Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)

1883-10-14 / nr. 115

/ k și Vineri 14 (26 Oct.) 1883._____ mai multe alte ziare se arată ostile uei vamale cu Spania. In urma unui disacord survenit la liliul de miniștri, în privința viitorelor eri municipale, ministrul de interne 1 dat demina.e asigură că alte schimbări ministe 3 vor avea loc înainte de deschiderea tesilor, în novembre, și’n momentul uțiuiei reformei Chartei și a legeiorile. iegerile municipale sunt fixate pentru novembre. Egipet. „Mémorial diPlomaticluewde că s’a hotărât la War Office că se trimite colonelului Adcles remforturile din contingentul din Egipet și ca ae trebui să continue a asigura înfrânga lui Mahdi în Sudan. Guvernul britic pune o importanță extremă ca să pască îndata cu falsul profet; acesta permite să se evacueze valea Nilului , se iese pe generalul Wood să viie poliția indigenă pentru a ținea ca ură ordinea în Egipet. CRONICA. LOCALA % (Sfânta Paraschiva). Movineri în 14 octombre, creștinărenierd patronul S-tei Paraschiva, a căreia te sunt depuse în biserica Trei-Ierarhi. i de auii diminuță lumea a început a gela S-ta pentru a se închina. Cu mi de mercuri sara cât și cu cel de la umedă au sosit în Iași mulțime de susumători. Asemenea și cu trăsurile vine lume în Iași din tóte părțile de prin împrejurimi. Ne bucuram veflind că simțimentul religios e incă adînc înrădăcinat în populațiunea nostră. Cu acestă ocasiune putem spune că lucrările de restaurațiune a bisericei Trei-Ierarhi, unul din cele mai frumóse monumente arhitectonice din țară se continuă cu multă stăruință și’n mod forte satisfăcător. *** (Societatea Clerului Ieșan). Mâne, vineri în 14 curent, fiind a treia aniversară a înființărei Societăței clerului român din Iași «Bine-facerea”, O solemnitate va avea loc în localul scalei primare de băeți de la Trei Ierarhi, la ora 11 a. m. *** (Convocare). D-nii membri ai Societăței pentru învățătura poporului român sunt rugați să bine-voiască a se întruni, mâne, vineri în 14 curent, la ora 1 și ju m. p. m., în cancelaria liceului din Iași, având a se dispate mai multe chestiuni importante. (Alegeri). Sâmbătă în 15 curent, la 10 ore dimineță, va avea loc alegerea unui membru și a unui suplent la tribunalul nostru comercial, deorece, dintre cei trei aleși, la alegerea de mai înainte, n’a fost confirmat decât unul. *** (Concert). Sâmbătă la 15 curent, va avea loc în sala Conservatorului un concertat dat de d-nii J. Meissner și E. Weitzsecker cu bine-voitorul concurs a d-lor E. Caudela și O. Weiss. Programa, forte bogată, se compune din bucățile cele mai alese: începutul concertului la 8 ore jum. sara. *** (Concurs). Catedra de istorie generală de la scala fiilor de militari din orașul nostru, rămasă vacantă prin încetarea din viață a d-lui Al. Lambrior, s’a pus la concurs. Concursul se va ține aici, în localul numitei scele, in luna ianuarie 1884, piua și ora concursului se vor fixa de juriul examinator. ”(Procesul C. Radu-Lecca de la Bacău). Am anunțat la timp că trei dintre inculpați au fost condamnați la amendă și dispăgubiri, și că, atât aceștia, cât și partea civilă, d. C. Radu, au făcut apel, nu însă și Ministerul Public de la tribunal sau curte. Acest proces urmază a se judeca de secția II a curței în ziua de 26 noembre viitor pentru când s’a regulat a se cita părțile. Promitem a ținea pe cititorii noștri în curent cu resultatul acestui proces. Ceia ce ni s’a pă"At"Tot straniu, este faptul că apelul d-lui Radu e făcut ca și în materie civilă, adică pe ocala timbru de 10 lei, în alăturare cu taxa de 100 lei și duplicatile de 50 bani. Dacă d-sa benevol a credut că așa trebue făcut spre a fi perfect, atunci nu avem nimic de obiectat, iar dacă grefierul ’i-a impus a’l face astfel, credim că este nu numai contra legei, dar chiar și contra jurisprudenței adoptată de curte și celelalte tribunale de sub circumscripția sa, căci, după art. 29 al. 11 din legea timbrului, sunt scutite de taxa de timbru tote actele de procedură în materie penală, și unde legiuitorul a voit să deroge de la acestă reguli a spus’o espres în art. 22 al. I, din aceeași lege în privința numai a recursurilor în casație în materie corecțională. * (Procesul d-lor Neculai și *Grigori Calea n traul pentru escrocherie). Tribunalul de Dorohoi achitând pe sus-numiții de faptul ce ii cv impută, d. procuror de pe lângă acel Tribunal a făcut apel și la 10 nov. vijor urmază a se judeca de secția II a artei. Vom anunța resultatul. (Cum se respectă tradițiunile n óstre). Sâmbătă sara, o nuntă țărănescă trecea pe strada mare pe dinaintea Redacțiunei nóstre, cu miresa și druștile într’un car cu zestre, cu vătăjeii, nuntași, etc. După obiceiul tradițional, vorniceii chiuiau in sunetul unei vidre, a unei cobze ș’a unei trompete. Dar, veselia lor nu avu durată lungă, căci, în loc s’ajungă acasă, un sergent de strade, căruia se vede că aceste chiuituri îi întăriau nervii, luă nunta cu mirasă și cu nuntași cu tot și’i dusă la comisia disp. III. Cu tote acestea, evreii, sâmbetele și la sărbătorile lor, nu sunt de loc împedicați de a face un zgomot infernal prin haorile lor, concerte neplăcute și discordante ce-am avut ocasie să le audim chiar filele acestea. E trist lucru ca noi singuri să ne persecutăm și să căutâm a ne uita obiceiurile și tradițiele moștenite de la strămoși. E trist ca nici macar la nuntă sâ nu lâsâm mult oropsitului țăran veselia cu care forte rar se’ntâlnește. *** (O întrebare). Știam că de mai mult timp, Primăria a însărcinat pe D. P. V. ca sub-președinția D-sale, mai mulți domni să cerceteze inscripțiunile de pe vetrele bisericii Sf. Vinerea ce s’a dărâmat, și cu tote aceste nu videm nici un resultat. Se pretinde de cătră unii ca d. președinte ocupat cu copii și cu morții, și după cum spun unii și cu zugrăvitul tetrului n’a avut vreme să mai convoce comisiunea. Pacat că un om așa de competent ca D. P. V. în materie de epigrafie, să fie distras de la ocupațiunile sale obișnuite prin copii, morți și zugrăvală ! X. CURTEA DE CASAȚIUNE SECȚIA I. Luni 17 oct. Primăria București cu frații Stoicescu Dimitrie Stancu Statu C. Iacovescu cu Maria Fara Statul cu Herțel Valuleali Hristachi Drăghici cu Ioan sin Ițic Marți 18 oct. Seri Novița cu Lucia Vechie Zamfir Avramiu cu Eforia Spit. civile I. H. Einhorn cu George Maximovici Mauriciu Viiiswmn cu TtîrȘ Tovioio»Răducanu Maria cu G. Chițu Mercuri 19 oct. Statul cu Leon Șure. Dumitru Stoica cu George Păru și Ghițe Dumitrescu cu Sultana Cuciururescu Primăria Brăila cu Dimitrie Capșun Cristodor Dumitrescu cu Stoica Bogdănescu Vineri 21 oct. Colonel Periț cu Dim. Cantacusin Elena Roset cu Epitr. Bis. Sf. George Roman Smaranda Malaxa cu Cost. Ciocăzan C. Boerescu cu Statul Sâmbătă 22 oct. Statul cu maior Teliman Isac Ilie cu Omer Efendi Stefan Băzescu cu Bănică Diculescu Epitropia Sf. Spiridon din Iași cu Statul CURTEA DE CASAȚIUNE SECȚIA II. Luni 17 oct. Nicu Ceaur Aslan cu Sol. M. Hofer, corecț. George Elefterescu, contrabandă Teodor Vasiliu, vânszare I. Panaitescu, corecțional Anghelina Șchiopu, criminal Marți 18 oct. George M. Zamfirescu, criminal V. Tănăsescu, criminal : Petru Tofan, criminal Vineri 21 oct. Toma P. Panait, vendare Tase Petru, comercial Avocatul N. G., vedend că nu ’iterge bine cu meseria sa, din una in două, cum ’i ajută bunul Dumnezeu, se făcu negustor de porci. Insă dă, vorba românului : „drțul își vâră cada in tote“. Abia incepu negoțil și iaca că se scolă Primăria capitalei și ’i ingere procesverbal de contravenție, interziccându’i de a mai ține cei 90 de porci in oraș. Ex-avocatul alergă la judecătorii de ocol strigând in gura mare că primării să lese in pace, că ține porcii in ocol unde ete permis. Judecătorul însă ’i răspunde : —Este vorba de salubritate pulică, și in numele legei te oblig a ridica opitecele de acolo. Face apel la Tribunal, înaintea prii a veni procesul. Noul nostru negustor cu lacrimi in ochi, ceru ca tribunalul să amâe proceul ca să aducă un dosar de la judecătorul de ocol pentru a proba că asistă de autoritatea lucrului judecat, arătând că acest proces nu e decât o șicană a unui membru al primărie. Tribunalul cu totă opiniunea avcatului primăriei, îi acordă cererea. Și astfel ex-avocatul plecă cu ceranță că la viitorea înfățișare Tribunalul va fi mai indulget ca judecătorul de ocol. (C. Capit.) DIVIESÎ Sinuciderea unui copil de cinci ani. Plecând dăună și diminuță la lucrul său, mama copilului Edmond Reveilmat, din strada Pigalle la Paris, însărcinase pe prietinul ei Albert Jomir cu supravegherea lui. Pe la unspre fiece ore, copilul, careera în vârstă de cinci ani, deschise un dulap, lua un revolver și-și slob și un foc în ochiul stâng. Martea a fost aprópe instantanee. 1 Se ghicește desperarea bitei mame, când află acestă tristă și ne’ntiasă dramă. Cronica Judeciară Crâșmar—sub-comisar cinci lei și un ultragiu.—Avocatul negustor de porci. Alaltaieri iar veni înaintea Tribunalului S. III un proces prin care femeia Hristia Nicolau muncitoare, este inculpată că a ultragiat ?!! pe... ipistatul mahalalei. Pentru a nu fi lungi, lăsăm cuvântul președintelui . Președintele: De ce ai înjurat pe ipistat, când a venit să te întrebe de ce ai furat o găină ? Prevenția , (cu voce tremurândă) de- d-lor, dacă n’am știut că e ipistat, bazilar focul să bată, eu știam că era cârciumar lângă mine, și ații este ipistat. Președintele. In proces-verbal spune că ai rîdicat ala murdară contra lui. Prevenția: Nu e adevărat, d-lui după ce m’a înjurat de tote neamurile, a început să dea și ghionturi in mine, și cum n’am știut că e ipistat gândind că tot este cârciumar, am vrut să dau și eu in el cu donița iar nu cu oala. Tribunalul vânând simplitatea prevenției, o achită. Prevenția după ce audi că a ertat’o ceru in gura mare să oblige pe ipistat să’i înapoe de cei cinci franci care ’ia dat cu două bile după fapt, pentru ca să rupă procesul-verbal. Președintele . Dute cu acestă plângere la parchet. CURIERUL TH. Bada. vN. 5 octombre, 1210 cine porumba 487*1 597* și 591/, libre lei bu/ 557 și 56 , grâu 685 chile a 56, 57, 591 lbre, lei 69, 71, 83 și 82 lei. 16 octombre. Grâu 3985 cin»55 573/ 587*, 5372, 6O și 607b» lei 63^ 817a, 82 și 90. Orz 485 chile, (437*, 447*, lei 4105, 42, 45. (C.Mn.) ’ Domnule Redactor, Vă rog bine-voiți a insera in stimabilul Dv.lar mulțumirea mea adusă in public D-nei Fanilor din Iași. C. Dornescu. KIETA ±rI Familia în Englitera Tata, in Englitera, este untăpân absolut; el e aprope un tată ca in anticitate. Mama d’abea acum începe si se emancipeze. In timpul d-nei de Stael ea nu apărea decât un moment in show pentru a oferi o cușcă cu ceaia invitaților bărbățului seu. Chiar și astăzi, ea nu jocă decât un rol secundar in familie. Ea nu are autoritatea mamei de la rol ; fiul are mai multă decât densa. Un fiu de văduvă este aici un cap de familie, mai cu samă in aristocrație, în care titul și bunurile nealienabile legate de el, sunt ale lui și numai ale lui. Cuvântul „lord“ însemneză la limba anglo-saxonă acela care procură pânea, stăpânul; „lady” însemna acela cari împarte, servitórea. Un fiu nu sărută nici o dată pe tatăl seu ; numai rar pe mama sa își strâng mânîle, efusiunea nu merge mai departe. Un fiu engles ar crede că se abate de la demnitatea sa mângâind, lingușind pe măsa. La noi, de cele mai multe ori, ea devine confidența fiilor. Ferit ca Dumnezeu să se audă de așa ceva în Englitera. Englezul e virtuos, de tot virtuos. In țara lui, mijlocia nu e cunoscută. Acesta e un mitiinin i LSam«#onts în tóte împrejurările vieței. In familia englesă, nu se cunoște intimitatea, expansiunea , reținerea și gena amiciția, nu amorul. Grație amorului fiului pentru mamă. Francesul e mai ama bil de cât ténérul Engles, dar și mai e fiminat; acest din urmă e mai solid, mai independent și mai bărbat. Cereale. Temperatura ultimei săptămâni a fost forte favorabilă lucrărilor agricole de tomna, órecare ploi urmate iffidiat de un timp frumos a permis in cele ma multe părți ale țerii să se facă arăturile și emănăturile cu multă activitate. In genere, stinderea terenurilor lucrate in tomna acesa e relativ mare. In ce privește prețurile, tendira generală pe piețele europene e slabă; in randa, târgul a fost influențat de marileantități de grâu din India ce se află pe dm spre Europa, și care se ridic la 2 milion hectolitri. Prețurile acestor grâuri a căzut a un nivel ce nu s’a mai văzut și care de stur va impedica noi expedițiuni. In Anglia, prețurile se mențin cantitatea de grâu pe drum pentru acestă țar a crescut cu 300000 hectol. In Statele Unite, cursurile sunt o scădere. Stocurile visibile crescu, pe când epedițiunile se micșorez. Expedițiunile din Nordul Rusie au fost și ele însemnate in cursul săptămâne. Prețurile încheiate la sud nu sunt in rapor cu ale țărilor consumatore. Piețele germani au închis, in afacerile pe temen, in slăbiune. In Austro-Ungaria tendina e grea, scul crește la Pesta, importul e iul. Pe piețele nóstre ce exporta ține prețul cerealelor remâne mai aceleași S’i făcut: Brăila 1 octombre. Transacțiune in cereale sunt restrânse: s’i vendut’gra 250 chile (58 jum. libre) lei 8)’ 50; porum 360 chile (60 jum.) a 59. 50 caic ; ori 460 41 jum.— 42) a 38 și 39 jum. lei și fasole 900 oca a lei 24. 35. Ha maLinaf la Sf. Dimitrie două o UC IMoI IMCl clux din care una după voință se póte da și mobilată în etajul de jos a caselor numite Coroi. A se adresa la subsemnata in acele case. A. Coroi. MULȚUMIRE. Domnă Fanilor vă aduc vrea mea mulțumire de bine-facere pentru care pe lângă că v’ați luptat dar ați și progresat mult in descoperire inventări a Bombonilor de erburi pentru vindicarea suferinzilor, căci eu unul care sufeream de durere de pept, și tușă grozavă de mai mulți ani, astăzi mé ved sănătos, cu acesta vă rămân recunoscător. C. Dornescu, Podul Iloie.nrt vân Hana un Piano forte bun la‘ UG VoilU cu Clrica Reusendorf, în preț le 800 de franci. Doritorii de a’l lua se pot axcesa la domna Grigoraș, lângă Tetrul Națion. EXPOSIȚIA COOPERATORILOR DIN ȚARĂ. Proces-Verbal. Astăzii nouă octomvre anul 1883, noi membrii comitetului, Exposiției Cooperatorilor din țară, după înțelegerea avută între noi, găsim că este mai nimerită Ziua de 26 octombre a. c. pentru facerea banchetului anunțat pe Ziua de 16 octomvre, fiind in acea Zi onomastica Fondatorului Societăților Cooperative din țară și al Exposiției, dorind al felicita in acea zi pentru marele act ce a făcut luptând pentru progresul Industriei Țărei. De cele ce preced am dresat presentul Proces-Verbal. ( Dimitrescu, Comitetul Ales. Ionescu. G. Iliescu. IMPORTANT. Intorcândume din străinătate am adus un bogat assoriment de diverse pălării garnisite și negarnisite, pene, flori și agrafe, din fabricele cele mai renumite și cu prețurile cele mai moderate, sper dar că enor mea clientelă care mi-a dat bine-voitorul seu pentru care ii mulțumesc, nu va lipsi concurs, nici de astă dată a me încuraja. Cu profundă stimă, M-selle A. Wolfsohn. Str. V. Alexandri casele Bancei lângă bd. Daniel. Dp inchilips la 26 octomvre 4 odăi L/C mumiCl 2 bucătării, beci, pivniță, magasii etc., in stradă și in apropiere de Palatul Administrativ. D. Evghenide. De inchiriet sau de vânzare O grădină aranjată cu Teatru, bufet Pomi roditori 1000. Apă Minerală 5 cabine de fereduit iaz cu pește, vie, 5 fălci de samanat. Amatorii se vor adresa la M. Petrino Botoșani. Se caută: tAfraec!,rt7S6r, wMMww mană, strada Carol No. 9, oarele 9—11. Oensiune rare Pe lângă un act de binefacere se pote câștiga 10,000 Lei și de două ori a 1,000 Lei mai multe de 500 Lei etc. Numai cu 1 Leu numerul la Lotterie de Binefacere autorizată de înaltul Guvern pentru terminare construcțiunea Templului Israelit din Galatz. Tragere la 1 Decembrie 1883. Biletele se găsesc de cumpact în tote Orașele din Țară și la Comitetul de Construcțiune Galați. Pag. 3. ANUL al XI-lea No. 115. 1 .Viranii ia întindere de 260 fălci MUdia Cl Jtoriu in apropiere de Iași, avănd pe ea dorn, crâșme, pod pe Bahlui, grădină de zarzavatul hambar, coșeri, se vinde de veci. Doritorii se pot adresa la subsemnatul proprietar Alecsandru D. Ghica Strada Carp. Vitin Urechia• Timpul de plantat arbori sosește. Villa Urechiă vinde, cu prețurile cele mai favorabile arbori de plantat, de adornament și fructiferi. A se adresa in ori ce Zi la Villă, asemenea și prin scrisori flancate, la care se va răspunde îndată. De inchiriet Dimitrie a. c. cu o intrare și bucătărie in ograda bisericei Talpalari. A se adresa ln Cancelaria Epitropiei bisericei Talpalari in ogradă. Colțuri Copilărești de tote felurile in magasinul V. GRUCHOL. Iași Strada Lăpușneanu. ANUNCIURIJ fuMIC SIRVANT Fabricant de Mașine pentru RÂȘNIT CAFEA și reparator de orice obiecte de metal. Strada de Sus, vis-a vis de casele D-lui Mavrocordat JASSY BOMBOANE DE ERBURI inventate de d-na Fani Schorr, se pot găsi la inventatóre, strada Apeducului No. 182^ la dd. I, Isacof, Solomon Col. d-na Grat, vis-â-vis de Jockey-Club și la d. P. Soituz. Hamnchifiat de la 26 octomvre casele Uu IIICI III ICI subscrisului din Păcurari unde au fost Scala primară de fete, cu sau fără grajdi și șură. Teodor Bonciu ila înaLîrîat subsemnata aduc la cunoști IIICIIMc>siință că in casele mele situate în strada Sf. Spiridon vis-a-vis de casele Mavrocordat am de închiriet mai multe apartamente compuse din 3 și 5 odăi cu bucătărie, pivniță și ogradă in stare forte bună și cu prețul moderat. Doritorii sunt rugați a se adresa la proprietară in aceleași case. B. Reinike. I* er fi ti ! Subsemnatul Iosiff Erl public că actele mele pentru proprietatea ce am in Iași disp. I, strada Morilor sub No. 90, s’au perdut din causa inundărei Bahluiului, anul curent. Asemenea acte vechi hinduse vor rămânea ca o hârtie albă. Iosiff Erl. Dp inrhiript in strada Assaki No. 4, trei LC Illeim ICI camere, un salon, camară, bucătărie, pivniță, camară pentru ținut lemne, in ogradă este fântână cu apă bună, de inchiriet de la Sf. Dumitru 1883* A se adresa la proprietară D-ra Elena Ciucă Strada Assaki. Dp vnnhirpi casete mele vilătore in Ta- 10 11101 inici tarași megieșite cu grădinele Franț și Chirilă înscrise la No. 795, cuprinzând 2 odăi mari la uliță ce este asfaltată, cerdac spațios la față și din dos, 2 odăi in ogradă pivniță mare și alte atenanse. A se adresa la sub-scrisul Strada Sărăriei No. 27. A. Melinti. 140 Mei noi sumă ce ne-o datorește ca plată a abonamentul la „Curierul“ pe cinci ani de Zile D. GH. IAMANDI Sub-prefect al plasei Seret, județul Botoșani, o trecem in rândul morților și urăm d-lui Iamandi, care refuză să ne plătescă dreptul nostru, viață lungă, ca să potă primi tot gratis. Am dori să nu fim silit a face și pentru alți d-ni abonași zei platnici ceia ce facem pentru d. Gh. Iamandi.