Curierul Foaea Intereselor Generale, 1883 (Anul 12, nr. 1-143)
1883-10-28 / nr. 121
Visul laicei Domnului Broșura are un format forte mic astfel incât să potă fi purtată și in buzunar. Facem acesta cunoscut la toți creștinii evlavioși cari prin cetirea acestei cărticele vor găsi un ajutor. Se află de vânzare la tiporafia nostră cu prețul de 50 bani exemplarul. Anul al XI-lea No. 121. IASSI Vineri 28 Octomv. (9 Noem.) 1883. Apare Duminica, miercurea și Vinerea Prețul Alion, și Aunuciurilor* ’N TASST, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE....................................... 40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . • 60 bani. STIRI LOCALE „ . . 1 fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Auunduri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b* Un J ¥ n. buni (TH. ALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE. STIL VECHI Ü țI DA ! PATRONUL PILEI TIMPUL DIN SEPTEMANA ___| STIL NOU | PILAJ PATRONUL ZILEI Râs. Soar. | Apusul Soar. gc^' ‘ ——■ “ = 11 I Noemv. 23' Duminică Apostolul Iacob fratele Domnului ' *| 4 Duminică Carol Boromeu 6—44 4—46 24 Luni Marele Martir Arota La 27 oct., la 9 ore napte, Pătrarul 5 Luni Emeric 6—45 4—45 25 Marți Sfinții Martian și Martirie vntei cu timp frumos și plóckfemesi * Jf«!1 . Eleonarâ 6-46 4-44 26 Mercuri (4) Sf. Marele Martir luiultric „ „ „ sf 7 Mercuri Engelbert 6—48 4—42 27 Joi f Sf. Dem. Basarabov sf. m. Nestortecată cu zăpadă. 1 JKt" » 8 Joi Gotfrid 6—49 4—40 28 Vineri Sf. Terentie și Neonilă B . 9 Vineri Theodor 6 — 50 4—39 29 Sâmbătă Martira Anastasia Romana -lit. ■1. 1 10 Sâmbătă Andrei 6—51 4—37 Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la DAdam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdeau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincenz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 36. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. CURIERUL O a 1 Xi cL a, x -a 1S ept m. a. n e A VIS. Acum când totǎ lumea are dar averi bănești, fie că dă sau primește câștiul lui Sf. Dimitrie, când totă lumea se bucură c’a scăpat de grija acestei zile, rugăm pe d-nii abonații noștri retardatori să bine-voeasca a’și achita compturile ce le au la Administrațiunea nostră. Am dori să nu fim siliți sâ ne reclamăm dreptul prin faca nostră aparte de la fiecare din cei rǎmași prea in urmă cu plata, lucru ce ne vom vedea siliți sâ'l facem, cu totă părerea nostră de reu. A fi ministratiunea. Courespoudeitți in Stréinatate: Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unin*. buni MOȘIA PUNGESTII 3 3 Din plasa Racova județul Vaslui situată între Roman și Vaslui se dă in arendă cu tota Gospodăria, semănăturile de tomnă, acaretele trebuitóre precum și velniță cu condițiuni avantajose. Informațiuni la sus glisa Moșie Pungeștii. Otelul pronumit VadicheU, reparat in mod radical, grajduri din nou zidite, și presentând tote condițiunele de înlesnire pentru pasageri, se dă in locațiune, cu începere de la 26 octombre a.c. Doritorii de a’l lua in chirie se vor adresa la subsemnatul proprietar. Isr. Ch. Daniel. O crâșmă, aflătore dedesubtul otelului pronumit Vangheli se închiriază de la 26 octombre a. c. A se adresa la subsemnatul proprietar. Isr. Ch. Daniel. O casă de locuința, acum zidită, aflătore in vecinătate cu Otelul pronumit Vangheli, compusă din salonaș, 2 odăi, bucătărie și alte atenanse, se închiriază de la 26 octombre a. c. A se adresa la subsemnatul proprietar. Isr. Ch. Daniel, GAIERUL MOREI , PONSON DU TERRAIL TRADUCERE de BASILE N. LUPU. Și se află de vânzare la Administrația Curierului* cu prețul de 2 Lei noi exemplarul. DE IAȘI, 27 octombre 1883. CONCURSURILE Vom lăsa pentru acum la o parte chestiunea concursurilor pentru obținerea de burse, nu dora că acesta chestiune nu’i de-o importanță capitală, dar pentru că ne-am ocupat de densa altădată, și ne vom ocupa astăzi de o chestiune nu mai puțin importantă relativă la concursuri, adică de ocuparea a diferite posturi prin concurs. E natural că oricine sâ’și pue următorea întrebare : Care’i scopul tinerei de concursuri pentru ocuparea a diferite posturi ? Răspunsul logic ce se deduce în mod natural din acestă întrebare, e, în mod necontestabil, următorul: Scopul tinerei a diferite concursuri, pentru ocuparea a diferite posturi, e ca aceste posturi sa fie ocupate de persone apte, cari să posedă capitalul de cunoștinți necesare pentru acest post. In genere vorbind, posturile ce se ocupă la noi prin concurs, cer, fără nici o escepțiune, cunoștinți speciale de la candidații pentru ele. Cu tote acestea însă, în împrejurările actuale, lucrurile la noi se petrec cu totul de altfel. Hatârul și interesul politic e amestecat și’n concursuri, ca’n tote celelalte lucruri. Poseda sau un un concurent sau o concurentă capitalul de cunoștinți ce se cer pentru ocuparea unui post prin concurs, e destul să aibă pe unul sau doi dintre membrii comisiunei examinatore în partida sa, pentru a fi sigur că va obținea un resultat strălucit la concurs și a-și avea asigurat mai dinainte jestul dorit. In cazul când concurentul nu are protecțiunea membrilor juriului examinator, posedă el oricât de multe cunoștințe, fie el ori cât de detrăbă, cât de conștiincios, ar face mult mai înțălepțește să nu se mai presinte delocla concurs, deorece resultatul lui nu pate fi decât nefavorabil pentru un atare concurent sau concurentă, care pot fi siguri de mai înainte că nu vor obținea postul dorit. In adevăr în cele mai multe cazuri, pentru cei lipsiți de o înaltă protecțiune, concursurile nu sunt decât o perdere de timp și o cheltuială zădarnică, mai ales dacă mai ținem socoteli de numerosele amânări și străgănări în coșurile când adevăratul merit ar trebui să triumfe de protecțiune și de hatâr, sau când, triumfând meritul, concursul este casat. Credem că ar fi deja timpul să se pue, o dată pentru totdeuna, capăt nedreptăților ce se fac cu ocuparea a diferite posturi prin concurs. Din doua una"*, sau aceste posturi să se ocupe printr’un concurs real, de persone cari merită a le ocupa, cari posed cunoștințele cerute de aceste posturi, sau dacă nu, să se acorde celor cu protecțiune fără nici un concurs, pentru a cruța celorlalți concurenți o perdere de timp și niște cheltueli zadarnice. TELEGRAME Londra 5 nov. „Times“zice că marchizul Tseng ar fi primit de la guvernul său o depeșă esprimându-i mirarea sa în privința depeșii d-lui Tricou la data de 29 octombre din urmă, comunicată Camerei deputaților de d. Jules Perry în cursul discuțiunii interpelării Grauet asupra afacerilor din Tonkin și după care vice-regele din Pe-Tchi-Li a desaprobat pe față pe marchizul Tseng. După depeșa citata de „The Times“, guvernul chinez declară din contra marchizului Tseng că posedă mereu încrederea sa. Viena G nov. fiarele din Viena aprobă politica guvernului sârbesc care-și dă tote silințele pentru a reprima răscola revoluționară ce a isbucnit în câteva districte. Ele sfătuesc totuși pe guvernul șerb de a ușa de reconciliare și moderație. După cele din urmă știri din Belgrad, mișcarea pare localizată. Paris 6 noviliarele comentă că măsurile luate în Serbia relative la suspendarea libertăței presei și a drepturilor de întrunire. Ele cred că Austria comite o imprudență favorisând pe regele Milan în antagonismul său cu poporul sârb. Viena 6 nov. Comitetul delegației austriaca a votat bugetul marinei cu orecare restrângeri puțin importante. Ministerul de resbel a declarat că guvernul n’are intenția a spori în timpul de față efectivul și materialul artileriei. Cât despre artileria de fortărețe a cărei sporire e necesară, acestă sporire nu va atrage o mai mare ridicare de recruți. Berlin 6 nov. La prânzul de gală dat astă iară la Curte, împăratul Wilhelm a rîdicat un toast Arhiducelui moștenitor al Austriei și prințesei Stefania și a glis că se bucură de a putea saluta pentru întâia oră pe prințesa moștenitore la Berlin , regretă numai că împărăteasa Augusta nu ia parte asemenea la onorea de a saluta aici pe prințesă; împăratul a ciocnit apoi paharul său cu acel al arhiducelui și al arhiducesei. „Gazeta Crucei“ plice că visita Principelui moștenitor al Austriei la Berlin e întotdeauna un eveniment fericit și că pentru ăutăia oră că o prințesă moștenitore a Austriei onorogla Berlinul cu visita sa. Gazeta o salută respectos și cordial. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința din 25 oct. Camera presidată de d. Agarici, presenți 76 deputați. D. președinte citește o depeșă prin care d. Stolojan anunță că nu pote veni la cameră din cauză de holă și rugă pe guvern a amâna interpelarea pe sâmbătă. Doctor Antoniu presintă un proiect de lege pentru reprimarea beției. Proiectul este precedat de un remarcabil raport, pe care Camera îl ascultă cu mare atenție, raportul arată resultatele nefaste ale beției. Proiectul este trimis de urgență la secțiuni. La ordinea grilei este discuția asupra interpelării d-lui Buescu relativă la administrația județului Tulcea. După cererea însă a d-lui Chițu, discuția se amână pe luni, pentru ca d. ministru să aibă timpul a primi tote documentele relative la chestiune. Ședința se ridica la 2 ore și jumătate și Camera trece în secțiuni. M. S. Regele a visitat luni după amăr â noile construcțiuni de la palatul din capitală. Majesatatea Sa a plecat marți dimineța la Sinaia. Duminică, 23 octombre la orele 2. M. S. Regele, însoțit de adjutantul de serviciu, a mers la scala de agricultură, unde urma a avea loc solemnitatea distribuirei premiilor plugarilor ce s’au distins la concursul din acest an. FOILETON. Xavier de Monte'pin. 49 FIICA UCIGAȘULUI. (Urmare). — Atunci îți voi spune-o...—mai ântăi, te-ai aratat nedrept și crud cătră sărmana copilă când te ruga în genunchi, cu mânîie împreunate, să aibi milă de D. de Viller care nu-i mai vinovat decât mine Achille Verdier întrerupsă brusc pe calfă. Ei! drace !...—strigă el—nu veghi nimic din ceia ce se petrece !...—Acest mizerabil casier își permite să-și râdice ochii asupra Lucie... și Lucie nu răspinge de loc aceste pretențiuni ariciose cu disprețul ce le merită !.. Nu găsesc de loc că afecțiunea unui om onest să fie atâta de disprețuit!... — Cunoști acest amor nedemn ? E mult timp de când l-am gâcit deja... D. Verdier făcu un gest de nerăbdare. Póte chiar el aprobi ?...—murmură el cu ironie. El aprob, lucrul e sigur, și, dacă n’ar atârna decât de la mine, ași da de mâne pe Lucie tânărului casier, și ași crede câ’i asigur fericirea mult mai bine decât căsâtorind’o cu un milionar... — Din fericire, nu atârnă de d-ta !... — Vai!... nu !...— ești singur stăpân pe scumpa copilă... d-ta trebue să dispui de viața sa, pentru c’am renunțat la tote drepturile mele pentru a ți le transmite și nu mă voi amesteca în ceia ce o privește decât dacă mă vei sili numai decât... — Dacă te voi sili ?...—repetă D. Verdier. — Da... — Cum ?... — Făcând’o prea nenorocită!...—Așadar ai uitat purtarea d-tale de admierea ?—ai alungat’o din fața d-tale !... ai dat’o afară pe ușa acestei camere numind’o fiică blăstămată !... în sfârșit, dacă nu m’ași fi aflat acolo s’o primesc în brațele mele, s’o duc în camera sa și s’o dau îngrijirilor domnei Blanchet, ar fi în acest moment întinsă fără cunoștință pe poveaua din ogradă !...—Vei ucide-o, domnule Verdier, și eu vreu să trăiască !... — Ia sama, Pierre Landry —îmi vorbești c’un ton care nu’mi convine !... — N’am de loc cugetul să’mi calc respectul ce ți’l datoresc...—replică calfa—numai cât vreu să’ți spun și să te fac să înțălegi că dacă te vei juca cu cuvântul meu, mă voi ținea deslegat de jurământul meu, și voi lucra în consecință... D. Verdier se’nfioră din cap pănă’n piciore sub lovitura acestei amenințări indirecte...—el voi să iasă la moment din nesiguranța’n care’l cufunda ea, și să cunoscä tot gândul lui Pierre Landry. — In ce mod vei lucra deci ?—întrebă el cu o voce mișcată. — O D-glouse, e forte simplu...—ași anula printr’un singur efect al voinței mele ceia ce s’a petrecut între noi acum cinci-spre-grece ani...—mi-ași relua fiica... — N’ai putea!... — Cine m’ar împedica ?... — O mie de motive .. și mai ântăi, pentru a nu cita decât unul, lipsa tuturor probelor cari sâ sprijine reclamațiunea d-tale... Calfa râdică din umere. — Probe !...—replică el.—Ah!ele nu’mi vor lipsi !... Ar eși din pământ dac’ași avea trebuință de ele!... — Ești un tată rău!...—urmă Achille Verdier,— vei sfărâma viitorul fiicei d-tale !...—vei reduce-o la mizerie!... — Va fi saracă, ce’i drept, în loc de-a fi bogată, dar asemenea va fi iubită, și asta va face compensațiune!...—Lucie are gusturi simple... forte puțin lucru’i trebue pentru a trăi!...—sunt mai viguros decât am fost vr’odată...—voi lucra îndoit, și ea se va găsi fericită !...—Scumpa copilă are forte multă tandreță pentru mine, vegli d-ta, deși nu’s decât un lucrător, și pare că inima sa ar bate de bucurie dacă i s’ar glice .—Tu ești fiica lui Pierre Landry... — Uiți c’ar trebui să se adaoge , a lui Pierre Landry, condemnatul!. . — Nu uit nimic, domnule...—murmură calfa c’o voce tristă,—intențiunea d-tale e crudă, dar arma pe care-o întorci contra mea nu mă pute râni...— Lucie cunoște de agii dimineță trecutul meu întreg... —Ea nu’mi-a retras nici afecțiunea sa, nici stima sa, și n’ar ioși de loc dac’ar trebui să lase numele d-tale pentru a’l lua pe-al meu!... D. Verdier îndura la moral un supliciu asemenea cu cel al nenorociților pe cari torturatorii din evul meiu îi întorceau cu furci argătore pe drugi de fer înroșiți în foc... În ori ce altă împrejurare el ar fi primit cu o nepăsare relativă declarațiunea lui Pierre Landry... El și-ar fi glis—(și pare că nu fără motiv)—că lucrătorul s-ar fi retras dinaintea imensului scandal a unui proces al căruia răsuflat ar fi fost îndoelnic, căci probele necunoscute pe cari părea el că compteră, puteau forte bine să nu existe sau cel puțin să fie neîndestulătore... în sfârșit, el ar fi vorbit cu capul sus, și siguranța sa, reală sau prefăcută, nu s’ar fi desmințit de loc... Dar acest pericol nou, venind să se unască cu pericolul vag și îngrozitor, care de câteva ore plana asupra capului seu, îi aducea amețală!... In diminața aceleiași grife vocea unui necunoscut el numisă , Jacques Lambert!... Acum Pierre Landry’l amenința să-i cară înapoi pe fiică sa !... Trecutul întreg părea gata să iasă din neant, să se intorcă contra lui, după cincispre grece ani, și să’l strivască sub greutatea sa !... Isolate, cele două acusațiuni puteau fi în neputință a găsi defectul cuirasei...—întrunite și susținându-să una pe alta, ele deveneau formidabile !... Intr’o așa situațiune, nu putea fi decât o hotărâre de luat, o încercare de făcut:—să câștige timp cu ajutorul ore căror concesiuni și a ore căror făgăduinți... Achille Verdier se resignă,—fața sa luă o expresiune mai puțin întunecată ,—sprincenile i se discreți ră sbârciturile frunței sale se șterseră, și el glisă calfei, cu o voce îndulcită într’un mod straniu: — Francheța și realitatea sunt principalele elemente ale naturei mele.—îți voi da o probă...—ași putea să mă arăt atins de limbajul d-tale aspru... îmi place mai bine să’mi recunosc greșălile... Fața lui Pierre Landry se ilumină.—D. Verdier urmă. — Nimeni nu apreciază mai bine decât mine marile și generosele calități ale scumpei nóstre Lucie...—Am fost nedrept adinnerea față cu dânsa;— m’am purtat c’o violență regretabilă care nu’i nici în caracterul meu, nici în obiceiurile mele...—Dar