui Mihai. D. Jouval încremenise și nu făcu nici o resistență. Cât pentru Laurent el le puse în buzunarul său și se sculă. D. Jouval numărase biletele numai dintr’o aruncătură de ochi, pe masă erau într’adevăr douăzeci și cinci de mii de franci, și acești bani sfărmase cu desăvârșire speranța cămătarului de a pune mâna pe mara de la Brin-d’Amour. Scose un enorm suspin, în timp ce Laurent se ducea spre ușă, dar când acesta era să tracă pragul, îl opri. — Ce mai este ? îl întrebă Laurent. — Cer că n’ai să dai în mâna procurorului imperial cele două scrisori ? Ilise Jouval cu o voce slabă. — Nu, respunse Laurent zimbind, fii liniștit... Nouă nu ne place scandalul. Buna sara. Și Laurent se scoberi, deslegă eapa, suindu-se in carieră apucă drumul spre Brin-d’Amour, în timp ce Mihai dormea dus visând că se însurase cu Grierul. LXV. Când te trezești după beție, totdeuna ai o mare amețală care te buimăcește. Mihai dormi pănă sara. Stelele pe cer străluceau când se trezi el. Se sculă trecându-se pe la ochi, și apropiindu-se de ferastră se întrebă singur: — Ore ce mi s’a întâmplat ? Merse spre ușă, și au li dedesubtul lui un vițet de voci. Era vocea servitorilor cari ședeau la masă. Mihai se scobori. Morărița șidea la colțul focului, vorbind cu Laurent și Noemi. Pasul greoi și șovăitor a lui Mihai care se scoborise pe scară, îi făcu să ridice capul. Trustrei aveau o față liniștită, care cu o sară mai înainte elasperase pe Mihai din causa acestei nepăsări. Mihai nu mai era furios acuma , ci numai amețit de beție. — Câte ore sunt ? întrebă el. — Șase ore, respinse Noemi. — Ai dormit ca un buștean, îi lise Laurent. — Ștrengarii din Forolles mi-au dat de băut și m’au îmbatat, respinse el. Nu șădem la masă. — îndată. Mama Suzon făcu semn unei servitore, care pusă supa în strachină și o dusă în sala de alăturea în care stăpânii de la m0ră șădeau la masă. Mihai se pusă la masă Buimăceala lui era așa de mare încât mâncă fără să lică două vorbe, și văitându-se că-i dure capul cumplit, se retrase după un sfert de ceas ducându-se la ogradă ca să respire aerul recoros. De două zile temperatura se încălzise mult, și fiindcă erau pe la sfârșitul lui fevruarie, iarna părea că începe a se trece. Desghețul sosise, și o dată cu venirea lui, Luara începu a deveni cumplit de mare. Mihai își ia ogradă punându-se pe o bancă. Acestă bancă era lângă ușa bucătăriei, și servitorii vorbeau cu glas mare, astfel că Mihai au lea prea bine. Unul din băeții de la moră liceu: — Dacă Luara va deborda încă o dată, asta nu mă va mira de loc. — Puțin ne pasă nouă cari suntem pe deal, respinse o servitóre; pare să debordeze cât îi va plăcea, pănă la noi nu va ajunge. — Da,lise un al treilea, cât pentru noi nici nu ne îngrijim, dar dacă Luara inundeză în Val, atunci miseria va fi cu conă mare, mara atunci nu va mai măcina nimica. — Cât despre asta nu-i va pasa stăpânei, reluă vorba biutul de la mara ; merinde și bani sunt îndeajuns aice, dovadă că mai luna trecută mama Suzan voia să deie niște bani cu împrumut. Aceste cuvinte făcură pe Mihai să tresară, și să asculte cu mai multă atențiune. — Luara e mare, dar ea-i în toți anii așa. Prin urmare degeaba vorbiți, respinse un căruțaș. — Ceia ce n’a împedicat pe d. Loiseau, portărelul care ca și un boer, fiindcă știe multă carte, se spue că in jurnal se vorbea că apa se grămădește mult la Nevers. Pronunțarea numelui lui Loiseau îndoi mai mult curiositatea lui Mihai, care-și aduse aminte că portărelul îl adusesă acasă. — Pare să știe multe lucruri d. Loiseau,lise o servitóre, dar venirea lui aicea nu’mi-a plăcut de loc. — Fii liniștită Măriană, respinse căruțașul, n’a venit să împlinescă, ci numai fiind c’a adus pe d. Mihai care era mort dat. — Dar a vorbit mult timp cu d. Laurent. — Da e prea adevărat. — Și după ce a plecat, d. Laurent, Grierul și stăpâna, la rândul lor au vorbit in taină. — Și asta’i adevărat. Mihai simți câteva picături de sudare pe frunte... — Și lise un morar, d. Laurent care nici nu’i trecea prin minte să se ducă undeva anii diminață, mi-a ordonat de ’i-am pus capa la căruță, și a plecat la Jargeau. Și de la Jargeau de sigur că s’a dus pe la Saint- Florentin, căci pe drumul acela s’a întors. Părul lui Mihai i se făcu măciucă in cap. Loiseau după ce vorbise cu Laurent, și acesta ținuse consiliu cu morărița, se duse la Jargeau și de acolo la Saint-Florentin. (Va urma)