Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-09-26 / nr. 109
tarelor Adunări legiuitare sunt convocate în ordinea și la termenele de mai jos: Pentru deputați. Colegiul I în jiua de Marți, 6 Noembre. Colegiul II în jiua de Mercuri, 7 Noembre. Col. III în jiua de Joi, 8 Noem. In jiua de Joi, 28 Oct., se vor alege delegații colegiului 8, conform art. 68 din legea electorala. Pentru senatori. Colegiul I în ziua de Sâmbătă, 10 Noembre. Colegiul II în ziua de Duminică, 11 Noembre. Colegiul universităților din Bucuresci și Iași, în 1iua de 12 Noembre. Art. II. Adunările legiuitore sunt convocate pentru «Ziua de 15 Noembre în sesiune ordinară a anului 1884-85. TELEGRAME Paris 4 oct. Lupta contra celor B șalupe canoniere franceze se confirma; ea au fost o strălucită victorie repurtată de Franceji contra mișcarei ofensive a unui corp de 400 Kineji regulari pe cari Francezii continuă și acum ai tot da îndârăpt. Chinejii au suferit perderi considerabile. Pesta 4 oct. Pehy este ales prezident camerei, Soutagh și contele Ramffy vice-președinți. Agram 4 oct. Dieta au ales pe Mirko Horvat prezident. Paris 5 octombre. Amiralul Courbet continuând ieri atacul Kelungului au ocupat pozițiuni mai fără rezistență ; după ce le-au fortificat el urmă drumul înainte. Comandantul Lespes demontă bateriile chineze care aparau apropierea de Tamsui, și actualmente lucreza a distruge linia de torsuri, cărei tmpedica^Naraci. Vum 5 oct. Prin cercurile diplomatice de aice se asigură că regele și regina României mergând la Sigmaringen vor trece prin Viena unde se vor opri pentru două zile. Cairo 5 oct. Nubar pașa respunde la protestarea puterilor in termini împăciuitori, invocând, pentru a scuza suspendarea plăței amortismentului datoriei publice, necesităței financiare. Regele și regina Grecilor s-au reîntors la Atena. Constantinopoli 4 oct. Venită pe cale indirectă.— O circulară a lordului Granville recunoște necesitatea de a se regulă indemnizările pentru bombardarea Alexandriei, dar plata acestor indemnizări nu pate fi posibilă decât după regularea chestiunilor financiare egiptene; prin urmare lordul Granville sfătuește pe puterile protestatare de a aștepta raportul lordului Northbrok, care va fi remis până într-o lună de zile. Londra 6 oct. Ziarul „Times“ a primit din Peking o depeșă care spune că Rina este decisă să primască un arbitraju cu tote consequențele lui. Paris 6 oct. Comandantul Lespes au ocupat ieri Tomsin. CRONICA INTERNA M.M. L.L. Regele și Regina, însoțiți de d maior Casimir, aghiotant, și de d-ra Romallo, au plecat Luni din gara Cotroceni cu trenul regal, la carele 9 și 30 m., la castelul de Sigmaringen. M M. L.L. Regele și Regina au fost întâmpinate in gară de d. Ion Brătianu, președintele consiliului, impreună cu toți d-nii miniștrii de d. general Crețeanu șeful casei Sale militare, de d-nii generali Cernat, Radovici, Pilat, Slăniceanu, in ținută de serviciu, de d-nii D. Ghica, președintele Senatului, d-nul N. Bibescu, vice-președinte, Eug. Stătescu, d-nii coloneii Algiu, Lahovary, Budișteanu etc., precum și de d-nele Sturdza, Cămpineanu, Fălcoianu, de Hertz, cari au oferit frumóse buchete M. S. Reginei. D-nii I. C. Brătianu și D. Sturdza însoțesc pe M.M.L. Regele și Regina pâna la Verciorova. Trenul regal a întâlnit la Craiova trenul accelerat No. 3, căruia i-a trecut innainte. In acestă gară, precum și in tote celelalte, Majestățile Lor au fost salutate de autoritățile militare și civile precum și de un numeros public. De la Verciorova M.M. LL. Regele și Regina plecă in brectul direcțiunei drumurilor nóstre de fer, care se va atașa la trenul accelerat pâna la Viena. Majestățile Lor se vor opri o fii sau doué in Viena, de unde își vor continua calea pănă la München cu tren special, dar de aci se vor îndrepta spre castelul ude se serbezâ nunta de aur a principelui de Hohenzolern. l.M. L.L. Regele și Regina au fost întâmpinați la gara Pitești de autoritățile civile, de d. general Vlădescu, comandantul divisiunei Târgoviște, și de toți d-nii ofițeri superiori din garnisonă. D. general Vlădescu a însoțit trenul regal până la Slatina, unde se aflau de asemenea toți d-nii ofițeri superiori presenți in acea garnisonă și autoritățile locale civile. La Craiova M.M. L. Regele și Regina au fost întâmpinați de d. comandant al corpului I de armată cu toți ofițerii superiori de garnisonă precum și de autoritățile civile locale. D. comandant al corpului I de armată a însoțit trenul regal pănă la Verciorova. M. S. Regele a primit din partea M. S. Reginei Regatului Unit al Marii Britaniei și Irlandei, Impărătesa Indiilor, scrisorile prin cari face cunoscut MM IL. Regelui și Reginei că nora sa A. S. R. cuRH.J RALASSAN. Ducesa de All a A. S. R. Ducelui de Alba istere unui principe. Exc. Sa D. mise șimurdinar și ministru pl al Marei Britaniei, a autonom a remite M. S. Regelui scristo • ificare. In ziua de ten bre s’a inaugurat deschiderea fisiu real din Călărași. Erau ie serbare d. primar al orașului, a refecturei, președintele consilau și membrii corpului didactic Cu acestă directorul gimnasiului, d. C. cu, citi discursul său de descrire după ce arătă importanța se l în tratarea cesti unei învățări din punctul de vedere al not trecum și al modului cum al cerințelor țărei. Comparând reale cu cele clasice, d-sa zice timpul a ne îngriji de prosestra materială: «Un popor ci și vra să trăiască, nu pute si lupta pacinică încinsă între popotei, ndustriale. Ca să iasă triumfător din acestă luptă, el are trebuință nu numai de multe brațe și de mari capitaluri; el trebue să posedă și știință.* Se telegrafiază din Titu că I. P. S. S. Mitropolitul Primat a sosit acolo, însoțit de mai multe persone bisericești și civile, unde a fost întâmpinat de preoții și primarii comunelor vecine cu stindardele, de elevii șcdlelor primare, de d. prefect al județului Dâmbovița și un număr însemnat de cetățeni din Târgoviște. I. P. S. Sa se duce să visiteze vechea Mitropolie din Târgoviște, care se restaurează din fondurile votate anul acesta de Corpurile legiuitoare. Ziarul «l’Indépendance Roumaine,” ocupându-se misi țalele trecute de călătoria d-lui G. Calenderu, președinte consiliului de administrațiune al căilor ferate române, anunța că d-sa a fost însărcinat să trateze răscumpărarea liniei Lemberg- Cernăuți-Iași.^ D. Calenderu s’a întors de câte,va Iile in capitală și suntem in posițiunea afirma că d sa n’a tratat de loc răscumpărarea liniei ferate din nordul României, unui pi.cIud#numit.nl (jimr, f*i s’a ocupăt pur și simplu de căutarea sănătăței sale. (Teleg) Duminică s’au întrunit în sala Senatului mai mulți deputați și senatori ai majorităței din fostele Camere. Despre cele petrecute în acestă întrunire, ni se spune că d. prim-ministru T. C. Brătianu ar fi dis între altele că nu trebue să se credă că oposițiunile nu vor lua parte la viitorele alegeri. Din contra, afirmă d-sa, oposițiunile vor lupta și este de temut că mulți liberali se vor uni cu acești veșnici vrășmașii ai libertăților, și de aceea trebue să se formeze comitete electorale spre a se putea ține pept. D-sa mai adaose că împrejurările fac să fie indispensabilă o remaniere a cabinetului, dar că ea nu se va efectua decât după alegeri. Dăm acestă relațiune sub totă reserva, deși ni a fost comunicată de o persona bine informată. (Românul) De la 1 Octombre toteși autoritățile Statului vor fi furnisate cu hârtie din fabricSca românască din Bacău. Peste câteva z zile, d. Pencovici, directorul imprimeriei Statului și al „Monitorului oficial”, se va duce §ii primască primul transport. Se scrie din Slobozia, județul Ialomița, că la 16 ale curentei a avut loc acolo concursul de pluguri și exposițiunea de vite. Solemnitatea a fost deschisă și prezidată de prefectul județului. Au luat parte la concurs 115 pluguri. S’au distribuit ca premium 25 pluguri de fer, cel mai nou sistem, iar pentru vite s’au dat medalii. Medalie de aur s’au dat dlui M. Moldoveanu, mare econom de vite. Acte oficiale. D. George Cavalioti s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Galați și D-nii Andrei Panaitescu, Vasile Dobrovici, Costin Vărlan și C. Șerbănescu ajutoare primarului. Sunt numiți: D. Stefan Durugea, actual sub-prefect la plasa Marginea-de-Sus din județul Râmnicul-Sărat in funcțiunea de polițai al orașului Râmnicul-Sărat, in locul d-lui V. G. Teodoru, destituit. D. George Pavelescu, in funcțiunea de polițai al orașului Turnu-Măgurele din județul Teleorman, in locul d-lui C. A. Gărdescu, demisionat. D. V. Ionescu, fost polițai, in postul vacant de polițai al orașului Alexandria din jud. Teleorman. D. Mihail Tăutu, căpitan în retragere, in funcțiunea de polițai al orașului Târgul-Frumos din jud. Iași, in locul d-lui S. Mavrodin rămas în disponibilitate. D. Ion Petrini, actual polițai al orașului Huși, în postul de șef de birou în cancelaria prefecturei jud. Fălciu, în locul d-lui G. Berisachi demisionat. D. Petre Argintoianu, actual sub comisar la poliția orașului Iași, în postul de polițai al orașului Huși în locul d-lui I. Petrini, trecut în altă funcțiune. D. C. A. Gărdescu, fost comisar clasa II pe lângă prefectura poliției Capitalei, în locul d-lui Gr. Stamatian, demisionat,nunta că p. s. s. arhiereul Calist e unul dintre aceștia, încă in viață, a făcut diferite donațiuni. Așa, a dat Eforiei spitalelor civile sumă de 20,000 lei, din venitul căreia să se întrețină un pat in spitalul Colțea, pat ce-i va purta numele și portretul. A dat 13,000 lei Afilului Elena spre a se intreține o orfană in acel institut, formându-i-se și zestre din prisosul venitului. A dat 30.000 lei, in scopul de a se face două apartamente pentru preoții de la Biserica Delea-veche, fundată de el, precum și pentru clădirea unei clopotnițe. Se știe că tot prea sfinția sa arhiereul Calist a fondat o scala primară de băeți in suburbia acelei biserici. Binefacerile acestui demn Prelat, precum se vede, sunt mari. Sufletele mari, fapte mari săvârșesc. Fie ca p. s. s. arhiereul Calist să găsască mulți imitatorii. (Romania.) Binefacerile Arhierului Galist Puțini sunt dintre oamenii avuți cari in viață sau după marte dau ori lasă ceva din avutul lor pentru instituțiunile piese filantropice sau de cultură. Egoismul caracterisează pe aproape întreaga omenire ; cu greu și vine cuiva a se mai gândi și la semenii săi; puțin le pasă multor de săracii cari suferă, de orfanii lipsiți de sprijin și fără ajutor. Și, acesta este păcatul general. Cu tote acestea, se găsesc câteva excepțiuni. Puține in adevăr, dar tot se găsesc. Intre acestea putem numera pe reposații intru fericire Mitropolitul Nifon, Vasile Paapa, protopopul Tudor, și alții, a căror nume rémas au neperitare. Multe și folositóre instituțiuni au fondat oamenii aceia, și recunoștința omenirei îi urmărește pe cealaltă lume. Și fie cine trebue să se simtă fericit când vede că asemenea exemple mai găsesc imitatori Astfel, cu o deosebită plăcere putem amitti băiat. Autoritățile care fură încunoștiințate de disparițiunea băiatului, se ocupară cu indiferență de acastă afacere, fiindcă nu era nici un motiv de a se admite comiterea vreunei crime, sau vreun accident. Nu era de mirare ca un băiat orfan să fugă în lumea mare ca să-și potă face o carieră mai bună. Ewald Kruse asemenea, îndemnat de rugămințile Măriei, plecă dimineța la Lübeck spre a se intorce după câteva ore asemenea fără nici un resultat. Insé ce era agitațiunea causată prin disparițiunea inexplicabilă a băiatului iubit de toți, pe lângă agitațiunea care o găsi acum în castel și’n sat! Eberhard, baronul de Sporke încetase din viață în timpul absenței sale. Dimineță chiămase el încă pe Măria lângă dânsul, și după ce părăsise tinera fată pe bătrân căzuse într’un somn, din care nu mai avea să se treziască. Credinciosul servitor găsi pe stăpânul său mort pe fotoliu. Cine, afară de Maria, se mai gândia acum la băiatul dispărut ? îndată după înmormântarea solemnă a colonelului, plecă Ewald Kruse de la Travenlo. El scia pe amica sunetei sale deocamdată asigurată sub protecțiunea mamei, căria îi testase colonelul casa și o rentă pănă la mortea ei. Domnișorul Otto părăsi asemenea moșia; el nu avea de loc dorința de a abandona Curtea și serviciul monarhului său. I. NI. Duói ani trecuseră de la hramul de la Travenlod, în care și regele suedez fugar Carol XII se oprise în acea localitate sub masca unui comersant bătrân. In curând se făcuse cunoscut, că eroul regal sortise a amăgi vigilența dușmanilor și de a se sustrage tuturor urmăririlor. Fericit ajunsese el cu cei duci tovarăși ai săi în Pomerania, și in dosul marilor cetăței Stralsund se opuse el in contra armatelor aliate ale Danezilor, Saxonilor, Prușilor și Rușilor. După acesta însă se îndreptă el către Nord, spre a amenința din nou cu putere armată pe Norvegia, a cării deslipire de Danemarca forma unul din planurile principale ale politicei sale belicase. In diferitele lupte, care luase parte armata daneză, se distinsese căpitanul Evald Kruse atât de mult, că urcându-se repede din grad in grad, era in curând considerat de cel mai iubit și mai însemnat ofițer al armatei. Regele Frederic IV însuși stima pe modestul și valorosul june ofițer, onorându-l cu rangul de colonel, înainte de tóte vise îi produsese fructe abundente recomandațiunea ce i-o încredințase bătrânul său nas în țiio » de pe urmă a vieței sale. Baronul de Gollenfeld a simțit chiar de la început simpatie pentru dânsul și-i deschise în modul cel mai cordial casa sa, una din cele mai avute și mai ospitaliere a reședinței. In una din camerile scump mobiliza bătrânul boer, o figură robustă și negător , bătrâneță, din care se putea cunosce la ..*nu lere pe fostul militar și fără uniforma de care u se despărțise nici după retragerea sa din [oarecare depărtare ședea o damă ténéra îmbrăcată cu cea mai mare eleganță, in etate duăzeci de ani ; era nepota bătrânului aristarolina Sibylla de Glade nu poseda nici o la părinți, Insă ca singură rudă mai de a râpe a baronului era clironoma presumptivă a vere f amiliei Gollenfeld Ténéra fată era una din ființele -iede, cari pot deveni cu atăt mai periculose aceloriți cari nu cunosc încă artele cochetăriei rece lângă acesta, Carolina Sibylla își dedea aerul unei romantice extravagante, pe când in realitate ea poseda nisce capriciuri și o reculă de inimă, cari facultăți causară multe momente triste bătrânului unchiu, care avea o inimă simțitorre și un caracter sincer de soldat și care cunoscea prea bine interiorul sufletului ei. In momentul de față disposițiunea junei fete nu se părea a fi tocmai bună. Baronul se uitase un timp îndelungat la dânsa în tăcere, el observase cum se posomolise fruntea ei cea albă, el vela cum nepota lui lua când o carte, când un lucru de mână, sculăndu-se repede și preumblăndu-se apoi cu pași grăbiți pe covorele camerei. «Carolină, ești nelinișcită,” începu el în fine, «ești iritată pentru că avem să primim pe regele în astă sară ca este in casa nóstră ? S’a întâmplat ceva, prin care ar trebui a se schimba disposițiunile deja luate?” Carolina Sibylla ridică umerii. «Pentru ce este guvernorul casei aici, dacă am trebui să ne ocupăm și de asemenea lucruri ?” respunse ea. „Decorațiunea salonelor și precum și a mesei, va face în astă sâră onore casei nóstre ca totdeauna." „Atunci cunosc causa adevărată a indisposițiunei tale, copila mea, și ea îți face onore ; ești întristată, că Ewald Kruse trebuie să plece în astă sâră îndată după masă cu regimentul său la armată ? Ei bine, cu ajutorul lui Dumnezeu se va întorce junele nostru militar sănătos și încoronat cu lauri moi din campanie, și dulcea speranță ce o ia cu dânsul, și va fi un talisman protector.” Carolina își ridică repede capul cel blond. «De care speranță vorbesci, unchiul meu ?* întrebă ea cu bruscheța : „eu nu cunosc nici una.» (Va urma). CENTENARUL LUI HORIA apel Ziua cea mare a aniversărei revoluțiunei din 1784 a Românilor din Ardeal se apropie, e mare pentru toți Românii, de pretutindeni; împreună trebue s- o sărbătorim. Ni se prezintă un prilegiu, spre a dovedi existența solidarităței tuturor Românilor. Să nu ne scape ! Repetăm apelul nostru catre scriitorii români, spre a colabora la albumul menit a immortalisa faptele martirilor de la 1784.—Termenul pănă la care se primesc manuscrise, e cel de 25 Septembrie.—Subiectele, in prese sau poesie, să fie naționale. Din provincie am primit cu bucurie cereri numeroase de a se serba centenariul și prin județe, îmbrățișăm ideia. In acest scop trebuesc înființate sub-comitete. Apelăm la cei cari pot lua inițiativa și’i înștiințăm că au să se adreseze, in această privință, secretarului nostru general, d. C. C. Dobrescu, strada Negustori, No 4. Pentru întâmpinarea cheltuelilor serbarei, și anume a tipărirei albumului, desemnărei și litografiei portretelor, precum și pentru crearea «unui fond al lui Horia,” din care să se ajute victimele datoriei lor de români între frați subjugați, deschidem liste de subscripție, cari se vor trimite tuturor persoanelor care vor avea patriotismul de a fie lăsărcînactT“cTF"‘ lectarea. Cererile să se facă secretarului general. Banchetul din București fiind de o însemnătate deosebită, dorim să avem delegații din toate părțile Românismului. Ziua fixată pentru banchet e cea de 21 Octombrie. Frații cari vor veni, să ne anunțe înainte pănă iniua de 10 Octombrie. Contăm pe sprijinul tuturor Românilor, în împlinirea sarcinei ce ne-am luat. Să nu perdem din vedere: Străinii ne privesc! Din ședința de la 18 August 1884. COMITETUL pentru serbarea centenariului revoluțiunei din 1784. BULGARIUL ȘI MAGARIU. (fabulă) Audind Bulgariu că se vinde bine In Stambul ardeii,Us-au el în sine: Acum este timpul a mă’nbogați! Și dicênd acesta, începe a ticsi, In desage-i sdravini ardei și ridiche Copte forte bine, nici de cum pripite, Și după ce’i umple, pe-un magar bătrân î’i așede bine, fiind bun stăpân. Sevărșind acesta pe magar apucă, Sdravăn de căpăstru, ca se mi’l conducă . In Țarigrad unde marfa’i avea preți, Trec Balcanii falnici plini de lupi sumeți. In sfârșit Bulgarul cu marfa’i sosește In Stambul în piețe, aice se oprește Și’ncepe se strâge : Marfă de vândut Eftină și bună, cât nu s’au versut! La grozavul strigăt, pe magar îl face Și el că se rugă c’o turbată voce, Bulgarul atuncea forte suparatice: Urechete, tu te-ai transformat ? Din sarsanar simplu, în negustor mare? Vinde dar tu marfa, ș’apoi iute tare începe să fugă marfă și magar. Lăsind într’o clipă, la Stambul de dar. Iar fugând el tbce tainic mult în sine. Văd că și măgării, azi mă’ntrec pe mine. Gh. Teutu.