Curierul Foaea Intereselor Generale, 1882 (Anul 9, nr. 2-144)
1882-12-03 / nr. 135
Anul al X-lea No. 135. IASSI Vineri 3 (15 Decemvrie ) 1882.____Apare Duminica, miercurea și Vinerea. STREINATATE.............................................40 h.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SCIRI LOCALE . . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Anuncuri: Pag.I, 50b. Pag. III, 40b. Pag. IV, 30b- Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D-l Adam négociant-comissionaire 4, rue Clement Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win ilv. 20 bani Noemy. ! ~ Decemy. ] == = = ~ 28 Duminică I Sf. M. Mart. Ștefan cel nou 10 Duminică I Iudita 7—25 4—21 OQ T.nnî S S Mart. Párámon si Filomen r c j T i r i 11 Luni Damas 7__OR 4__21 30 Martir S. Ap. Andrei intăiul chemat La 5 decemvrie, patr. I, la 5 dec. 12 Marti Maxentiu 7-27 4-21 1 Mercuri Sf. Profet Naum bine, la 6 zăpadă și de la 7—12 gertare. 13 Mercuri Lucia 7—28 4—21 2 Joi Sf. Profet Avacum 14 Joi Spiridon 7—29 4—21 3 Vineri Sf. Prof. Sofonia 15 Vineri Celian 7-30 4—21 4 Sâmbătă S ta Mart. Varvara__________________________________________________________ 16_______ ______Sâmbătă Adelhaid 7—31 4—21 Prețul Alion. și Ruunclurilor IN IASSI, pe an. 21 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. Win J ¥v. 20 bani CURIERUL (TH. BAL ASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. Couresponsend In Streinatate Doctorul V. I. Bejan Medic primar și profesor la Institutul Gregorian. Mamos și special pentru maladiele de dame și copii, dă consultațiuni în tóte filele de la 1 3 ore p. m . pentru săraci gratis. Strada Sântului Sava casa D-lui Alias N. 18 Calendar-ul Săptămânei STIL VECHIUN țIUA | PATRONUL JJILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOU gIUA___________ PATRONUL țILE II Răs. Soar. j Apusul Soar. ANUNCIURI D. PROFESOR WEITZSECKER S’a mutat cu pensionatul seu de băeți, strada Sf. Gheorghie Lozonski Casele Domnei Cracii foste Milidon. De vănzare: 094 copaci stejari, diametru de la 80 cent. până la 2 metri. O&fb copaci teiu, diametru de la 70 cent. pănă la 1 metru 80 cent. 904 copaci carpăn, diametru de la 60 cent. până la 1 metru 10 cent. in pădurea moșiei Uricani, alăturea cu soseaa județană de la Iași la Voinești. Doritorii să pot adresa la Prințul Alecsandru G. Ghyka in Iași, casele Kettner, strada Sft. Spiridon sau la proprietar la Miroslava. 1ăn de vănzare. l*e moșia mea Căuești din jud. Vaslui, ani de vânzare 100 stoguri fân, și pae, cu prețuri moderate și înlesniri de ornat vite. 49. La 71’A. Cafeteria Alexandru Fondată la 1847 a lui I. Jt. snETCO 4444. A sosit din Paris: Bonboné Fondante Boisier, ciocolată Marquis, Praline creme, Fructe candte, Maron de Paris (non plus ultra), bonboniere, chartreuse galbenă, adevărată curacao, Bordeaux și liquerumi. Au apărut de sub presă in editura Tipografiei Curței Regale, pr. Th. Balassan , Cugetările Unei Regine Carmen Sylva cu o prefață de d. Louis Ulbach, traducere de I. C. Crăciun. Prețul 11. n. de IAȘI, 2 decemb. 1882. Corpurile Legiuitoare. Iată deja o lună și jumătate de când Corpurile legiuitore fură convocate în sesiune extraordinară, cu o lună mai înainte de terminul fixat de Constituțiune pentru acesta convocare. La început, acesta convocare pripită a mandatarilor națiunei ne bucurasă, deorece credeam că, dânduli-se o lună de zile mai mult, vor căuta din resputeri a îndeplini cel puțin in acesta sesiune, ultima a legislaturei presente, golurile lăsate din celelalte sesiuni, pentru a se putea recomanda macar cu atâta alegătorilor lor la viitorele alegeri parlamentare cari se apropie. Zadarnică însă fu bucuria nostră, căci, și în acestă sesiune vedem petrecându-se ceia ce sa petrecut în sesiunile trecute, ba chiar pe o scară mai întinsă. In adevăr, într’o lună și jumătate, de când Corpurile Legiuitare au fost convocate, pănă a fi, Senatul român n’a putut ținea decât numai nouă ședinți. Și cu ce se pot mândri bătrânii representanți ai națiunei c’au lucrat în aceste nouă ședinți în cari ar fi trebuit să lucreze cât în patruzeci pentru a nu se perde nimic din causa ședințelor cari nu s’au putut ținea, lipsind membrii maturului corp ? Acesta laudă nu’și o pot face cu nimic alta decât cu faimosa modificare a legei electorale din 1864, votată cu răpegiunea vaporilor, din ordinul guvernului, întro singură nopte, și sancționată după un nou sistem, fără precedent în nici o țară din lume, prin intermediarea electricităței. Cât de vesel ar fi Franklin și Volta dacă ar trăi și ar vedea că discoperiile lor au ajuns la așa de mare preț! Cât despre celelalte lucrări ale maturului corp, ele prezintă o importanță atât de infimă, încât credem de prisos a mai vorbi acum de ele, fiind deja cunoscute cititorilor noștri din dările de samă ce facem despre activitatea Parlamentului nostru. La Cameră, unde diurna a făcut ca numărul membrilor presenți să fie mai mare, s’au ținut mai multe ședinți ; dar pănă acum nu prea avem cu ce ne felicita din lucrările Adunărei deputaților. Ca și Senatul Camera nu face altceva decât „bate apa’n piuă,“ după cum glice o veche glicetare din bătrâni. Ca și în sesiunile trecute, discuțiunile zadarnice, cari consumă un timp precios, sunt la ordinea grilei. Ca și în sesiunile trecute, când e vorba să se voteze ceva, votul se declară nul, deorece înainte de terminarea discuțîunei, onorabilii noștri deputați își iau pălăriele și bastonele și o șterg franțuzește, așa încât cei rămași nu mai sunt în numărul cerut de lege pentru a putea vota. Apoi, în ședința următore, legea e votată cu mare majoritate, formată în general de cei cari nu luase parte ba nici macar nu asista și o discuție de aoi, ceia ce face să avem totdeauna legi viciose, pe cari după un an sau doi, practica ni le arată că nu sunt bune de nimic și se modifică tot în modul cum fusesă votate la început. Și, nu trebue să ne prindă mirarea reghnd că proiectile de legi se votăză cu răpegiunea fulgerului. Guvernul, prin căpătuirea celor mai mulți dintre membrii opoziției, prin ingerință în alegeri, prin diferite recompense materiale sau morale, a știut să’și facă o majoritate supusă și ascultătore, care face tot că i se poruncește. Credem c’ar fi timpul ca mandatarii națiunei să se oprăsca în greșita cale pe care au apucat și să caute ca cel puțin în timpul cât le mai rămâne să caute a face macar o parte din ceia ce n’au voit să facă până acum. . TELEGRAME Boma. 11 decembre C. de Giers a prânzit ieri sara la curte. General comte Memabrea va presenta marți Reginei Angliei scrisorile sale de rechiemare și se va duce apoi la noul său post din Paris. Cairo, 11 decembre. Consiliul de resboiu a condemnat ieri la morte pe Jakub Sami și Mahmud Fehmi. Pedepsa lor a fost comutată de Kedir în exil perpetuu. Londra, 11 decembre. Diarul „Dailly News” (zice că lordul Derby va întră în curând în cabinet și că d. Gladstone va demisiona din funcțiunele de cancelar al eșicherului conservând numai titlul de primul lord al trezoreriei. Diarului «Standard” i se telegrafiază din Viena că este vorba despre sir Elliiot pentru ambasada din Constantinopoli în care cas lordul Dufferin va înlocui pe sir Eliot la Viena. Viena, 11 decembre. Camera a decis în unanimitate mai puțin trei voturi, de a intra in discuția proiectului de lege asupra meseriilor. — Pesta, 11 decemb. In Camera deputaților de președinte a consiliului revenind asupra incidentului provocat de deputatul Bohoneczy în ședința de sâmbătă, a declarat că nu este corect de a insulta in parlament pe funcționarii publici. D-sa a făcut apel la deputații din tóte partidele pentru ca asemine excese să nu se mai producă pe viitor. D. Bohoneczy s-a sculat din nou ,zicând ca prin asusațiunile sale nu a voit să atingă pe toți funcționarii ministerului de lucrări publice, ci numai petrecari amploiați ai serviciului hydrotehnic asupra cărora își reservă opinia sa pănă la hotărîrea tribunalului. Berlin, 11 decembre. Reichstagul după prima lectură a proiectului de dublu budget pesentat de guvern pe exercițiurile 1883-84 și 1884-85, a respins propunerea de a se retrimite comisiei budgetare budgetul pe 1883-84 cu frecare părți a budgetului pe 1884-85. Reichstagul a respins de asemene propunerea de a retrimite bugetul unei comisiuni speciale care să fie insărcinată a examina dacă inconvenientele tehnice menționate contra fixațiunei bugetare sunt fundate. Reichstagul a adoptat propunerea de a retrimite comisiunei numai orecari părți din budget pe 1883-84. Ziarul «Die Post» anunță că guvernul prusian a depus deja in consiliul federal propunerea de a spori cu doua treimi taxele existente asupra lemnelor brute și cu jumătate asupra lemnelor lucrate. Londra, 12 decembre. Ziarul «Standard» anunță că lordul Derby va fi numit ministru secretar de Stat pentru Indii, în locul marchizului de Hartington care va lua portofoliul ministerului de resboi. D. Childer actual ministru de resboiu va fi numit cancelar al Eșichierului, funcțiune din care se va demite d. Gladstone conservând numai titlul de primul lord al trezoreriei. Paris, 12 decembre. Iamormântarea lui Louis Blanc va avea loc astăzi. O mulțime imensă se grămădește pe tot parcursul pe unde va trece cortegiul, precum și la cimitir. Cairo, 12 decembre. Toți condemnați vor fi degradați și bunurile lor confiscate spre a servi la plata indemnisărilor alocate victimelor insurecțiunei. Arabi și complicii trimiși in exil, vor primi o pensiune care să le asigure strictul necesar pentru trai. Constantinopoli, 12 decembre. Ziarul «Yakît» vorbind despre scrisorea adresată de Arabi reginei Victoria, (lice : Regina Victoria este prea sus pusă pentru a putea fi induioșată de o rechetă emanând de la un mizerabil, piarul in chestie adange: «Acest fapt este o învățătură pentru personele cari și-ar mai face încă iluzii despre patriotismul lui Arabi în ceea ce privește islamismul.… D. de Radovici a prânzit astăzzI la palat. FOILETON. Xavier de Montepin. 22 MEDICUL SĂRACILOR. PARTEA ANTElA UN CĂPITAN DE AVENTURI. (Urmare). — La asta gândesc să mă însor... — Nimic mai bun!—Mi-ar plăcea forte mult să știu că am un mic vlăstar al rasei mele în acestă lume înainte de a mă duce în cealaltă lume să dau socotală lui D-leu. —Inseră-te deci, fiul meu, Inseră-te !.„ — Astfel, d-ta aprobi ?... — Fără îndoială, drace ! aprob !...—Nu mai e vorba decât a alege bine pe femeia d-tale, și asta-i ușor !—Tate moștenitorele din Franche-Comté, fie ele Beautremont, Saint-Moris sau Toulongeon, ar fi mândre să porte numele d-tale!... — Dar, tată, dacă nu ți-ar conveni să primești de noră pe femeia pe care ți-ași propune-o ?... — Peste putință !—Sângele meu curge în vinile d-tale, și ești de prea bună rasă pentru a te gândi să faci o căsătorie înjositore... — O căsătorie înjositore!.. nici o dată, domnule baron !—și cu tote acestea tremur în momentul când trebue sa’ți spun pe cine iubesc... — Pe cea pe care o iubești ?—frisă bătrânul cu viociune.—Ah! domnule fiul meu, așadar d-ta ești amorezat ?... — Da, tată, și pentru totă viața mea !... Un scris ironic încreți buzele subțiri ale baronului .—el ridică din umeri murmurând acest cuvânt. — Copiii. Și desigur trebue să fie ceva straniu auzind peacest băta»slab aplicând cu barne de joc un astfel de aro a acestui frumos colonel de douâ-deci și cinci de^^icare representa viața în florea și în puterea sa^B — C^^Br repetă el pentru a doua oră. Pe ui^J^läogä, cu o complesență părintescă : —Uin^|»ul meu...—Tremuri,lici, în momentul când să numești pe aceia pe care-o iubești pentru t^J^data d tale,—și el apăsă pe aceste din urmă cuvinte,—nu’i demnă ea de d-ta?... — O !—strigă Tristan care’și eși să din fire prin acestă simplă presupunere,—o ! tată, ce-ai putut crede ?... Chiar îngerii nu’s mai curați decât acestă copilă adorabilă... — Forte bine!—Vreu s’o cred și cu atât mai mult doresc să știu numele acestui înger... Tristan se înarmă cu tot curajul și răspunsă cu o liniște aparentă pe care-o desmințea vocea sa mișcată: — Acea pe care-o iubesc, tată, e fiica singurului d-tale vecin, contele Theobald de Mirebel... IX.—Portretele de familie. După ce pronunțasă numele tinerei fete pe careo iubea, Tristan de Champ d’Hivers s’aștepta la vr’o esplosiune fulgerătore el s’aștepta să vadă pe părintele seu, iritat și amenințător, începând o scenă violentă. Dar nu fu nimic. In momentul în care Tristan murmura numele Blanchei, bătrânul baron se sculară cu greutate, și sprijinindu-se într’o parte într’un lung baston de trestie cu capătul de aur, și de ceelaltă parte de brațul fiului meu, târâsă pe acest din urmă lângă paneau tenturei in care era arborele genealogic de caream vorbit, și înaintea căruia se opris’amândoi. — Vezi asta, domnule fiul meu, nu’i așa?—întrebă bătrânul arătând pergamentul blasonat. — Fără îndoială,—răspunsă Tristan. — Știi ce arme sunt acestea ? — Ale nostre, tată. — Știi d-ta ce represintă aceste ramuri tufose, eșind dintr’un trunchiu majestos ? — Alianțele familiei nostre. — Cum se face deci, domnule, că știind tote acestea, nu știi de loc istoria acestei familii ?... — Dar, tată, credeam... — Credeai rău, domnule!...—Dar, în tot cazul, fie că n’ai știut niciodată,—fie că ai uitat,—vrea să vin in ajutorul neștiinței sau amintirelor d-tale... —Privește ici, te rog... — Privesc. — Ce vezi ? — O mică pată roșă, zugrăvită lângă ecussonul nostru, spre mijlocul arborelui genealogic. — Și colo ? — O pată tot așa. — Și mai sus ? — Alte pete încă. — Câte numeri ?... Tristan tăcu timp de un moment, pe urmă răspunsă : — De ce, tată. — Ia adevăr sunt grece, fiul meu!...—Tatelece sunt pete de sânge,—și acum vei ști cum a curs acest sânge... — Cum a curs acest sânge!—repetă Tristan.— Dar o știu deja, tată... — Puțin îmi pasă, și vrea să’ți-o spun din nou !... —Ascultă deci, fiul meu,—și de astă dată adă-ți aminte. Tristan tăcu și plecă capul cu o resignațiune durerosă. Bătrânul urmă: — In anul mântuirei 1442, Ludovic, comte de Mirebel, supranumit Mistrețul negru din pricina figurei sale respingătóre, și mai cu samă din pricina sălbătăciei apucăturilor și caracterului seu, se amoreză de o fiică a casei nóstre, Bathilde de Champd’Hivers, pe care o numeau Roza albă.—EA o ceru în căsătorie.—Baronul, strămoșul meu, respinsă acastă cerere, și Mistrețul negru, furios, jură Să’și răsbune... «Resbunarea sa nu întârzUă. „Intr’o zi, pe când baronul era la venatóre cu alți câțiva seniori din bailliage, Mistrețul negru, întovărășit de o mână de omeni înarmați, pătrunsă în castel,—rîpi cu violență pe Bathiîde,— o dusă pe calul seu, și o trimisă înapoi, după câteva ore, veștejită, desonorată, murindă !... «Bathiîde avea doi frați.—Unul era barbar în puterea cuvântului,—celâlalt nu atingea încă marginile adolescenței. «Fratele cel mai mare, care se numea Tristan de Champ-d’Hivers ca și d-ta, chemă la luptă pe infamul Mistreț negru, și cu tota dreptatea divină și bunatatea causei sale, fu ucis de mizerabilul rapitor. «Acestă pată roșă pe care o veți colea,—acestă pată, cea ântâi din tate, — arată mortea fratelui Bathildei. «Câțiva ani trecură. «Mistrețul negru se căsătorise, și avea un fiu