Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)
1884-10-28 / nr. 123
Anul al Xll-lea No. 123. IASSI Duminică 28 Oct. (9 Nov.) 1884. Apare Duminica, Terourea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE Calendarul Septamanei STIL VECHIU ill II A | PATRONUL HILEI I'lIPUL DIM SEPTAMANA STIL MOU | PILA | PATRONUL PILEI | Rfts. Soar. _ Apusul Soare CétT “T -j —z—1---------------------------------— ---------- - -......... ................. -Nov7'- ------=";................................................. ' 1 28 Duminică i Sf. Terentie și Neonila 9 Duminică S. Marhurim 6—50 4—39 29 Luni Markira Anastasia Romana lia 29 Octombre la 12 ore tiua. Pe 10 Luni 3. Juste 6—51 4—37 30 Marți Sf. Zinovie și Zinovia traiul din urmă cu timp amesticat și 1' Marți g. Martin 6 52 4 86 31 Mercuri Apostolii Staiie și Amphie . , 12 Mercuri S. Renéev 6—53 4—35 1 Nov Foi Sfinții Cosma și Damian cele din Asia aP01 7.J.PaLlli 13 Foi g. Brice 6— 64 4—55 2 Vineri Sf. Martir Akin tinöfff ü... 14 Vineri .8 Bertand 6—55 4—34 _______________________Sänt l ăl. ft__________ Sfânta Martira Acepsima 16 Sâmbăta___________S. Eugenie __ ________ ______6—56___________4—33_ Manuscriptele nepublicate se vor arde. I'n 20 bani. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN 7 TASSI, pe an. 24 Fr — i pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. ÎN DISTRICT F, pe an. 2S Fr— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE...................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . fie Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATR, nu se primesc............................ Adunciuri . Pag. I, 50 b Pag. HI. 40 b Pag.. IV, 30 baJn /II, 20 bani* A apărut de sub presii: LEGEA ELECTORALA Publicată in Monitorul oficial No. 52 din 9 Iunie 1884, și Articolele revisuite «lii Constitii ținie (după edițiunea oficiala), se află de vânzare la Tipografia nostra cu prețul de 50 bani broșura. i FI* A eșit de sub presă și se află de venire la redacțiunea .Curierul* nuvela istorică : Spada lui Carol XII Prețul 1 leu nou. Dr. med. D. G. SLUTZA S’a mutat in Strada Mare in casele Ispcslor lângă Mitropolie. CANDIDAȚII Partidului Liberal-National la viitoarele alegeri parlamentare. LA CAMERĂ Colegiul I Vasile Pogor Const. C. Cerchez Ștefan Șendrea Iacob Negruzzi Colegiul sil 2-lea, Dimitrie Tăcu C. D. Dimitrescu I Ianov C. Lepadatu I. Melic Gh. Crupenschi Colegiul al 3-lea Petru Verussi LA SENAT Ooleg-i-u.1 I Principele Gr. M. Sturza Leon Negruzzi Colegiu al sil 2-lea, loan Manu Gheorghe Tăcu C. Climescu MSI, 27 Octombre 1884. Detimnd „Neue freie Presse“ urmatorea revistă politică, pe care ne grăbim a o da lectorilor noștri: „Expunerea contelui Kalooky și explicațiunile cele Ialte, pe cari ministrul afacerilor străine le-a adăugat ori în comisiunea budgetară a delegațiunei austriace, a dat acestei ședințe o importanță și un interes deosebit. Explicațiunile contelui Kalnoky se mișcau se’nțelege numai în cadrul croit de discursul tronului. Insă acest cadru este pe deplin complectat prin explicațiunile ministrului, și mulțumirea generală care a fost provocată prin ele între membrii delegațiunei se acordă pe căt conținutului, pe atăt și sincerităței explicațiunilor făcute. Contele Kalnoky a desemnat prin expunerea sa detaliată a discursului tronului că alianța cu Germania este un fapt mai presus de tote dubiile, o relațiune asigurată pentru un timp îndelungat în contra tuturor eventualităților. El a demonstrat mai departe că resultatul întrevederei de la Skierniewice trebuie a se considera ca o înțelegere comună a celor trei guverne pentru conservarea păcei europene, pe baza „statului quo,“ accentuând totodată, că relațiunile amicale între Italia există și astazi neslabite și ea n’a suferit nici o întrerupere. Mulțumirea generală, provocată de acest program al unei politice de pace, se exprimă prin faptul, că a fost salutat cu aplauze din partea oposițiuinei și că majoritatea nu s-a opus niciun fel de dificultăți. Este tocmai una din semnele cele mai caracteristice, care se nasce din relațiunile parlamentare ale Austriei, că guvernul comun cu politica sa exterioră, se apropie mult mai mult de vederile oposițiunei, decăt de acele ale majorităței, care sprijinesce și susține pe guvernul cisletian. Era dar destul de caracteristic, că singura chestiune, pe care ministrul de externe era silit a o respinge cu bruschetă, era pusă de deputatul Rieger. Ei bine, acela care se ocupă numai cu „Trias“, nu pote înțelege că „status quo,“ trebuie să excludă orice cugetare de anexiune, pe baza tractatelor existente. La ordinea cilei a ședinței comisiunei budgetare era înscris creditul de ocupațiune, și nu desbaterea asupra acestui proiect, ministrul de finanțe al imperiului de Kallay va vorbi despre situațiunea în provinciele ocupate, înaintea cloaolirilor biroului ruțel CIO la Congo, fixată, precum se scie pentru 15 Noemvrie, va avea loc o convorbire prealabilă a împuterniciților în Ziua de 1B Noemvrie. Dar și pe ziua de 15 Noemvrie se va stabili numai ordinea ,zilei și deliberațiunile adevărate vor începe de abia la 19 ale aceleiași luni sub președința lui Bismarck. Așa comunică o telegrama berlineză a gazetei din Münich „Allgemeine Zeitung.“ Din partea engleză vor fi delegați pentru conferență afară de ambasadorul Sir Edward Malet, Mr. Monde, secretarul oficiului colonial, Mr. Enderson, din ministerul afacerilor străine și Mr. Crow, secretar pentru afaceri comerciale la ambasadele din Berlin și Paris. Cine va fi represintantele Rusiei, nu se scie încă; cu tote acestea , se zice că principele Orlow, ambasadorul din Berlin, va fi împedicat prin starea sânătăței sale de a sosi in capitala imperiului german spre a participa la conferență. O comunicare interesantă, care stă în legătură cu conferență Congului, a primit „Vossische Zeitung.“ După dânsa, regele Belgiei ar fi cheltuit aprope șaptezeci milione ca fondator și acționar principal pentru descoperirea și deschiderea bazinului Congo, declarând că va sacrifica o sumă egală a celei d’ăotării, în caz că ar fi trebuință pentru continuarea și finirea lucrărilor începute. Regele se exprimă de curând de’naintea unei persane însemnate engleze, că el va sacrifica tota averea sa cu aceiași bucurie pentru descoperirea interiorului Africei, precum a sacrificat „Peabody“ pe a sa, iFiecare să se siliască după putința sa de a fi folositor omenirei. Respunzândui-se apoi, că comerciul în regiunile de sus ale Congului va ouferi câștiguri abundente, regele negă că ar fi gândit la vreo fondare de capitaluri. La 6 Noemvrie vor avea loc cele d’ăntăia alegeri pregatitore în Germania. Nu se aștăptă tote cu același interes, privirile se ațintesc principalmente acolo, unde aleg democrații sociali. Astfel de exemplu în Francfort, resultatul este forte dubios. „Telegraful“ parisian, un ziar de oposițiune conservativ republican, a împrăștiat știrea că d. Jules Ferry se va retrage spre a sili pe președintele Camerei, D. Brisson de a primi ministerul. Prin acesta d. Brisson avea a se face imposibil ca candidat pentru postul preșidenției republicei. Discuțiunea de adresă în camera engleză a deputaților s-a finit la 5 ale curentei—ea a durat douăsprezece zile întregi, mai mult de o cincime din timpul căt durără obicinuit o sesiune de temnfi. Din Petersburg se scrie, că în zilele trecute a apărut iarăși un număr al ziarului revoluționar „Narodnija Wolia.“ Ea conține o dare de somn asupra desbrierilor secrete în procesul din urmă al Nihiliștilor, apoi o listă de arestările făcute in timpul recent in provincii, precum și o listă de sumele incasate pentru scopuri nihiliste, care se urcă la cifra de 17,000 ruble. (TH. BALA SISAN) CONRESPONDENȚI ÎN sURÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre A Si,1' Passage Verdeau, Paris.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien.__ Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.— Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street. Londra, E. C. A T ELEGRAME londra 5 Noembre. „World Herald și „Times“ cred că d. Cleveland candidatul partitei democratice, va fi ales ca președinte al Statelor Unite. „Tribuna“ crede din contra că d. Blaine, candidatul partitei republicane, va fi ales, Constantinopol 5 Noembre. D. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei, întovărășit de tot personalul ambasadei, a remis cu solemnitate Sultanului marele cordon al ordinului Sfântul Andrei. Paris 5 Noembre. Guvernul francez va trimite un ajutor de 3000 deameni in Touchin, New-York 5 Noembre, me$ul nopței. —Alegerea d-lui Blaine ca președite al Republicei pare sigur. Paris 5 Noembre. S’a înregistrat ieri 6 coșuri de marte la Nantes și 6 la Oran. Berlin 5 Noembre. împăratul s’a sculat în dimineța acesta la ora obicinuită. Sănătatea sa nu lasă nimic de dorit. Constantinopol 5 Noembre. Astăzi espira termenul, prelungit din nou asupra cererilor companiei austriace de FOILETON A. BELLOT. [ MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de d. ]W. B. (Urmare). „Și chiar cum s’ar putea altfel,” continuă Fabrice cu o mina severă, „că d ta, dacă ai fi avut în adevăr să faci vreo mărturisire, n’ai făcut’o până acum de’naintea justiției. Ai putea să intri prea ușor în bucătăria dracului pentru acesta“. Cuvântul de justiție avea învederat un son prea neplăcut pentru marinarul nostru, care regreta acum tot mai mult că a dat a se înțelege că ar fi în posesiunea unui mister. „Iți repet, domnul meu, că eram beat, și un om beat nu pute fi responsabil pentru faptele sale și prin urmare justiția nu’mi pute face nimic.* Fabrice se convinse repede că prin intimidare nu va reuși nimic și se decise prin urmare să facă un înconjur mare ca să potă ajunge la țelul dorit. „Mult timp ai stat în serviciul acelui Englez?” întrebă el mai departe. „Un an aprope. De vr’o trei ani a vândut el proprietatea sa, și așa am intrat în serviciul văduvei Gallet, spre a conduce la preumblare pe fluviu pe «jenții cei nobili. Eu ași fi prea mulțumit și aici, dacă m’ași putea lașa numai de afurisita de beție, însă chiar dacă mă hotărăsc să o părăsesc, totuși— mă silesce ceva a intra în fiecare cârciumă de câte ori trec pe lângă dânsa, și dacă am apucat să intru o dată, nu’mi folosesc nimic tóte hotărârile cele bune. Un asemenea viciu vechiu înrădăcinat este întocmai ca o bătătură la picior, care va crede că ar fi deja vindecată, și deodată ea reapare din nou.* „Ești născut la Melan și ai locuit totdeauna acolo?* întrebă Fabrice. «Nu, domnul meu, sunt născut în Melan, însă am umblat mult prin lume. Mi-am servit și timpul în marină.* «Ah,—ai servit?“ „Da, pe bordul lui Neptun. Clasa anului 1859.* „Și cât de departe ai ajuns?» «Nu mai departe, decât până la matelot. In anul 1866 am părăsit serviciul, fiindcă muriseră părinții mei. Găsimu însă că’mi lasase pe urma lor câteva părăluțe, și dacă m’ași fi putut lasa numai de afurisita de beție, ași putea trăi ca un ventier și ași putea fuma și ruguma tutun cât mi-ar plăcea. Insă matelotul face economii numai când se află pe bordul unui bastiment. Banii rămași pe urma bătrânei mele mame s’au topit degrabă, s’a risipit și înecat ca o garafă de fum în apă.» Pascal, Adela și Matilda, cari simțiră o plăcere deosebită la istorisirile nesenate ale matelonului, îl aplaudară și se părură forte veseli. Numai Fabrice rămase tăcut și gânditor. „Mi se pare că este timp să ne întorcem”,Iese el, «sârele se apropie deja de asfințit.* Cu câteva lovituri de vâslă „frumosa Liza” își schimbă cursul Luntrașul o aduse apoi în apropiere de mal spre a evita curentul repede în mijlocul fluviului, și apoi începu să vâsliască din tote puterile. Trecând pentru a doua oră pe de’naintea vilei Baltus, terasa era deșartă și aripele ferestrei erau erau închise. Topas răsira cu atâta putere și frumosa Liza’ luneca atât de repede pe valurile apei, că voiajorii sosiră fórte curând la locul de debarcare. Fabrice era cel d’ântăiu cari sări din luntre. «Barone,* Z'se gi apoi lui Pascal, «dă bravului matelor un bacșiș bun, — pănâ atunci voiu regula comptul nostru cu bătrâna*, și cu câțiva pași ajunse el la coliba văduvei Gallet. «Cât îți suntem datori, mamă?” întrebă el. «Tocmai Zece franci, frumosul meu domn. Ah, mulțumesc prea mult! Cred că ați fost mulțumiți cu frumosa Liza și că luntrașul și a făcut datoria ?* «Prea bine! Cum se numesce bravul băiat? căci Topas nu pate fi decât o poreclă ?* „Da, domnul meu, numele lui adevărat este Claude Marteau, fost matelot de marină, cel mai bun om de pe fața pământului, însă tot odată și bețivul cel mai de frunte. Tot ce câștigă, cheltuiesce cu beția, căci altfel ar trebui să stea forte bine cu bacșișurile cele considerabile ce le primesce de la clienți.* Fabrice scose din buzunarul hainei o tăbliță mică și scrise pe dânsa următorea notiță : «Grande Marteau, născut la Melun. Fost matelot pe bordul lui Neptun Anul de serviciu 1859.” * «Ce scrii acolo, amicul meu ?* îl întrebă Matilda, apucându-l de braț. «Am notat cheltuielile mele, spre a mă putea socoti apoi cu baronul*, respinse el. «Dar acum să ne grăbim a ajunge la otel.* «Pentru altă dată, stimabili boeri.* Z‘8] Claude Marteau—așa Ie vom numi de acum Înainte—fluturând cu cascheta lui de marinar. „Da, da, amicul meu, pentru ttrist dată!* replică Fabrice și adăogă apoi încet pentru sine: «Desigur, băiețelul meu, ne vom revedea, și atonei de sigur că voia sei să descopăr misterul tău.* După acesta se depărtară acele două perechi spre oțel. Matelotul ținu asemenea un monolog uitându-se după pasagerii săi: «Are o căutătură ciudată acest client,* Zise el în privința lui Fabrice. „N’a lipsit mult, și mi-ar fi stors tot ce sciu. Ce’i pasă de istoria acesta? Ah, desigur numai simplă curiositate , să vede că nu are alta de făcut în lumea lui D flea- Sunt bune creaturi ceilalți trei! Au dat un bun bacșiș.* Văduva Gallet se așeză iarăși pe pragul ușei și împletia cu o silință deosebită la ciorapul ei cel albastru. «Hei, stăpână!* îi Zice Claude Martean. Mă duc puțin la cârciumă; dacă vei avea trebuință de mine, dă semnalul sciat.* El își aprinse pipa și se duse apoi la un vânzător de vinuri, care deschisese o locantă într’o casă forte modestă. CAP. II. Era două ore dimineța. Pe piața orașului Melon, se îngrămădiseră deja suflete îngrijite, care voiau să se la credințele d*