Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-04-08 / nr. 39

Anul al Xll-lea No. 39. IASSI Duminică 8 (20 April.) 1884. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea ,la roțul Alton, și Anunciurilor IMI ÍASSI, pe an, 24 fr.—pe semestru 12 fr.— pe trimestru 6 fr. DISTRICTE, pe an, 28 fr.—pe semestru 14 fr.— pe trimestru 7 fr. STREINATATE...........................................40 fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 bani. SUIRI LOCALE . . . 1 fr.— i'l'ISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. Aminciuri: Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b* Wm­ Nr. 20 bani FOAEA INTERES­ELOR GENERALE. (T) Sf. I*asce Ap. Zodion, Agaff 51 Raff G) Sf. Pasce și M. Euphsihie (Sf) Sf. Pasce și M. Terentie, Pompie Martirul Antipa Sf. Vasile mărturisitorul­­ I­ Isv. Tămăd. și Mart. Artemon Sfântul Martin ____________ La 6 april­ia 11 ore noptea. Pătra­rul întei cu timp amestecat, când bine când plac. Aprilie. 20 21 22 23 24 25 26 Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la D* Adam négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris G. L. Daube & C-ie, 31 bis, Faubourg Montmarte & 31, Passage Verdöau, Paris. Pentru AUSTRIA și GERMANIA la RudolfMosse Seiierstatte No. 3. Wien Vincepz Hrdlicka I., Hauptstrasse No. 86. Wien Rotter & C-o Reimergasse 12 Wien. Pentru ANGLIA la D. Eugen Micoud Londra 81 in Fleet Stree E. C. Manuscriptele nepublicate se ?or arde. Wn Nr. 20 bani (TH. BAL AS SAN) Conrespoudenți In Streiuatate: STIL VECHIü V I O A PAT RONÜL PILEI Aprilie. 8 Duminică 9 Luni 10 Marți 11 Mereu ri 12 Joi 13 Vineri 14 Sâmbătă Cam n cL a. r­ul 1­p­t­ă­m­­anei TIMPUL DIN SEPTA­MANA STIL NOU VID­A______I________PATRONUL I>­ILEI | Käs. Soar.­­ Apuani Soar. Sk Duminică Quasimodo 5— 1 6—52 Luni S. Anselme 4—59 fi—54 Marți S. Opportune 4—67 6—55 Mercuri g. Georges 4—56 6—66 Joi S. Léger 4-55 6—58 Vmeri S. MarCj abst 4-53 6—59 Sâmbătă S. Clej 4—52 7— 0 „ wneri EA“ Societate Generala de Asiprare Mutuala Agenția principală din Jassy. Localul Academiei din București cărui aripă t­repta a fost distrusă de incendiu fiind asigu­rat la acesta societate. Direcțiunea a luat în­dată măsuri de estimație și confom avisului Onor. Minister a dispusat restaurarea ei. Acestă pagubă, de­și forte însemnată, nu a sdruncinat întru nnimic starea Societății, ea fiind acoperită provisoriu­ din capitalul de re­­servă de care dispune acestă Societate și spe­răm că va fi întorsă acelui capital chiar din veniturile anului acestuia. Cele ce proced cu onore se aduc la cunoș­tința doi­lor Societari. Agent principal A. N­Upoul. De vânzare de veci Moșia Făușeiștii și Hus­­asișaxiei din județul Iași proprietăți a erezilor defunctei Ecaterina A. Ghica, cea în­tâi in întindere de 4000 fălci din cari 3000 pădure și cea al doilea de 400 fălci. Dorito­rii să se adreseze la casele d-lui Alexandru D. Ghica strada Carp. Moșia Cazanești­­. IXn« ti­muna Negrești in Întindere de 435 fălci, a­­prope tote arabile, se vinde de veci. Doritori bine-voească a s^^reia in Iași la subsemnatul. Nicolai Suțu. t "împ inchiripi P«*ru ° dal. bucătărie, OL­O II IIII III ICI odaie pentru servi, pivniță etc. in etajul de jos a caselor mele din dosul Universităței, lângă Biserica Sf. Atanasie. A. M. Sendrea. stiphirîof ^a ^ april viitor in sl­lstu­l ICI strada Păcurari unde a fost scula de fete, un apartament de patru odăi cu bucătărie și pivniță cu 720 fr. pe an. A se adresa la subsemnatul strada Păcurari. Teodor Bonciu. Ho apartamente de locuință in Uc­hiMb­ritU casele iVegrux si Str. Cărei. Tot in acele case de inchiriet o crâșmă, având pivniță încăpătore pentru mai multe vase cu vin. Doritorii ale in chirie se pot adresa in acele case apartamentul No. 15 IV. Botez. Hp inghinal 0 casă cu trei odăi* bucS­­L­ O si 101111 Ici­tărie, pivniță ogradă spa­țioasă și arepansisz trebuitóre, situate strada Română la aer curat este in present de in­chiriet. Dantorii pot a se adresa la Părintele Cost. Vassiliu in curtea Bisericei 40 Sfinți In Iassy. Ce caută o guvernantă pentru trei copii, se cere se aibă cunoștință bună de limbele francesa și germană, se pate și de pian. Șederea va fi la țară, nu departe de Iași Pentru condițiuni sau informațiuni mai detailate a se adresa la Redacție. Băile Minerale de la Slănic Sub­semnații asociați la exploatare re­numitelor băi de ape minerale de la Slă­nic facem cunoscut Onorabilului public, că cura apelor de la aceste băi, anul curent la 1 luni, și care va dura pănă la finele lui August. Vizitatorii băilor, pe lângă cura apelor minerale vor găsi o posițiune romantică, precum aer bun și cu parfum de brad­j, o temperatură plăcută, un mare Oțel El­vețian și altele mai mici, case bine mobi­late, un bun restaurant, mai multe dis­­tracțiuni etc. etc. Personele care vroesc a avea camere, se vor adresa la d na A. Rohr gara Paș­cani, pănă la 15 Mai și de la acestă dată pănă la finele lui August la băile Slănic. Transportul voiajorilor de la 1 luni se va face cu drumul de fer de la Adjud­­. Pănă la T.-Ocna, și de la T.­Ocna pănă Slănic cu trăsura. Hori­a Ursulescu. PROGRAMĂ pentru Serbarea Sfintelor Paști ȘI A ZILEI DE 8 APRILIE aniversarea nașterei și proclamărei de Dom­nitor a. M. S. Regilui In­fara de Vinerea­ Mare, Maj. S. Re­gile, însoțit de Casa Sa civilă și militară, au mers la orele 7 jum. la biserica Mitro­poliei și a asistat la sânta ceremonie. La acastă serbare se va afla la Mitro­polie, la orele 7 jum., doi, miniștrii, doi, președinți și membri ai Corpurilor legiui­­tore cari se vor afla in Capitală. înaltele curți de casațiune și de compturi, curțile și tribunalele, corpul profesoral, d. primar cu consiliul municipal, camera de comerciu, funcționarii superiori și do. ofițeri supe­riori din garnisonă. La scoterea sfântului Epitaf, ocolirea bisericei de către toți cei de față se va face in ordinea următore : 1. Clericii cu faclele; 2. D. prefect al poliției Capitalei ; 3. DD. adjutanți regești; 4. Clerul oficiant cu Sf. Epitap. Apoi: M. S. Regile cu I. P. S. S. Mitropo­litul Primat. In urmă : 1. DD. miniștri; 2. Membrii corpurilor legiuitore; 3. înaltele curți de casațiune și de comptor;­ 4. Curțile și tribunalele ; 5. Corpul profesoral; 6. D. primar în consiliul municipal; 7. Camera de comerciu, do. funcționari superiori și do. ofițeri superiori. Un adjutant regesc, ajutat într’acesta de doi ofițeri de ordonanță, este însărcinat a priveghea stricta păzire a ordinei prescrise pentru procesiune.* In sâmbăta Paștilor, la orele 12 din nopte, M. S. Regele, urmat de Casa Sa civilă și militară, escortat de escadronul de gendarmi al Capitalei, va merge la Mi­tropolie la Sânta înviere. Doi miniștri, înaltele corpuri ale Sta­tului, magistrații și funcționarii mai sus arătați, vor asista la acestă serbare. Liturghia se va sluji de către I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de î­­naltul cler. Momentul când I. P. S. S. es­­clamă: «Christos a înviat!» se va anunța Capitalei prin 101 tunuri de pe dealul Spirei. Conform vechilor tradițiuni se va scrie evangelia sf. Ion, pe care M. S. Regile o va semna și se va învesti la urmă cu si­giliul Statului. M. S. Regile va lua apoi in mână Sf. Cruce, înaintea căreia se vor închina a­­sistenții. La sfirșitul sântei liturghii se va cele­bra un Te-Deum pentru aniversara zilei de 8 april, atât in Capitală cât și in tote județele. Detașamente de corpuri de armată vor sta înșirate in curtea Mitropoliei pe tot timpul cât va dura ceremonia Sf. învieri. P­A­Ș­T­E­L­E. Din Nazaret póte fi ceva bun ? Ev. Ioan Cap. I. ver. 46. Bară cuvântul adevarului, al drep­­taței și iubirei cutriera Iudeea și la­turile ei, și gloatele împresurau pe Dumnezeu-omul. rele La început era cuvântul $i­e ma­Evanghelist, și acest cuvânt co­­borîsă înălțimele certurilor de la Dum­­nezeu-tatăl, și întrupâ odusă umplea pământul chiar la leagănul omenirei. Și dulceața și blândeța lui subjuga cu dragoste poporul și neamurile, Iisus era realitatea profețiilor celor cu mult, cu mult mai înainte de venirea lui acolo jos. Dacă mintea omenească a­­dese­ori și la toți, nu ajunge a se ridica pănă la vrednicia predestinărei sale, și a pricepe cu siguranță și a crede fără șovăire; apoi adevărul îm­brăcat in haina realităței și văzut și pipăit, convinge puternic și face să a­­muțască pănă și umbra îndoinței. Iisus iu iesle sărace și umilite se naște, eară împărații din palaturile bo­gate, aleargă conduși de o stea în drumul necunoscut, spre a aduce da­ruri prețioase și a i se închina lui; căci el pentru mântuirea neamului o­­menesc se scoborîse din strălucirea cea mai înflăcărată a ceriului, de la tronul creațiunei. Minunea această s’a arătat ca și soarele pe orizonul cel nemărginit din întinsul universului, Iisus încă mic copilandru fiind, înspăi­mântă cu cuvântul și înțelepciunea sa în templul Ierusalimului pe cărturari și farisei, pe arhierei, acești bătrâni fruntași ai jidovilor. Mubții și deșăr­­turile întinse, mările și rîurile rând pe rând începură a mărturisi puterea și mărirea lui. Era cuvântul dumne­­gieesc care luară prin trânsul, și nu graiul amăgitor și de­ și al omului. Era dreptatea și iubirea universală ce se introducea între oameni; era, nu idealul, ci, realul mântuirei, al fericirei. Ce face însă principiul zeului, de este el un princip primordial, și nu e smomitere îndatinate de care cu mul­tă, multă ușurătate ne arățăm, lăsând resonamântul la o parte ca de gardă ? Ei luptă de moarte. „Iubesc binele și’mi place, însă, râul cât a’l face.“ Pe acest râu Iisus îl combătu prin cuvânt, învâțâturi și acțiuni miracu­loase ; pe acea gardă părăsită o for­tifică prin devotament, abnegațiune și sacrificiul seu de marte. A iubi pe tot omul din lume ca însuși pre sine, ne-a dat frăția omenirei, cu de-a cu de-a ajuta și cerceta pe bolnav, nu-a înmuiat inima spre bine, cu a milui pe sărman, nu a deschis mâna spre bine-facere, care naște atâta mulțu­­mire in sufletul nostru ce se mângâe în binecuvântări curate, cu a­­rta chiar pe dușmanul nostru, este a ni înălță pre noi oamenii pănă la grația și misericordia dumnezeeascâ! Să se purifice omul de brutalitatea moravurilor ucigătoare, redânduse cu­rățeniei și iubirei de pace, ce nu în­­drumează spre fericire, era ținta în­­vâțăturilor și faptelor sale. Și astfel, Pace vom era cuvântul cel sublim și divin a lui Iisus. Spre a dobândi omenirei această pace de fericire, Dumnegreu-omul fu crucificat, incluzând cele mai insămă­­toare batjocuri, și chiar pe crucea dintre cei doi tâlhari, străpuns cu lancea fu, acel ce cu cuvântul vindeca și îmbucura lumea. El a murit, l’a în­gropat și a treia­­ zi, a înviat; căci scris era de veacuri, că va învia. Această $i a învierei, e $ioa res­­cumparărei neamului omenesc din ia­dul sfărâmat, aceasta ]i a învierei, e <fioa paștelor, când lumea creștină ș’a întărit pe vecie biserica credinței sale această $i a învierei, e $ioa câi infestarea puterei dumnegice— a g­ăuit și pământul și ceriul#­ bncifrie. De la răsărit la apus, mea­rt- a-noapte la meagli­ gli numele tâu Hris­­toase cu glorie fu trimbițat, și din toate unghiurile pământului un sin­gur strigăt și astâgii se aude : Hristos a înviet! Eaca, că din Nazaret a eșit reformatorul și Mântuitoriul lumei, și cel ce pe Golgota, locul căpățiiei fu spânzurat, împodobi spre mântuire lu­mea cu semnul crucei înălțată pe creștetele bisericei creștine și adânc sapată in inima omului. Se ni bucurăm iubiților frați întru bucuria Domnului și în învățătura și mărirea lui nesfîrșită, se ni bucurăm la altarele noastre strămoșești cele pline de rugi și profumuri de smirnă și tămâie mângâitoare, se ni bucurăm la sinul cel dulce și scump al iubitei mume, a României noastre ! Și cu glas de pace și veselie se glicem: Hristos a înviat! Hristos a înviat ! Astă-ici este o­rai mare, o cei mare de serbar O cinstește tot creștinul, căci Hristos a in­viat Cu el a venit în lume fericirea, libertatea Din mormînt a eșit viața și din sclavi egalitatea Salutare dar Române și Hristos a înviat! A’nviat și țara ta, România, e regat! Tu fetiță de la țară cu flăcăul făt frumos Prinde hora mare mare căci a înviat Hristos! Tu bătrâne în putere uită grije și nevoi Voi săroci ve’nveseliți și Hristos a fost ca voi, Salutare dar Române și Hristos a înviat ! A di fi­ vesel, uită tóte, România e regat ! Salutare scumpă țară care sus te-ai ridicat Imbracată’n fericire cu coróna de regat Arsi din cer la tine­cată Mircea, Stefan și Mihai Și ostașii morți în luptă te salută’n dulce grai Salutare Românie și Hristos a înviat! Fiul salută pe mamă și suri de la regat! Emanuel Paraianu, LEGEA ELECTORALA. In ședința din 2 a curentei s’a con­tinuat în Cameră discuțiunea asupra legei electorale, mai mulți oratori erau de părere, pentru acuma, să nu se facă o discuțiune prea lungă, ci ar fi mai bine să se iei în considerație a­­cuma proiectul de lege, și în urmă să se propună ori­ce modificare și a­­mendamente asupra articolelor. Cu acestă ocasiune d. Petru Gră­­dișteanu, observă mai întăi că proiec­tul de reformă al comitetului de de­legați, nu este însoțit de nici o ex­­punere de motive, și că d-sa a cerut ca se facă parte din comisiunea pre­­gătitore, spre ași espune noua sa re­formă în acastă privință, dar că ma­joritatea iau refuzat acastă cerere, și în acelaș timp comisiunea n’a vroit a ținea meetinguri publice spre ași a­­râta părerile sale. Combate cu tărie proiectul majo­­rităței și susține proiectul celor 85 de deputați care sunt pentru sufra­giul universal; și în acelaș timp de­monstrează că legea electorală astfeli­ după cum e modificată de comisiune, va deveni în viitor și mai guverna­mentală de­cât cea actuală. După d. Grădișteanu luă imediat cuvântul d. Titu L. Maiorescu­i,d-Ba tetreaba^gr­ Íntei' care sunt motivele să se modifice Constituțiunea din 1866 care a fost primită de tote partidele din țară, d-sa susține că nu este prudent de a se vota modifica­rea Constituției, mai ales când jumâ­­tate de țară n’o voește. Ce însemnază acestă reformă elec­torală ? când la viitorele alegeri un grup însemnat de omeni politici nu vor lua parte la ele, și după părerea espusă de d-sa, acest grup, adică li­­beralii-conservatori venind la putere putere vor fi nevoiți se facă o noua modificare a constituției. Căci acastă lege electorală va fi o lege de par­tid , care nu va stărpi imoralitatea și corupțiunea care există în adminis­trație. Susținând că ar fi fost mai bine că guvernul să fi venit cu o lege pen­tru reorganizațiunea magistraturei, și pentru admisibilitatea în funcțiunile administrative; și desigur că Came­rele nu iar fi refuzat acesta, căci vo­­tânduse niște asemenea legi, imorali­tatea și abuzurile în alegere incontes­tabil ar fi lipsit; ar fi fost mult mai bine adaoge d-sa terminând că mai mai întâi să se fi făcut experiența cu actuala constituție, votânduse legile ce dânsa prescria, și apoi la urmă să se modifice. După d. Maiorescu luă cuvântul d-lui C. A. Rosseti, care replică cu multă vervă la cele zise de d. Ma­­iorescu, că actuala lege electorală, este o lege de partid, și că dânsa va servi numai guvernelor. S’au făcut acuzări guvernului actual, ore dânsele nu s’au repețit contra tuturor ministerelor ? D-sa recunoște că abuzuri s’a co­mis și se comit chiar de miniștrii par­tidului liberal. Cu acastă ocasiune bă­trânul decan al presei adaoge, ore câți din noi nu datorim mandatul nostru unei recomendațiuni a guver­nului , trecând mai departe demons­trează că tote rârile care se semne­­lează din tote părțile, decurg numai din actuala lege electorală, de aceia e de părere de a se face un nou a­­pel la țară, și a merge înaintea ale­gătorilor ca se videm care sunt pă­rerile lor în acestă privință. După acesta lua cuvântul primul­­ministru Brateanu, care declară că nu va susține 8 colegiuri, două sau unul, acesta se va decide la discuția pe ar­ticole , continuând d-sa $i­e se mer­gem mai departe încă și se videm dacă reforma electorală în Anglia fa­­cutu-s’au și primitu-s’a cu unanimi­tate de voturi ? Dacă la 1866, când a fost în fața unui pericol mare, când trupele otomane erau pe marginea Dunărei gata se între țară, și aici se-mi fie permis se-mi exprim adânca mea recunoștință împăratului Napo­leon III care din cabinetul său a ta­­legrafiat la Constantinopoli că trupele se nu intre în țară, și care numai densul a preîntimpinat o invasiune. Dacă atunci am fost uniți cu toții, este Un cuvânt ca se facem din a­­cesta o normă în tote mișcările nos­­tre politice ? Căci reforma electorală nu este o operă de partid, ea este a tuturor partidelor, dar n’am dorit că ea să fie făcută de un alt guvern, căci pu­tea să facă din acesta o operă de re­gres, în loc de progres. Dacă am semnat un colegiu unic în programul coalițiunei monstruase din 1863, am făcut acesta pentru că atunci luptam contra dictaturei, și eram siliți se iscălim ori­ce, că nu mai se

Next