Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-11-26 / nr. 132
Pag. 2. ANUL al X-Iea No. 132. Prin o lungă expunere a situațiunei financiare, ministrul explică cum că acest deficit in comparație cu acel din 1882 a scăzut cu 100 mii florini. Impositele directe și indirecte au produs în cele dintâi 9 luni din 1882, opt minune 300 de mii florini, mai mult decât în aceiași periodă a anului precedent, impositul asupra cafelei a produs el singur un spor considerabil de venituri. Ministrul constată că există o ameliorare notabilă în condițiunile economice ale țarei, situație la care guvernul a contribuit într-un mod eficace prin proiectele sale de legi, precum acel relativ la societățile pe acțiuni, la drepturile de succesiune, la protejarea pădurilor la asigurarea contra accidentelor etc. Ministrul duce că va posibil a se acoperi o parte considerabilă a deficitului pe 1883 prin ascedente asupra previsiunelor, astfel că va fi necesar a se face apel la creditul Statului numai pentru noui construcțiuni de drum de fer proiectate, și pentru cheltuelele ocasionate de ultimele catastrofe din Tyrol. Expunerea ministrului de finance a fost aplaudată de majoritate mai cu samă la sfârșit și acolo unde ministrul anunță presentarea unui proiect de lege relativ la impositul asupra venitului. Presidentul consiliului face apoi o lungă expunere asupra nenorocirilor din Tyrol și Carintia causate de inundațiune , anunță că guvernul a preparat un proiect de lege pentru repararea daunelor și ajutorarea victimelor acestor catastrofe. Printre proiectele depuse se găsește de asemine și proiectul de buget provisor pănă la 31 martie 1883. Paris 5 dec. Prin cercurile diplomatice se asigură că Rusia solicită adesiunea Germaniei, Austriei și Italiei, pentru întrunirea unei conferențe europene care să fie însărcinată a regula chestia Egiptului. Belgrad 5 dec. D. George Simioi este numit agent diplomatic la Sofia. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 24 novembre. Camera presidată de d. Lecca presenți 82 deputați. vulger interpelază pe d. ministru Ance asupra modului în care agenți fispentru a acorde servitorilor lor. D. ministru răspunde că va regula cele de cuviință spre a remedia aceste neregularități dacă vor fi existând. Se reîncepe discuția asupra legei consiliilor județene. D. Constantinescu desvoltă amendamentul propus la art. 68 cuprindând că consiliile pot face, fără autorizarea guvernului, transacții cari nu trec peste dece mii lei. Transacțiile de la dece mii pănă la o sută mii vor trebui să fie autorizate de guvern, iar peste o sută mii, de Cameră. Amendamentul se adoptă. Asupra art. 74 comisiunea delegaților a propus un amendament cuprinzând că guvernul pate amâna pentru 3 luni consiliile județene , pate chiar să le disolve prin decret regal care va trebui să fie însoțit prin p expunere de motive. Amendamentul este adoptat. ? CURIERUL TH.BALASSAN. Articolele 77 și 81 sunt de asemene amendate, art. 83 și 101 sunt suprimate. Art. 104 și cel din urmă este amendat precum urmâză: «Două luni după promulgarea acestei legi astfel modificată, ea va intra în vigore. Legea este votată în total cu 59 voturi contra 2. Se începe discuția asupra proiectului relativ la reducerea dobândei la 8 la sută, în cas când nu este stipulată. D. Camarașu cere să se fixeze 6 la sută. D. N Ionescu combate legea ca contrară principiilor economice, cu tote aceste dorește ca Adunarea să adopte legea cum a fost votată de Senat adică, cu 5 la sută pentru afacerile civile și 6 pentru cele comerciale. Discuția se amână pe mână și ședința se ridică la 5 ore și un cuarț. D. de Saurma, trimisul Germaniei, a sosit în capitală. D. baron de Saurma va presinta peste câteva zile scrisorile sale de acreditare pe lângă Regele nostru. Marți, la orele 2 jum., M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a visitat, cu înaltul viu interes ce-L pune pentru tot ce privește armata, atelierul de îmbrăcăminte și mare echipament al artei, precum și pirotehnia. D. comite de Saurama, noul ministru al Germaniei în București, a plecat la Cairo spre a-și presinta scrisorile de rechemare, remăind ca la finele lui ianuarie, când se va întorce, să presinte M. S. Regelui scrisorile sale de acreditare. De ale falimentelor. «Răsboiul* spune că pintre numerasele mijloce de fraudă a faliților, este și lipsa de înregistrare a firmelor de comerț. In prevederea unui faliment mai mult sau mai puțin apropiat, negustorul necinstit, care a avut grijă a nu-și pune numele deasupra prăvăliei, trece din vreme totă marfa pe nume străin, și când vin creditorii să puie sequestru, rămân cu buzele umflate, în fața noului stăpân ce le iese înainte. Astfel s’a întâmplat zilele trecute la magazinul Au Palais Royal din calea Victoriei, al cărui proprietar a dat faliment. Când au venit de la tribunal ca să puie peceți, s'a presentat o altă personă străină cu un act legalizat, arătând că ea e stăpânul prăvăliei. Asemenea sărlătănii nu s’ar putea practica, dacă firma comerciantului ar fi înregistrată la tribunal. Guvernul ar trebui dar să vie cât mai curînd cu un proiect de lege pentru înregistrarea firmelor de comerciu. Marți, la ora 11 și jum., s’a ținut un consiliu de miniștri supt președința d-lui I. C. Brătianu. O conferință de profesori s’a ținut la liceul Sf. Sava, spre a se pronunța asupra legei gradațiunilor și mai cu samă asupra modificărilor aduse la proiectul d-lui Chițu. Inaugurarea clubului austro-ungar, din București, s-a făcut sâmbătă sala, in casele Manu, de lângă hotelul Imperial. La acestă ceremonie au luat parte d. Mayer, trimisul austro-ungar, împreună cu tot personalul legațiunei, și numeroși supuși austro-ungari. Ceremonia s’a terminat printr’o telegramă de mulțămire ce s’a adresat comitelui Hoyos, care a dăruit clubului potretul răpousatului Ad. de Hertz. Consiliul de administrație al regiei tutunurilor a decis a admite pe comptul său din recolta anului 1883 o cultură de 9200 pogone din care : 3500 in Ilfov, 2000 in Vlașca, 2000 in Dâmbovița, 1000 in Ialomița, 500 Tutova, și 200 pogone in Tulcea. IAȘI Vineri 26 Noemvrie. (8 Dec. ) 1882. întrunire internațională de horticultori. D. consul al Belgiei din Galați, comunică «V. Cov.” un avis al Camerei sindicale a horticultorilor belgiani din Gând, prin care face cunoscut că, voind a da representanților industriei horticole din tote țările ocasiunea de a întinde mutual relațiunile lor comerciale și a discuta interesele lor comune, se va ținea la Gând, in luna april 1883, o întrunire internațională de horticultori, a cărei programă va fi publicată mai în urmă. Acastă întrunire va coincide cu marea exposițiune cincinală internațională de horticultură organizată de societatea regala de agritură și botanică. Se vor oferi membrilor congresului serbări și escursiuni organisate in diferite centuri horticole a Belgiei. Columna lui Traian in București. D. V. A. Urechiă a depus în Cameră o propunere pentru reproducerea în copie a columnei lui Traian in București. Adunarea, găsind acestă propunere forte patriotică, a admis urgența asupra ei. O pedepsă preliminară. Profesorii colegiului Cantemir, constituiți in juriu după cererea d-lui ministru al instrucțiunei publice, s’a pronunțat pentru destituirea d-lui Al. Șonțu, institutor in capitală, fiindcă a parodiat niște versuri ale d-lui Alexandri, parodie prin care aducea o ofensă Capului Statului. Respectul instituțiunilor este unul din principalele lucruri, ce un profesor trebue să inspire elevilor săi, atât cu cuvântul cât și cu fapta. (Răsb.) • !x la 14 ale curentei, spune fugurat Biblioteca I șani, prin inițiatual, din ofrande aduse de celaj, CUI. Sala cea mare a scolii Marchian, in care se află instalată biblioteca, era frumos decorată, o dovadă mai mult de bunul gust al primarului nostru, Th. Boian. Un public numeros și ales ocupa sala. Musica gărzii intona imnuri naționale. După sfințirea apei, săvârșită de cătră protoereul județului, d. institutor Gulinu urcă tribuna, și printr’un discurs potrivit ocaziei, făcu istoricul biblioticilor din cea mai vechie anticitate și aduse mulțumiri consiliului comunal pentru înființarea acestei utile instituțiuni. Apoi d. Revisor școlar, Scipione Băcescu, aruncând o mică privire asupra desvoltărei nóstre culturale din veacul de față, aduse laude inițiativei private, căreia se datorește acestă operă și care face onore societăței culte botoșenene. In fine, d. primar declară biblioteca deschisă, după care publicul se împrăștie mulțumit, in sunetele imnului esecutat de musica gărzii. Concurs pentru farmacii. La 20 ianuarie viitor se va ține concurs la direcția generală a serviciului sanitar, pentru darea concesiunei de farmacii noi în comunele Sulina, Bechet, Ostrov, Strehaia (Mehedinți), Săveni, (Dorohoiu) și Zimnicea. Revizuirea Constituției este lucru hotărît. Deputații și senatorii din majoritate au ținut deja câteva întruniri secrete, spre a se sfătui asupra puntelor de revizuit. Intre aceste punte, cel mai principal este modificarea legei electorale pentru Cameră și Senat, prin contopirea tuturor colegiilor intr’unul singur, după cum s’a făcut cu colegilie comunale. Se pune cea mai mare grabă in formularea acestei propuneri, căci guvernul ține ca prima strigare de revizuire să aibă loc cât mai curând. (Resb.) Inspectorii generali ai armatei se vor întruni la 1 decemvrie in București, spre a forma tablourile de înaintare a ofițerilor. O știre ciudată ne dă Indép roumaine . Se asigură că d. P. Grădiștanu, senator ar avea de gând să cară un concediu pe tot timpul sesiunei Corpurilor legiuitore. Afacerea Slănicenu n’ar fi străină de acastă hotărîre. Se zice d. Grădișteanu, in urma propunierei d-lui Brătianu, s’ar fi decis să lipsască din Senat când se va trata acastă afacere. Marți la ora 8 sara, în liceul Sf Sava a avut loc o întrunire a corpului didactic din Capitală, peste 30 de profesori au luat parte la acesta întrunire. D. ministru de instrucțiune, P. S. Aurelian, luând cuvântul, a zas că d-sa s’a gândit la îndreptarea frecăror lacune mici din legea d-lui Chițu. Așa de exemplu, a zos d. ministru, s’a uitat profesorii sătești pentru gradare, căci nu se egalisază lefurile profesorilor din totă țara și gradațiunea se aplică treptat. Aceste lacune dorește d sa să le înlăture și speră că Corpurile legiuitore, în unire cu guvernul, vor face acesta. D. ministru a declarat în fine că nu crede că se póte râpi unui profesor dreptul la gradare, când el a făcut anii de serviciul trebuincios și pentru gradare. S-a întocmit o comisiune, compusă din mai mulți profesori și care este însărcinată de a redacta resoluțiunile luate de acestă întrunire și care privește modificările dorite la legea d-lui Chițu. LISTA de posturile vacante de medici de plasă de prin județe. Județul Argeș, plasa Loviștea, retribuit cu lei 300 lofa și 100 diurnă. Județul Bacău, plasa Bistrița-de-Jos, retribuit cu lei 300 lofa și 100 diurnă. Județul Brăila, plasa Vedeni, retribuit cu lei 300 lofá și 200 diurnă. Județul Buzău, plasa Slănicu, retribuit cu lei 200 lofá și 100 diurnă. Județul Buzeu, plasa Pârcovu, retribuit cu lei 200 lofá și 100 diurnă. Județul Dâmbovița, plasa Șerbănești, retribuit cu lei 200 lofá și 250 diurnă. Județul Dolj, plasa Jiu-de-Jos, retribuit cu lei 300 léfá și 150 diurnă. Județul Dolj, plasa Câmpul, retribuit cu lei 300 léfá și 156 diurnă. Județul Dolj, plasa Dumbrava, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă. Județul Fâlciu, plasa Fâlciu, retribuit cu lei 250 léfá și 150 diurnă. Județul Gorj, plasa Jiu-Gilortu, retribuit cu lei 400 léfá. Județul Mehedinți plasa ocolul II, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă. Județul Mehedinți, plasa ocolul IV, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă Județul Mehedinți, plasa Ocolul V, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă. Județul Mehedinți, plasa Ocolul VI, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă. Județul Nemțu, plasa Muntele, retribuit cu lei 350 léfá și 100 diurna. Județul Prahova, plasa Câmpu retribuit cu lei 250 léfá și 100 diurna. Județul Prahova, plasa Podgoria, retribuit cu lei 250 léfá și 100 diurnă. Județul Putna, plasa Vrancea, retribuit cu lei 200 léfá și 100 diurnă. Județul Roman, plasa Fundu-Săvata-de-Jos, retribuit cu lei 300 léfá și 150 diurnă. Județul Tutova, Circumscripția IV, retribuit cu lei 300 léfá. Județul Vâlcea, plasa Oltețele, retribuit cu lei 300 léfá și 200 diurnă. CRONICA ESTERNA Germania. Diarele berline se reproduce ca oficiasit o scrisore adresată din Berlin «Gazetei de Colonia», asupra stărei lucrurilor din Francia, scrisore după care situațiunea anarhică din Francia ar fi preocupând actualminte diplomația germană. S’ar fi temând că Republica dirisată Înăuntru, c&Zută in politica sa colonială, să nu caute o diversiune contra Germaniei. «Gazeta națională” se intrabă ce insamnă acesta manoperă a presei mai mult sau mai puțin oficiosa. Pate, zice ea, că voesc să intimideze pe Francia pentru a o impedica să angajeze un conflict cu China In privința Tonkinului, conflict din care ar profita Rusia, și care ar putea provoca pe China să fie măsuri contra tuturor Europeilor din care și Germanii ar avea să sufere. — Visita d-lui de Giers la Varzine astăzi obiectul unei note oficiase la adresa Polonezilor, cari, Z ceea nu vor avea răsboiul pe care-l visază între Germania și Rusia. — Se observă în «Grenzboten» un articol asupra relațiunilor pacifice ale celor trei imperii, în care pentru antăia dată se constată în mod oficios că un tratat de alianță formal a fost închiet între împăratul Wilhelm și împăratul Francisc Iosef. Italia. Camera deputaților a adoptat în unanimitate proiectul de adresă la regile, ca răspuns la discursul coronei. Acest document cuprinde, între alte declarațiuni, că Italienii doresc cu viociune menținerea bunelor relațiuni internaționale, basate pe respectul reciproc al rațiunei și al dreptului. Ea nu uită că orice popor civilizat trebue să coopereze la menținerea păcei atâta timp cât interesele și demnitatea sa nu sunt atinse. Francia. Corespondentul particular al lui »Daily News* dă socotală despre o convorbire pe care a avut-o cu d. Duclerc asupra afacerilor Madagascarului. Președintele consiliului, i-a declarat că povestirile Ziarelor privitóre la plecarea din Paris a ambasadorilor Malgaschi nu erau exacte. Drapelul lor n’a fost ridicat de și’nchideam ochii,—am simțit bine că eram să mor, și—(de te vei uni sau nu) sunt forte sigură că d-ta ești mântuitorul meu...—Spune’mi deci numele dtale, domnule, pentru ca să’l spun părintelui meu și ca nici el nici eu să nu’i uităm nici o dată !. . Trebuea s’asculte de acestă de pe urmă rugăminte. Tânărul baron se plecă și întredeschisă buzele. Dar în momentul în care era să pronunțe numele seu, el evită timp de o secundă, și a ținti cu o persistență aprope pasionată pe frumosa față a Blanchei privirea sa devenită de o dată tristă. In timpul acestei secunde, o lume de gândiri trecu prin spiritul seu. El își zisă că nici o dată nu simțisă la privirea unei femei o impresiune ca cea care’l agita în acest moment. El își zisă că nimic nu’l dispărța în aparență de acestă fată tânără, egala sa prin rang și prin avere, și că cu tóte acestea numele seu, pronunțat de el însuși, era să sape îndată între ei niște prăpăstii ce nu se pot trece. Atunci el mai că blestemă acest nume de care era așa de mândru, și întrevăzu uriciosa nedreptate a acestor prejudicii de rasă, a cărora moștenire fatală e primisă pănă’n acestă zi Și până’n acest moment, — și i se păru că orecare nenorocire necunoscută era să’i sfărâme viitorul și să facă inimei sale o rană adâncă și nevindicabilă. Cu tote acestea Blanche aștepta mereu răspunsul lui Tristan, și se putea citi pe fruntea sa candidă mirarea ce’i-o pricinuia acastă întârziere neexplicată. D. de Champ-d’Hivers nu mai putea să dea înapoi.—El plecă ochii și’și murmură numele seu.— S’ar fi putut crede că făcea mărturisirea unei rășini sau a unei crime, atâta tulburare și aprope temă era în vocea sa. — Ah !—strigă Blanche cu un fel de groza când auzisă. Tristan nu greși de loc judecarea espresiunei monosilabei pe care fata o scăpasă.—Ochii sei se ridicară și se ațintiră din nou pe fața domnișorei de Mirebel. Acestă față perdusă dulcea bună-voință și recunoștința mișcată care-o însufleța cu un moment mai înainte.—Ea nu mai exprima decât o târnă instinctivă și fără de voe. Tristan simți o durere pătrunzătore,—durere atât fizică cât și morală,— trecându’i prin inimă.—El se dădu înapoi cu câțiva pași, și cu o voce rară și încâtă -‘să. — D-ta ai voit’o, domnișară,—D-Zeu știe c’ași fi voit mai bine să păstrez tăcerea!—Cel puțin, astfel, ai fi păstrat pâte o bună amintire necunoscutului,—pe când acum nu mai sunt pentru d-ta decât un om pe care trebue să-l urăști... — Să’l urăsc!...—întrerup să Blanche cu viociune,—o! domnule!... — Vai! domnișară,—reluă Tristan,—știu cât e de îngrozitor imperiul fiecăror prevențiuni hereditare pe cari copilul le suge cu laptele care-l nutrește.—înainte de a te vedea, domnicora, împărtășam aceste prevențiuni...—In ochii d-tale nu trebue să fiu decât un inamic al familiei d-tale,—acest sentiment, îl plâng, dar nu mă miră de loc.—Acum, domnișară, ne vom dispărți,—ne vom dispărți pentru a nu ne mai revedea, fără’ndoială, nici o dată... —Duc cu mine fericirea de a’ți fi făcut un serviciu forte mic...—și îndrăznesc a te ruga, domnișoară, să uiți pentru tot deuna numele meu dacă vei binevoi a te gândi câte o dată la mine... Pronunțând aceste din urmă cuvinte, baronul se plecă adînc dinaintea tinerei fete și se apropie de calul sen care nechema și bătea din piciore de nerăbdare. El potrivi frâul și pusă iarăși piciorul in scară. — Adio, domniș0ră...—murmură el întorcându-se o ultimă dată. —• Adio...—răspunsă Blanche, dar cu o voce așa de încâtă încât Tristan nu’l putu auzi.El era calare,—el își trecu mâna pe frunte ca pentru a îndepărta o gândire inoportună .—pe urmă, împlântându’și pintinii în castele calului său, care făcu o săritură prodigiosă, plecă în galop și dispăru ca un fulger la cotitura unei cărări. Blanche rămăsesă nemișcată și visatere la tulpina unui mare stejar sub care am lăsat’o. Când bătrânul său valet s’apropiă de ea, Zicându’i cu un ton respectuos : — Domnișora voește să încalice?...—Domnul comte ar fi desigur neliniștit de-o prea lungă lipsă...—Blanche tresări. Ea făcu o mișcare bruscă, ca și cum ar fi deșteptat’o în mijlocul unui vis, și murmură acestă frasă întreruptă, care fără îndoială răspundea la gândirea sa internă: — Inamicul meu!...—el!... o nu!... VIII.—Romeo si Julietta. Povestirea lui Raoul căpitanului de aventuri,— oricare ar fi totuși importanța acestei povestiri care pune sub ochii cititorilor noștri fapte deja vechi, dar legate prin legături nedisolubile cu cele cari vor urma,—ni’i cu tote acestea întru câtva decât ceva care esă din cadrul acestei cărți. Acestă trebue să explice cum se face că trecem, fără aprope a o atinge, pe lângă o incantatöre și delicată analiză pe care am fi încercat’o cu fericire, —acea a născândului și mutualului amor al baronului Tristan de Champ-d’Hivers și a domnișarei Blanche de Mirebel,—căci se pute gâci deja că drama shakspeariană a lui Romeo și Julietta va reîncepe în aceste pagini,—în scurt, fiți siguri,—și că, chiar pentru rațiunea că trebuiau să se urască, cei doi tineri erau gata a se iubi. După scena pe care am povestit’o, Tristan se intarsa la castel cu capul aprins și cu inima ațîțată de simțiri necunoscute. Și ceia ce’i mai de insămnat încă, mergând pe drum, și sub pretextul destul de plausibil de a nu spăimânta pe părintele seu prin nefolositórea povestire a pericolului în care fusese, Blanche dădu ordin servitorilor săi să păstreze o tăcere absolută asupra întâmplărilor dimineței. Dar acestă tăcere n’avea ea de scop în realitate a cruța acest nume de Champ d’Hivers,—nume pe care fără voea ei îl iubea pare deja, de injuriosețe recriminări pe cari comtele de Mirebel nu lipsea nici o dată să le prodigheze în discursurile sale, de câte ori era vorba de acestă familie detestată ? Pătrunderea frumóselor mele loctrițe hotărască acastă chestiune însămnată... In timpul nopței care urmă acestei Zlel amorul născând și vechile uri de rasă își dădură în inima lui Tristan o luptă înverșunată. Când se gândea să plece din Franche-Comté pentru totdeuna, și să fugă, ducând în inima sa, —cum ar fi 7*8 Benserad—sageta care'l rânisăl... (Va urma.)