Curierul Foaea Intereselor Generale, 1884 (Anul 11, nr. 3-146)

1884-10-28 / nr. 123

Anul al Xll-lea No. 123. IASSI Duminică 28 Oct. (9 Nov.) 1884. Apare Duminica, Terourea și Vinerea FOAEA INTERESELOR GENERALE Calen­d­ar­ul Septa­­m­a­n­e­i STIL VECHIU ill II A | PATRONUL H­I­L­E­I I'l­­IPUL DIM SEPTAMANA STIL MOU | P­I­L­A | PATRONUL P­I­L­E­I | Rfts. Soar. _ Apusul Soare CétT “T -j —z—1---------------------------------— ---------- - -......... ................. -Nov7'- ------=";................................................. ' 1 28 Duminică i Sf. Terentie și Neonila 9 Duminică S. Marhurim 6—50 4—39 29 Luni Markira Anastasia Romana lia 29 Octombre la 12 ore t­iua. Pe­ 10 Luni 3. Juste 6—51 4—37 30 Marți Sf. Zinovie și Zinovia traiul din urmă cu timp am­esticat și 1' Marți g. Martin 6 52 4 86 31 Mercuri Apostolii Staii­e și Amphie . , 12 Mercuri S. René­ev 6—53 4—35 1 Nov Foi Sfinții Cosma și Damian cele din Asia aP01 7.J.PaLlli­ 13 Foi g. Brice 6— 64 4—55 2 Vineri Sf. Martir Akin tin­öfff ü­... 14 Vineri .8 Bertand 6—55 4—34 _______________________Sä­nt l­ ăl. ft__________ Sfânta Martira Acepsima 16 Sâmbăta___________S. Eugenie __ ________ ______6—56___________4—33_ Manuscriptele nepublicate se vor arde. I'­n 20 bani.­ ­ PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR ÎN 7 TASSI, pe an. 24 Fr — i pe semestru 12 Fr.— pe trim­est­ru 6 Fr. ÎN DISTRICT F, pe an. 2S Fr— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRAINATATE...................................................40 Fr — INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . fie Bani. ȘTIRI LOCAL­E „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATR, nu se primesc............................ Ad­unciuri . Pag. I, 50 b Pag. HI. 40 b Pag.. IV, 30 b­aJn /II, 20 bani* A apărut de sub presii: LEGEA ELECTORALA Publicată in Monitorul oficial No. 52 din 9 Iunie 1884, și Articolele revisuite «lii Con­stit­ii ț­­inie (după edițiunea oficiala), se află de vân­zare la Tipografia nostra cu prețul de 50 bani broșura. i FI* A eșit de sub presă și se află de venire la redacțiunea .Curierul* nuvela istorică : Spada lui Carol XII Prețul 1 leu nou. Dr. med. D. G. SLUTZA S’a mutat in Strada Mare in casele I­spcslor lângă Mitropolie. CANDIDAȚII Partidului Liberal-Na­tional la viitoarele ale­geri parlamentare. LA CAMERĂ Colegiul I Vasile Pogor Const. C. Cerchez Ștefan Șendrea Iacob Negruzzi Coleg­iu­l sil 2-lea, Dimitrie Tăcu C. D. Dimitrescu I­ Ianov C. Lepadatu I. Melic Gh. Crupenschi Colegiul a­l 3-lea Petru Verussi LA SENAT Ooleg-i-u.1 I Principele Gr. M. Sturza Leon Negruzzi Coleg­iu al sil 2-lea, loan Manu Gheorghe Tăcu C. Climescu MSI, 27 Octombre 1884. Detim­nd „Neue freie Presse“ ur­­matorea revistă politică, pe care ne grăbim a o da lectorilor noștri: „Expunerea contelui Kalooky și ex­­plicațiunile cele­ I­alte, pe cari minis­trul afacerilor străine le-a adăugat ori în comisiunea budgetară a delegațiu­­nei austriace, a dat acestei ședințe o importanță și un interes deosebit. Ex­­plicațiunile contelui Kalnoky se miș­cau se’nțelege numai în cadrul croit de discursul tronului. Insă acest ca­dru este pe deplin complectat prin explicațiunile ministrului, și mulțu­mirea generală care a fost provocată prin ele între membrii delegațiunei se acordă pe căt conținutului, pe atăt și sincerităței explicațiunilor făcute. Con­tele Kalnoky a desemnat prin expu­nerea sa detaliată a discursului tro­nului că alianța cu Germania este un fapt mai presus de tote dubiile, o relațiune asigurată pentru un timp în­delungat în contra tuturor eventuali­tăților. El a demonstrat mai departe că resultatul întrevederei de la Skier­­niewice trebuie a se considera ca o înțelegere comună a celor trei gu­verne pentru conservarea păcei euro­pene, pe baza „statului quo,“ accen­tuând tot­odată, că relațiunile amicale între Italia există și asta­zi neslabite și ea n’a suferit nici o întrerupere.­­ Mulțumirea generală, provocată de a­­­­cest program al unei politice de pace,­­ se exprimă prin faptul, că a fost sa­­­­lutat cu aplauze din partea oposițiu­­i­nei și că majoritatea nu s-a opus nici­­un fel de dificultăți. Este tocmai una din semnele cele mai caracteris­tice, care se nasce din relațiunile par­lamentare ale Austriei, că guvernul comun cu politica sa exterioră, se a­­propie mult mai mult de vederile o­­posițiunei, de­căt de acele ale majo­­rităței, care sprijinesce și susține pe guvernul cisletian. Era dar destul de caracteristic, că singura chestiune, pe care ministrul de externe era si­lit a o respinge cu bruschetă, era pusă de deputatul Rieger. Ei bine, acela care se ocupă numai cu „Trias“, nu pote înțelege că „status quo,“ tre­buie să excludă ori­ce cugetare de a­­nexiune, pe baza tractatelor existente. La ordinea cilei a ședinței comisiu­­nei budgetare era înscris creditul de ocupațiune, și nu desbaterea asupra a­­cestui proiect, ministrul de finanțe al imperiului de Kallay va vorbi despre situațiunea în provinciele ocupate, înaintea cloaolirilor bi­roului ruțel CIO la Congo, fixată, precum se scie pen­tru 15 Noemvrie, va avea loc o con­vorbire prealabilă a împuterniciților în­­­ Ziua de 1B Noemvrie. Dar și­ p­e ziua de 15 Noemvrie se va stabili numai ordinea ,zilei și deliberațiunile adevă­rate vor începe de abia la 19 ale a­­celeiași luni sub președința lui Bis­marck. Așa comunică o telegrama berlineză a gazetei din Mü­nich „All­gemeine Zeitung.“ Din partea en­gleză vor fi delegați pentru confe­­rență afară de ambasadorul Sir Ed­ward Malet, Mr. Monde, secretarul o­­ficiului colonial, Mr. Enderson, din ministerul afacerilor străine și Mr. Crow, secretar pentru afaceri comer­ciale la ambasadele din Berlin și Paris. Cine va fi represintantele Ru­­­­siei, nu se scie încă; cu tote acestea , se zice că principele Orlow, ambasa­dorul din Berlin, va fi împedicat prin starea sânătăței sale de a sosi in ca­pitala imperiului german spre a par­ticipa la conferență. O comunicare interesantă, care stă în legătură cu­­ conferență Congului, a primit „Vos­­sische Zeitung.“ După dânsa, regele­­ Belgiei ar fi cheltuit aprope șapte­zeci milione ca fondator și acționar principal pentru descoperirea și des­chiderea bazinului Congo, declarând că va sacrifica o sumă egală a celei d’ăotării, în caz că ar fi trebuință pentru continuarea și finirea lucrărilor începute. Regele se exprimă de cu­rând de’naintea unei persane însem­nate engleze, că el va sacrifica tota averea sa cu aceiași bucurie pentru descoperirea interiorului Africei, pre­­­cum a sacrificat „Peabody“ pe a sa, iFie­care să se siliască după putința­­ sa de a fi folositor omenirei. Res­­­punzândui-se apoi, că comerciul în regiunile de sus ale Congului va ou­feri câștiguri abundente, regele negă că ar fi gândit la vre­o fondare de capitaluri. La 6 Noemvrie vor avea loc cele d’ăntăia alegeri pregatitore în Ger­mania. Nu se aștăptă tote cu ace­lași interes, privirile se ațintesc prin­­cipalmente acolo, unde aleg democra­ții sociali. Ast­fel de exemplu în Francfort, resultatul este forte dubios. „Telegraful“ parisian, un ziar de oposițiune conservativ republican, a îm­prăștiat știrea că d. Jules Ferry se va retrage spre a sili pe președintele Camerei, D. Brisson de a primi mi­nisterul. Prin acesta d. Brisson avea a se face imposibil ca candidat pen­tru postul preșidenției republicei. Discuțiunea de adresă în camera engleză a deputaților s-a finit la 5 ale curentei—ea a durat două­spre­­zece zile întregi, mai mult de­ o cin­cime din timpul căt durără obicinuit o sesiune de temnfi. Din Petersburg se scrie, că în zi­­lele trecute a apărut iarăși un număr al ziarului revoluționar „Narodnija Wolia.“ Ea conține o dare de somn asupra desbrierilor secrete în procesul din urmă al Nihiliștilor, apoi o listă de arestările făcute in timpul recent in provincii, precum și o listă de su­mele incasate pentru scopuri nihiliste, care se urcă la cifra de 17,000 ruble. (TH. BALA SIS­AN) CONRESPONDENȚI ÎN sURÉINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre A Si,1' Pas­sage Verdeau, Paris.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Vincenz Hrdlicka L, Hauptstrasse No. 36. Wien.__ Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.— Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street. Londra, E. C. A T ELEGRAME londra 5 Noembre. „World He­­rald și „Times“ cred că d. Cleveland candidatul partitei democratice, va fi ales ca președinte al Statelor­ Unite. „Tribuna“ crede din contra că d. Blaine, candidatul partitei republicane, va fi ales, Constantinopol 5 Noembre. D. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei, întovă­rășit de tot personalul ambasadei, a re­mis cu solemnitate Sultanului marele cordon al ordinului Sfântul­ Andrei. Paris 5 Noembre. Guvernul fran­cez va trimite un ajutor de 3000 de­ameni in Touchin, New-York 5 Noembre, me$ul nopței. —Alegerea d-lui Blaine ca președite al Republicei pare sigur. Paris 5 Noembre. S’a înregistrat ieri 6 coșuri de marte la Nantes și 6 la Oran. Berlin 5 Noembre. împăratul­ s’a sculat în dimineța acesta la ora obi­cinuită. Sănătatea sa nu lasă nimic de dorit. Constantinopol 5 Noembre. Astă­zi espira termenul, prelungit din nou a­­supra cererilor companiei austriace de F­OILETON A. BELLOT. [ MEDICUL DE ALIENAȚI Roman tradus de d. ]W. B. (Urmare). „Și chiar cum s’ar putea alt­fel,” continuă Fa­brice cu o mina severă, „că d ta, dacă ai fi avut în adevăr să faci vre­o mărturisire, n’ai făcut’o până acum de’naintea justiției. Ai putea să intri prea u­­șor în bucătăria dracului pentru acesta“. Cuvântul de justiție avea învederat un son prea neplăcut pentru marinarul nostru, care regreta acum tot mai mult că a dat a se înțelege că ar fi în po­sesiunea unui mister. „Iți repet­, domnul meu, că eram beat, și un om beat nu pute fi responsabil pentru faptele sale și prin urmare justiția nu’mi pute face nimic.* Fabrice se convinse repede că prin intimidare nu va reuși nimic și se decise prin urmare să facă un înconjur mare ca să potă ajunge la țelul dorit. „Mult timp ai stat în serviciul acelui Englez?” întrebă el mai departe. „Un an aprope. De vr’o trei ani a vândut el pro­prietatea sa, și așa am intrat în serviciul văduvei Gallet, spre a conduce la preumblare pe fluviu pe «jenții cei nobili. Eu ași fi prea mulțumit și aici, dacă m’ași putea lașa numai de afurisita de beție, însă chiar dacă mă hotărăsc să o părăsesc, totuși— mă silesce ce­va a intra în fie­care cârciumă de câte ori trec pe lângă dânsa, și dacă am apucat să intru o dată, nu’mi folosesc nimic tóte hotărârile cele bune. Un asemenea viciu vechiu înrădăcinat este în­tocmai ca o bătătură la picior, care­ va crede că ar fi deja vindecată, și de­odată ea reapare din nou.* „Ești născut la Melan și ai locuit totdeauna aco­lo?* întrebă Fabrice. «Nu, domnul meu, sunt născut în Melan, însă am umblat mult prin lume. Mi-am servit și timpul în marină.* «Ah,—ai servit?“ „Da, pe bordul lui Neptun. Clasa anului 1859.* „Și cât de departe ai ajuns?» «Nu mai departe, de­cât până la matelot. In anul 1866 am părăsit serviciul, fiindcă muriseră părinții mei. Găsimu însă că’mi lasase pe urma lor câte­va părăluțe, și dacă m’ași fi putut lasa numai de afu­risita de beție, ași putea trăi ca un ventier și ași putea fuma și ruguma tutun cât mi-ar plăcea. Insă matelotul face economii numai când se află pe bor­dul unui bastiment. Banii rămași pe urma bătrânei mele mame s’au topit degrabă, s’a risipit și înecat ca o garafă de fum în apă.» Pascal, Adela și Matilda, cari simțiră o plăcere deosebită la istorisirile nesenate ale matelonului, îl aplaudară și se părură forte veseli. Numai Fabrice rămase tăcut și gânditor. „Mi se pare că este timp să ne întorcem”,­­Iese el, «sârele se apropie deja de asfințit.* Cu câte­va lovituri de vâslă „frumosa Liza” își schimbă cursul Luntrașul o aduse apoi în apropiere de mal spre a evita curentul repede în mijlocul flu­viului, și apoi începu să vâsliască din tote puterile. Trecând pentru a doua oră pe de’naintea vilei Baltus, terasa era deșartă și aripele ferestrei erau erau închise. Topas răsira cu atâta putere și f­ru­mosa Liza’ luneca atât de repede pe valurile apei, că voiajorii sosiră fórte curând la locul de debar­care. Fabrice era cel d’ântăiu cari sări din luntre. «Barone,* Z'se gi apoi lui Pascal, «dă bravului matelor un bacșiș bun, — pănâ atunci voiu regula comptul nostru cu bătrâna*, și cu câți­va pași a­­junse el la coliba văduvei Gallet. «Cât îți suntem datori, mamă?” întrebă el. «Tocmai Zece franci, frumosul meu domn. Ah, mulțumesc prea mult! Cred că ați fost mulțumiți cu frumosa Liza și că luntrașul și a făcut datoria ?* «Prea bine! Cum se numesce bravul băiat? căci Topas nu pate fi de­cât o poreclă ?* „Da, domnul meu, numele lui adevărat este Claude Marteau, fost matelot de marină, cel mai bun om de pe fața pământului, însă tot odată și bețivul cel mai de frunte. Tot ce câștigă, cheltuiesce cu beția, căci alt­fel ar trebui să stea forte bine cu bacșișu­rile cele considerabile ce le primesce de la clienți.* Fabrice scose din buzunarul hainei o tăbliță mică și scrise pe dânsa următorea notiță : «Grande Marteau, născut la Melun. Fost matelot pe bordul lui Neptun Anul de serviciu 1859.” * «Ce scrii acolo, amicul meu ?* îl întrebă Matilda, apucându-l de braț. «Am notat cheltuielile mele, spre a mă putea so­coti apoi cu baronul*, respinse el. «Dar acum să ne grăbim a ajunge la otel.* «Pentru altă dată, stimabili boeri.* Z‘8] Claude Marteau—așa Ie vom numi de acum Înainte—flu­turând cu cascheta lui de marinar. „Da, da, amicul meu, pentru ttrist dată!* replică Fabrice și adăogă apoi încet pentru sine: «De­sigur, băiețelul meu, ne vom revedea, și atonei de sigur că voia sei să descopăr misterul tău.* După acesta se depărtară acele două perechi spre oțel. Matelotul ținu asemenea un monolog uitându-se după pasagerii săi: «Are o căutătură ciudată acest client,* Zise el în privința lui Fabrice. „N’a lipsit mult, și mi-ar fi stors tot ce sciu. Ce’i pasă de istoria acesta? Ah, de­sigur numai simplă curiositate , să vede că nu are alta de făcut în lumea lui D­ flea- Sunt bune crea­turi cei­l­alți trei! Au dat un bun bacșiș.* Văduva Gallet se­ așeză iarăși pe pragul ușei și împletia cu o silință deosebită la ciorapul ei cel al­bastru. «Hei, stăpână!* îi Zice Claude Martean. Mă duc puțin la cârciumă; dacă vei avea trebuință de mine, dă semnalul sciat.* El își aprinse pipa și se duse apoi la un vânză­­tor de vinuri, care deschisese o locantă într’o casă forte modestă. CAP. II. Era două ore dimineța. Pe piața orașului Melon, se îngrămădiseră deja suflete îngrijite, care voiau să se la credințele d*

Next