Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-12-04 / nr. 130

Anul al Xlll-lea No. 129. Crețul abonamentului și anunciurilor IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE...................................................40 Fr­­ INSEUTOM­I ȘI RECLAME, rândul . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 FI — EPISTOLE NEFRANCATE. nu lee primesc............................ Lmnd­uri . Pag. T, 50 h. Pag. TJL 40 b. Pag. IV, 30 b­an JVr. 20 bani. IASSI Duminică I (13 Dec.) 1885. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea CURIERUL (T­H. BAL­AS­SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE _____________________________________________________OsclendeurvL| SepTa, m. â. n­e |__________________________________________________ STIL VECHIO I ||10 A | PATRONUL PILEI IIIIüL PIN SEPTAMANA | STIL NOD | ~£ 1­0 A |________PATRONUL P­I­L­E­I________ Ros. Soar.­­ Apusul Soare Dec. Dec. 1 Duminică Prof. Naum 558 Jn. de Christos 13 Duminică Lucia 7—28 4 21 2 Luni Prof. Avacum 460 Jn. de Christos 14 Luni Spiridon 7—29 4—21 8 Marți Prof. Safonia 600 » » » La 2 Decembrie la 4 ore sara, Patra­ 15 Marți Celian 7—30 4—21 4 Mercuri Martira Varvara , * x A o 16 Mercuri Adelheid 7—81 4“*~1­5 Joi + Cuviosul Sava cel sfințit rul intum cu mam­ă> vant’ a 101 Praier 17 Joi Lazar 7-82 4-22 6 Vineri |1] Sf. Ierarh­ Nicolae 18 Vineri Gratian 7-33 4-22 7 I Sâmbă,to­t Sf Filotea (corp. c. de Argeș)__________________ ______________19___________Sâmbătă_________Nemeasu____________________________________________34_________ CONRESPONDENȚI ÎN STREINATATE . Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fIn JVr. 20 bani. Pentru D-nii Abonați De­ore­ce o mare parte dintre d-nii abo­nați, cari au rămas in urmă ca achitarea Abonamentului d-lor, ni-au promis că ne vor plăti fie la Sft. Dumitru, fie la vîn­­zarea productelor, — și acum atît ziua St-lii Dumitra, cât și timpul vinzărei pro­ductelor fiind trecut deja,—Ii rugăm din nou să nu ne deie uitărei,—pentru ca și noi, la rindul nostru, să nu fim nevoiți a si reclama dreptul nostru in mod nominal prin ziarul nostru. Nous avons l’honneur de prévenir notre nombrense clienteile de Jassy et dans les districts qu’ â partir du ljl3 Décembre 1885. Nous vendons : Bonbons fins de Paris â francs 6. « mélangés « 4, le kilogramme ; Emballage â part. Qualité premiére choix et sans concurrence dans le pays. MAISON GEORGES et Co. Confiserie Suisse, rue Lapușneano. Ajvi/jwcir. In tipografia neatra se află de vânzare: TABLOUL GENERAL are recensimentul tinerilor pentru armată după edițiunea oficială. Doritorii sunt rugați a se adresa pen­­tru comande din ori­cari județe putând fi siguri de serviciul cel mai prompt și de prețurile cele mai convenabile. Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței», 95. î IASSI, 30 Noembrie 1885. Revista externă. Situațiunea devină critică pe tea­trul de resbel—$ice „Le Temps.“ Suspensiunea armelor a expirat deja și n’a fost asum­ată de­căt numai pen­tru 48 de ore. Dacă până în acest scurt termin, negociațiunile pentru armistițiu nu vor isbuti, nu va remănea alta de fă­cut deliguenților de­căt de a reîncepe ostilitățile. Serbia se pare că lucrezá în con­vecțiunea absolută, că aceata va fi so­­luțiunea fatală a dificultăților acolo unde se desbate în zadar diplomația. Numirea generalului Horvatovici, ex-ministru pe lăngă Curtea din Pe­tersburg, în postul de generalisim și concentrațiunea sub comanda sa a cinci divisiuni a banatului anteia și al cinci­­lea, numite armatele Nișavei, sunt nișce simptome incontestabile ale decisiunei regelui Milan de a căuta fără întâr­ziere o revanșă și ale cunoștinței ce acesta a făcut pe câmpul de resbel din luna Novembre în privința ne­­capacitaței sale militare. Aatâ­zi nu mai este nici un mis­ter pentru miine, că generalul Horva­tovici aparține partidului rusofil, că el nu profeseza de­căt numai o stimă forte mediocră in privința politicei, și a suveranului său, și care a avut în­­tr’un timp reputațiunea că nu sesi­­tase de a pune spada sa la disposi­­țiunea serviciului lui Obrenovici. N’a fost trebuință de­cât numai de o extremă necesitate de a decide pe regele Milan ca să abdice comanda superioră în favorea unei asemenea persone și de a încredința sorta rega­tului și acea a dinastiei sale unui sectator declarat al influenței ruse. La Filipoli, misiunea delegaților turcesci se pare că au făcut „fiasco,“ fără ca să fi provocat nișce compli­­cațiuni grave, care se așteptau cu drept curent. Lebib-Effendi a părăsit deja capi­tala Rumeliei orientale și a trecut la Andrianopol, pe drumul la Cons­­tantinopol, unde va trebui să dea un cempt prea puțin favorabil în privința șanselor de succes pe care le așteptă comisarul imperial. * Gadban-Effendi, care a fost ales să înlocuiască în momentul pe Nidhatr Pașa la Sofia, comisar otoman de față în c­alitate de pentru administrați­­unea bunurilor valiate, în realitate însă spre a juca un rol forte delicat de representat oficios al Sublimei­ Porți pe lângă prințul Alexandru, Gadban aștepta probabilmente în Fi­­lipopol instrucțiunile sale definitive. Se pare că se atribuie o impor­tanță mare misiunei, de care va trebui să se aquste pe lângâ principele Bul­gariei, și nu ar fi de loc imposibil ca sultanul, luminat de manifestațiunile provocate prin prezența delegaților săi în Rumelia orientală, să nu se ser­­viască de acesta cale pentru a reîn­cepe nisce negociațiun­irecte­ cu va­salul său și să ni caute terenul unui acord mutual, acei Intru­cât privesce conferența, chiar din diferitele Cabinete, cari au întrebuințat sforțările cele mai mari, pentru ca ea să reușească,—pare că ar fi mai exact să zicem, ca să-i deie aparența de reușită—sunt pe deplin convinși de nereușita lor. Nereușita misiunii elfenților la Fi­­lipopoli,—o misiune, care se sprijinia in ultima ei analiza pe mandatul dat într’un mod implicit forței de către cel puțin cinci din puterile semnatare —acesta nereușită a finit de a face lumină in privința neînțelegerei latente, de care era lovită diplomația euro­peană. Astă­zi, se zice, că Cabinetul din Viena s’ar gândi să provoce la Berlin întrunirea nu a unei conferinți, ci a unui c­ngres european, spre a ame­liora sub președința prințului de Bis­marck nu numai intr’un mod efemer situațiunea in orient, ci spre a da o soluțiune durabilă unei probleme, care se presintă in fața Europei de mai bine de un secol. Cu tote acestea se pare a nu se da credément că principele de Bismarck să fi acordat deja sancțiunea sa a­­cestui proiect, care va sta in actele di­plomatice fără nici o lucrare, pănă ce mâna atot-puttate a cancelarului ger­man n’o va scote de acolo. TELEGRAME Viena 9 Dec. Se anunță din Belgrad «Corespondenței Politice» că guvernul sârb, din respectul pentru voința marilor Puteri a hotărît de a nu lua ofensiva, în­casat când negocierile privitore la armis­tițiu ar cădea definitiv, Constantinopoli, 9 Dec. Aci se crede că între vorbiri­le între puteri se vor relua în curând. Mai multe concesiuni s’ar fi făcut Bul­gariei. Constantinopoli 8 Dec. Cale indirectă —Misiunea pregatitore a lui Lebib Efendi și a lui Gadban Efendi la Filipopol n’a avut nici un succes ; ei erau pănă la un ore­care punct ca prisonieri și depeșile lor oprite.­Ast­fel Purta telegrafia Sâm­bătă lui Lebib Efendi de a veni la Mus­tafa pentru a trimite de acolo raportul său; dar sosind, aci Lebib Efendi găsi un ordin de a se intorce la Constantino­poli iar Gadban Efendi a primit ordin de a ocupa la Sofia noul séu post. Acesta face din ce în ce mai fnduoiasa plecarea lui Djevdet-pașa, de­și un tren special î 1 aștepta de patru ore. Se Z­ce că Șakir-Pașa, ambasadorul Turciei la Petersburg a semnalat Porții o reîntorcere complectă a politicei ru­sești în fața­ Bulgariei în urma inter­­venirei Austriei in Serbia și că d. de Ne­­lidorf a remis eri Porței o notă în care semnalează inconvenientele unei interve­­niri eventuale din partea Turciei in Ru­melia. Se mai zice că Serbia, care s-a reor­­ganisat în timpul armistițiului, va reîn­cepe campania prin sprijinul efectiv al Austriei și cel moral al Germaniei și Tur­cii profitând de acesta împrejurare ar pu­tea restabili «statu quo ante» în Rume­lia, lucru ce se explică și prin nota de mai sus a d-lui de Neu­dorf. Așteptând, Turcii complectează înarmă­rile lor ; efectivul lor actual in Turcia de Europa se ridica la doua­ sute de mii de omeni, dintre cari șapte­zeci de mii in provincia Adrianopol și 18 batalione în Creta. Filipopol 7 Dec. Cale indirectă.—As­­tăzi mitropolitul din Filipopol împreună cu mai mulți delegați a notificat consuli­lor că Rumelioții au luat decisiunile ur­­mătoare și că vor susține până la cea din urmă picătură de sânge : I de a respinge intervenirea comisarilor otomani și a co­­misiunei internațională, II de a refuza restabilirea «statului quo ante», III de a resista pentru unirea Rumeliei cu Bul­garia. Mitropolitul a adăugat că aceste deci­­siuni vor fi notificate prințului Bulgariei și puterilor. Londra 9 Dec. Se socotesc în acesta oră, 321 liberali, 250 conservatori și 82 irlandezi. Paris 9 Dec. O depeșă din Sofia adre­sată Ziarului «Le Temps" anunță că prin­țul Alexandru ar semna pacea, chiar fără nici o despăgubire de răsboiu în favorea principatului, dacă Serbia ar înceta de a se opune unirei Rumeliei cu Bulgaria, dar că adesiunea Serbiei pare imposibilă. Atena 9 Dec. Delyanis a propus Ca­merei un proiect de împrumut pentru suma de 100 milione franci pentru tre­buințele departamentului resbelului și ma­rinei. Roma . Dec. însărcinatul de afaceri al Turciei la Roma a primit din partea Porții ordinul de a face guvernului ita­lian observațiuni verbale în privința MS­ F­OILETON A. BELOT. 24 j1 ZUGRUMATORII din paris ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de <3r. ILT. IB. (Urmare). «Nu sciam nimic despre acesta,* response Mela­nia fără a-și abate privirile de la ochii examinatori ai părintelui ei, «nu credeam că aceata ar fi o faptă rea și nu mă gândiam de­loc că el îmi va adresa o asemenea scrisore.* «Nu mi-ai ascuns nimic?* întrebă Artot cu asprime. «Nu, absolut nimic!* «Ei bine, și nu te revoltă, că el a cutezat să pre­supună că ai putea comite o asemenea tradare în contra părintelui teu. El vrea să te amăgiască fără scirea mea, el îți promite munți de aur și-mi repro­­șază că te țin închisă și că te privez de multe plă­ceri, el vrea să te revolte în contra mea, spre a te prega de persona sa. Acesta este purtarea unui bar­bet de onore și de caracter ?* Melania clătină din cap, mirarea ce se oglindia la început pe fața ei, cedase unei cunoscinți mai bune, ea prevedea motivele cari îndemnau pe părintele ei de a judeca cu atâta asprime purtarea junelui Durand. «Eu n’am găsit nimic din tote acestea în scriso­­rea lui,* Z­se ea­ «D. Durand își închipuieste a­­cesta captivitate mai reu de cum este în realitate. Și nu cred că ar voi să’și facă vre­un reproș pen­tru acesta.» «Așa, te faci deja aparatețea lui?® replică bă­trânul barbat făcându’i reproșuri. «Crezi că ai tre­bui să’l aperi, fiind­că el vrea să intervină între mine și între tine ? Pentru ce n’a venit el mai ântéiu la mine spre a mă întreba dace mi-ar conveni să’l pri­mesc de ginere ? Se’ți respund eu la acesta, pen­tru că scie prea bine, că i-ași arata ușa.” «Dar pentru D-Zen, ce ai cu dânsul?* întrebă fata cu anxietate. Bătrânul barbat deșertă paharul sén și se așeză comod într’un colț al canapelei. «Acest Pani Durand este fiul cel mai mare al co­­mersantului Charles Durand și un nepot al marelui fondator, care și-a finit cariera printr’o sinucidere,® Zise el. «Numele Durand nu mai sună bine—» «Ei bine se resplătiască acum nepotul pecatele unchiului ?“ îl întrebă Melania Intrerupându’l. «Nime­ni se gândesce a face responsabil pe Paul Durand pentru greșelile unchiului său,a continua u­­zuranul mai departe,­­și nici eu nu am acesta in­­tențiune. Este ínsé și va remânea un fapt necontes­tat, că numele acestei familii este patat și că acesta pată va remănea un timp îndelungat în memoria tuturor, din cauză că mulți omeni au perdut tota averea lor. Charles Durand se numeste comersant, ínsé se întreba déca o singură bobă de cafea din casa lui este proprietatea sa. Soluțiunea acestei în­trebări trebuie a se lasa timpului. Acum un an se aflase el forte aprope de faliment, și că acesta nu s’a întâmplat încă atunci, este, că a fost numai a­­mânat și fie­care se pote aduce cu sine acesta ca­tastrofă.* «Acestea sunt numai presupuneri—* »Ba nu sunt numai suposițiuni, ci susținerile u­­nui barbat experient! Charles Durand căutase în a­­cel timp ajutor la mine; eu nu’i putusem da acest ajutor, mai ántéiu că nu posedam suma care o pre­tindea, și apoi pentru că nu voiam sé risc bănișo­­rii mei cu atâta ușurință ; eu îl sfătuisem să se ducă la fratele său cel bogat, Insă el nu voia să scie ni­mic de numele lui. Frații n’au trăit nici o dată în armonie între dânșii, căci Charles Durand nu apre­cia speculațiunile fondatorului, el îi spusese verde’n ochi opiniunea sa. El aici că se va fi dus la dânsul, și ast­fel se póte admite numai, că un altul i-a îm­prumutat capitalul dorit cu procente exagerate. Si­­tuațiunea sa nu s’a ameliorat prin acesta și ea nici se va ameliora în timpul de stagnațiune generală în care trăim.“ «Insă tote acestea privesc ddră pe tatăl, íase nu pe fin,® Z­se Melania ca nerăbdare. «Și dacá tatăl va deveni un cerșitor, va deveni și fini!* replică Artot cu u n ton mai accentuat. «Paul Durand nu este alta de­cât un tejghetar în prăvălia tatălui său, și ași voi se sevi de unde va lua el mij­­locele spre a putea realisa promisiunile sale.* «Acesta îl privesce numai pe dânsul!* «Ba nu, este datoria lui ca sé vegheze neîncetat pentru fericirea ta și pentru ca să-­i asigure un vii­tor lipsit de griji și supărări. Z­se bătrânul barbat, și vocea lui exprima o iubire atât de mare, că Me­lania adânc mișcată, îi întinse mâna. „Eu nu vreu să fi muncit și să fi adunat în zadar pentru tine, tu să te bucuri pe deplin de fructele ostenelelor mele, și pe cât îmi va sta prin putință, vom­ împedica ca să nu ți le râpiască nime.” «Cum, ar putea exista în adevăr vre­o tema în cazul de față?" întrebă fata uitându-se ca o privire recunoscătore în fața părintelui ei. „Cred că da! Mie nu’mi place de­loc că junele barbat n’a venit la mine să’mi comunice sincer in­­tențiunile sale, precum se cuvine unui om onorabil. Apoi mă întreb incă, ce existență îți póte oferi el ? Este mai mult de­cât sigur, că tatăl său nu-i va plăti un salar considerabil, și pentru înființarea u­­nui comerciu separat, îi lipsesc mijlocele. Ast­fel dar pe de o parte propunerea lui este făcută cu o ușurință prea mare și pentru acesta trebuie a se respinge, iar pe de altă parte dovedesce acesta pur­tare, că el speculeza numai pe averea ta. El va fti de sigur, că sunt un om bogat—* „Nu, nu cred că ar fi capabil de o asemenea fă­țărnicie,* îl întrerupse Melania repede. Uzuranul se uită la dânsa cu mirare. «Tu susțineai mai dinsere că nu’l cunosci, și a­­cum vrei să’fi dai părerea în privința caracteru­lui seu ?* «La prima și singura mea convorbire cu dânsul am cunoscut în destul caracterul seu, pentru ca să’l pot apara în contra bănuelei că ar fi fața luic, * res­­pinse Melania. Bătrânul barbat clătină din cap. (Va urma.)

Next