Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-11-08 / nr. 120
V A Anul al XVI-lea No. 119.___________IASSI I Merculi 6 ( 18 Noembrie ) 1885. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea , PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE...................................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Anunciuri : Pag 1, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b.an!.•• 20 bani. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter . C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Unii#». 20 bani. STIL VECHIC pIU A PATRUNUL PILEI TIMPUL DIN SEPTAMANA STIL NOPȚII PA ___________PATRQN PL PILEI_________ Răs. Soar Apusul Soare Nov. ’ " ‘ î Nov. 3 Dominicn Sfânta Martini Acepaima ÎS Duminică (t) Leopold 6—56 4—33 4 Luni Cuviosul părinte Ióniciu 16 Luni Otmar 6—56 4—29 5 Marti S-ții mari. Galaction și Epist. La 2 Noembrie la 11 credina, Pă- 17 Marți Gregor 7— 1 4—29 6 Mereur: Cuviosul părinte Pavel . 18 Mercuri Odo 7— 3 4—27 7 Joi 8-ții 33 m. din Mereti și p Lazăr traiul intern cu zapada, frig, ger și ceța. 19 Joi Elisabeta 7—4 4-27 8 V’ ni fii |f| §1 Arhirulini «avril 20 Vineri Felix 7—5 4—27 9 Sâmbătă Sf. Mart. Onisifor și Profiliu 21 Sâmbătă Intrarea in bis. 7— 6 4—26 CONRESPONDENȚI Î N STREINATATE : 1 I Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței 95. 1 Calendarul Săptămâne 1 0 <loiilișoră, forte bine educată, care cunoște in perfecție limba franceză, germană, engleză, precum și muzica, desemnul, lucru de mână etc., dorește a da lecțiuni pe la case oneste. A se adresa la redacțiunea acestei foi pentru informațiuni. Calendarul „Curierului“ pentru anulisse s’a pus deja sub presă. El va cuprinde, pe lângă materiele necesare unui calendar, și o bogată parte literară. Calendarul tind unul din cele mai nemerite mijloce de publicitate, deorece se află un an întreg sub ochii cetitorilor, rugăm pe d-nii medici, ingineri, arhitecți, avocați, farmaciști, comercianți, industriași etc. etc. cari ar voi să-și anunțe adresele și produsele lor, să se grăbască a ne trimite aceste anunciuri pentru a avea timpul să le facem să se imprime. ! IASSI, 5 Noembrie 1885. Resboiul Sîrbo-Bulgar. După cum publicăm în Telegrame, Resboiul a fost declarat între regatul Sîrbilor și principatul bulgarilor. Regele Milan, care de multă vreme își concentrase armata sa întreagă și stătea gata să năvălească peste graniță a dat în sfârșit cuvîntul seu hotâritor în o chestiune ce îngrijea și interesa deopotrivă lumea politică. Totuși surprinderea produsă prin vestea declararei acestui resboiu a pus încă o neliniștire și mai mare în tote cercurile oficiale. Se aștepta cel puțin ca conducătorii politici ai Serbiei să îngâduiască pănâ ce Conferința ce s’a întrunit acum la Constantinople își va fi dat cuvîntul ei hotărîtor în greaua și reîncurcata chestiune stârnită din nou în peninsula balcanică, dar regele Milan, după cum se vede, a crezut că e mult mai bine, mult mai prevăzător de a apuca înaintea Conferenței și a-și croi el singur în paguba Bulgariei tóte pretențiunile mai mult sau mai puțin resonabile ce și le formulase. H§Prin acest mijloc, Milan a crezut cât’vocea lui va avea unl mai viu și mai precumpănitor resunet în ochii puterilor Europene; și prin urmare în lopul conferenței ce se află astăzi in focul desbaterilor. Fi-va norocit sau ba regele Milan în aventurarea lui ?—nimene încă nu pute respunde cu preciziune; totuși svonele ce curg în lumea mare se acorda a da precari avantagii regatului resboinic în paguba principatului revoluționar. După unele versiuni s-ar crede că Serbia nu este decăt agentul altor puteri, mai respectabile, cari au astăzi în joc interese cu mult mai mari decât cele sârbești. S’ar paré, zic uda, ca Serbia n’a lucrat astfel, decât după stăruitorul indemn al Austriei, care nu era și nici póte să vadă cu nepăsare întinderea bulgarilor spre ținta ei vecinică,—spre Salonic. Căci Salonicul devine forte amenințat în cazul efectuarei unei Bulgarii Unite, și salvărei Macedonenilor și Grecilor ce se află acum sub dominațiunea otomană. Turcia de asemenea s-ar părea a fi dat consimțimentul ei la pornirea resboicica a Șerbilor; totuși acest lucru nu pate fi serios crezut când se răspândește știrea că Grecia încă are intențiunea de a păși cu arma în mână pe teritoriul Sultanului,—și io acord după cum se pare cu statul Serbesc. Chestiunea astfel se complică tare, —și dacă veștile de pornirea Grecilor se vor adeveri, dacă intr’o bună dimineță vom auzi că regele George a căutat să imiteze exemplul regelui Milan și să răspândească de asemenea vr’o proclamațiune de resboiu,—atunci nu mai rămâne nici o îndoială că focul cel mare va fi aprins in Orient. Cu multă îngrijire trebuie dar se privim viitorul ce ne așteptă. TELEGRAME Petersburg 14 Noembre. Circulă spirea că România cere dărâmarea fortărețelor bulgare situate pe marginea Dunării, Viena 14 Noembre. Se telegrafiază din Nișa Corespondenței Politice, că d. Garașanin a însărcinat pe represintanții Serbiei în străinătate de a comunica puterilor pe lângă cari sunt acreditați, că regele Milan, în fața atacului arbitrar al trupelor bulgare in contra posițiunilor ocupate de diviziunea Moravei pe teritoriul sârb, lângă fruntarie, a luat comanda armatei. Agenții diplomatici ai Serbiei sunt asemenea însărcinați de a comunica telegrama adresată de d Garașanin d-lui Zanofi, ministrul afacerilor străine al Bulgariei. In acestă telegramă se ghce că trupele bulgare, atacând la 1 (13 Noembre) orele 7 și jumătate dimioața, posițiunile ocupate de întâiul regiment de infanterie, în apropiere de Vlassina, pe teritoriul serb, guvernul regelui Milan vede în acest atac nejustificat o declarațiune de resbel, și că primind tóte urmările situațiunei ce i s’a făcut, se consideră însuși ca fiind i o stare de resbel cu principatul Bulgariei, de la data de 2 (14) Noembre, 6 ore dimineță. Printr’o Notă circulară, adresată alaltăieri aginților diplomatici ai regatului, d. Garașanin, după ce a citat depeșa transmisă de către „Agenția Havas” în care se zice câ Bulgaria hotărâse de a trata ca briganzi pe cei 300 Sârbi pe cari îi acuza că ar fi violat teritoriul sâu, face următorea declarațiune oficială : 1) Trupele sârbe nu se află pe nici un punct al teritoriului bulgar. 2) Trupele bulgare au atacat de mai multe ori posturile sârbe. 3) Guvernul regelui Milan, cu tota bunăvoință ce are consideră asemeni pentru a menține pacea, atacuri ca un «casus belli.* In urma espedierei acestei Note s’a produs atacul tra trupelor îndreptat de Bulgari în conduvisianei Moravei, atac pe care îl constată declarațiunea de mai sus. Viena 14 Noembre. Guvernul răspunzând la o întrebare făcută de d. Falk, a anunțat că represintantele Austro-Ungariei lângă regele Milan telegrafiase că declarațiunea de resbel fusese espediată ieri sara din Niș la Sofia, după ce Bulgarii atacară trupele sârbe, postate de-a lungul fruntariei. Sofia 14 Noembre, (2 ore jum. d. a.). —Principele este așteptat astă sară. Alecsandru a telegrafist Sultanului că Sârbii au năvălit pe teritoriul Principatului, că a dat ordin trupelor bulgare de a respinge acastă agresiune, și că-l întrabă cari sunt intențiunile sale, ca suzeran, în momentul de a apăra integritatea imperiului otoman. Anii dinioară au pornit trupe din Sofia la fruntarie, cu musica în frunte și strigând: «înainte în contra Sârbilor !» Poporațiunea aclama pe soldați in trecerea lor. Mâne vor sosi în marș sforțat trupele bulgare, cari se află in Rumelia. Până în ora de față nu s’a primit încă știri că Sârbii au mai năvălit pe teritoriu prin alt mnut decât prin Zaribrod. In partea despre Kinstendilse aud împușcături forte vii. Se trag focuri între avanposturi. Dar sârbii n’au accentuat încă mișcarea lor ofensivă nici în partea acesta, nici în partea despre Tîrn sau Vidin Sofia 14 Noembre. (3 ore d. a.).— Sârbi atacă cu tărie posițiunea de la Banski dol, mai în sus de Zaribrod. Canonada urmează. Sofia 14 Noembre. (5. ore d. a.).— Sârbii au luat ofensiva și în partea despre Tîrn. Inamicul a ocupat fără luptă satele Miloslavzi, Zellingrad și Zivonzi. Se telegrafiază din Tîrn că se aude o vină canonadă in partea despre fruntarie. Se așteptă amănunte , dar este probabil că o acțiune seriosă nu va începe decât mâne sau poimâne, trupele bulgare așteptând atacul inamicului in posițiunile situate dincolo de fruntarie, într-o rază de 20 klometri de la acastă linie. Sofia 14 Noembre. (8 oare sara).— Principele Alexandru a adresat ații poporului bulgar proclamațiunea următare : «Guvernul sârb, împins de dorințe egoiste, și voind să nimicesci sfănta causă a unirei poporului bulgar, ne-a declarat astăzi resbel fără nici un protest drept sau legal, ș’a ordonat armatei sale de a năvăli în țara nostră. «Am aflat acastă știre cu cea mai mare mâhnire. In adevăr, n’am fi crezut niciodată că acei ce sunt frații noștrii, prin sânge și prin credință, au să rădice mâna asupra nostră, că au să incapă un resbel ucigător de frați in momentele grele prin cari trec poporele din Balcani , nici că au să se conducă într’un mod atât de neînțelepțesc și de neomenesc cătră nisce vecini cari, fără să facă rău «imenui, lucrâră și se luptă pentru o causă dreptă, generosă și demnă de laude. «Aruncând asupra mnomei sârbe și asupra guvernului său totä răspunderea acestei lupte ueigătore de frați și a urmărilor cari ar putea să resulte pentru cele două state, anunțăm poporului nostru iubit că am primit acest resbel declarat de Sarai, că dăm vitezelor nóstre trupe ordinul de a începe operațiunile în contra inamicului și de a apăra cu energie pământul, onórea și libertatea poporului bulgar. «Causa nostră este sfântă și avem speranța că Dumnezeu ne va lua supt protecțiunea sa și ne va da ajutorul necesar pentru a învinge pe inamicii noștrii. Suntem convinși că poporul nostru va alerga din tote părțile pentru a apăra sfânta nostru causă, și că orice bulgar în stare de a purta armele va veni supt drapel spre a lupta pentru țară și pentru libertate. «Să rugăm pe Dumnezeu ca să protagă pe Bulgaria și s-o ajute în timpii grei prin cari trece. Alexandru, Sofia 14 Noembre (9 ore sara).Guvernul bulgar a adresat urmarirea circulară a ginților diplomatici din Sofia . Guvernul a fost înștiințat că oștirea sârbască a intrat anii diminață, pe teritoriul bulgar pe șoseaua de la Pirot la Zaribrod. Surprins de acastă repede erupțiune, ministrul afacerilor străine, d. Zanoff, a întrebat a fi la 10 ore și jumătate pe d. Raogabe, aginte diplomatic al Greciei și însărcinat cu afacerile Serbiei, dacă avea cunoștință despre aceste grave evenimente. In urma acestui demers, d. Raogabe dete, la 12 ore, d-lui Zanoff, comunicare oficială și oficială a testului telegramei pe care însărcinatul de afaceri al Serbiei o primise, azi la 4 ore dimineță, de la d. Garașanin, și al cărui conținut este următorul : «Comandantele primei diviziuni și autoritățile de la hotar anunță în același timp că Bulgarii au atacat azi, 13 Noembre, la 7 ore și jumătate diminuță, posițiunile ocupate de un batalion din regiment de linie, în apropiere de Vlasina, pe teritoriul Sârbesc. Guvernul regesc privește acastă agresiune nemotivată ca o declarațiune de resbel. El vă rugă să notificați, in numele său, d-lui Zanoff, ministru afacerilor străine al Bulgariei, că Serbia, primind consecințele acestui atac, se va considera în stare de resbel cu pricipatul Bulgariei cu începere de mâne Sâmbătă 14 Noembre, la 6 ore dimineță.* In urma acestei agresiuni, a cărei respundere cade asupra trupelor sale și asupra ei înșiși Serbia, declară că este de a sa datorie de a se considera în stare de resbel cu principatul, atunci când aparține din contra guvernului princiar de a considera ca o declarațiune de resbel decisiunea luată de Serbia de a năvăli asupra teritorului bulgar, fără notificare prealabilă. Guvernul bulgar primește cu liniștea ce’i o dă conștiința datoriei împlinite, urmările unui resbel pe care nu l’a provocat nicidecum și a cărui răspundere nu o are înaintea Europei. Guvernul princiar arată in urmă că n’a făcut nimic ostil și agresiv contra Serbiei. Guvernul princiar protestă cu energie in contra aserțiunilor cuprinse in acastă depeșă, și declară sus și tare că trupele bulgare nu au atacat de loc posițiunile ocupate de trupele sârbe pe teritoriul sârb in apropiere de Vlassina. In fața acestei acuzațiuni grave ce i se aduce de către guvernul sârb, guvernul princiar ține la onorea d’a stabili faptele astfel după cum ele s’au produs. (Urmază o dare de samă despre atacul unei patrule bulgare de către trupele sârbe, la Regiza, astfel cum am dat’o in depeșile nóstre precedente). Guvernul bulgar afirmă că agresiunea a venit din partea trupelor sârbe, că trupele bulgare au stat necontenit in defensivă și că vor păstra și astăzi aceeași atitudine. Toți știu, Zice el, că fruntaria bulgară din partea Serbiei era cu totul lipsită de trupe, de o lună de zile, și forțe nu au fost îndreptate, către acea frontieră, decât când s’a constatat și recunoscut că Serbia, in loc să amenințe direct imperiul otoman, a făcut de o dată diversiuni indreptându-se către fruntaria bulgară. Toți știu că trupele bulgare se găsesc chiar și astăgii la 5, 10 și 25 kilometri de fruntarie și că lucrările de fortificare sunt la porțile chiar ale capitalei. Aceste măsuri nu sunt ele are o dovadă necontestabilă despre niște disposițiuni înțelepte și moderate ? Guvernul bulgar, departe de a provoca o acțiune orecare ofensivă, s-a sforțat din contra d’a înlătura cu orice preț un conflict, și a păstrat o atitudine cu totul defensivă. In acestă situațiune, guvernul bulgar apelază la înalta nepărtinire și la drapta judecată a guvernelor străine, pentru ca ele să aprecieze caracterul și însemnătatea declarațiunii de resbel a Serbiei. Aparține Europei să judece cine a luat inițiativa acestui resbel și să hotărască in partea cui este dreptatea. Sofia Ultimele 14 Noembre (10 ore sóra),— știri de la fruntarie sunt cele primite la orele cinci. Atacul principal al Sârbilor s’a dat in timpul Zilei partea despre Zaribrod, unde se crede că este o luptă de avanposturi, ale cărei amănunte sunt încă necunoscute. Telegraful ne mai fiind in comunicațiune cu Zaribrod, se presupune că Sârbii au intrat in acestă localitate. De altmintrerea Bulgarii nici n’aveau intențiunea de a apăra acest sat, care nu este câtuși de puțin un punt strategic. Grosul armatei bulgare se află in urmă, spre Dragoman, al cărui defileu bine aparat va fi probabil teatrul unei acțiuni seriose, mâne sau Luni. Nu a sosit nici o știre din celelalte ponte de la fruntarii. Sofia 14 Noembre, (11 ore sara). — Principele Alexandru este așteptat de la 12 noptea. Va pleca probabil mâne diminață la cartierul general a cărui reședință n’a fost încă ficșată. S’au afișat in spre sară proclamațiunile principelui către poporul bulgar. Poporațiunea dă probe de o mare liniște , dânsa este energic hotărâtă să lupte. Tata Zio«* d. Zanoff, președinte adintim al consiliului de miniștri și colegul său de resbel au luat măsurile necesare pentru a activa trimiterea ajutarelor și promisiunilor trupelor înșirate d-a lungul fruntariilor Niș 14 Noembre.—Trupele bulgare să retrag pretutindeni dinaintea Sârbilor. Sofia 15 Noembre.—Amiafti.—Prințul a sosit, însoțit de d. Karaveloff. El se oprise câtva timp la Iștiman, de unde comunicase cu șefii corpurilor de trupe așezate aprope de la graniță. Prințul va pleca probabil în timpul Zilei la cartierul general. Când a intrat în Sofia, mulțimea s’a dus să’l întâmpine, și l’a aclamat într’un mod călduros. Casele sunt paroasate. Consulatele au arborat drapelele lor. Se așteptă dintr’un moment într’altul știri de la graniță. Sofia 15 Noembre, 2 ore.In lupta ce a avut loc ieri la Zaribrod, 34 de Bulgari au fost omorîți sau răniți. Din partea Sârbilor perderile au fost numerase. Sârbii aveau 6 batalione de infanterie, 2 escadrone și 2 baterii de artilerie. Bulgarii nu dispuneau decât de un batalion de trupe regulate și de un batalion de milițieni. Zaribrod a fost ocupat de Sârbi. Sola 15 Noembre. 4 ore.—Din Sofia s’a auglit bubuitul tunurilor o parte din Zi. Sârbii au pornit a fi diminață cu forțe considerabile mai înainte de Zaribrod și, luând posițiune in fața Dragomanului, au început un foc violent de artilerie contra trupelor bulgare. Acestea, cu tote că erau cu mult mai puțin numerase, au apărat cu vitejie posițiunile lor și au răspuns cu sărguință la focul inamicului care le-a pricinuit de altmintrelea puțin rău. Afacerea a consistat mai mult într’un duel de artilerie care s-a sfârșit noptea. Sofia 15 Noembre. 5 ore.—Pe timpul când posițiunea Dragomanului era atacata in față, un alt corp de trupe sârbești, plecând asemenea din Zaribrod, apuna drumul lateral care este la stânga șoselei de la Zaribrod la Sofia, și caută să înconjure înălțimile ce dominează trecatarea Dragomanului. Dar inamicul a fost oprit în acestă mișcare.