Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)
1885-12-04 / nr. 130
Anul al Xlll-lea No. 129. Crețul abonamentului și anunciurilor IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STRĂINĂTATE...................................................40 Fr INSEUTOMI ȘI RECLAME, rândul . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE „ . . . . 1 FI — EPISTOLE NEFRANCATE. nu lee primesc............................ Lmnduri . Pag. T, 50 h. Pag. TJL 40 b. Pag. IV, 30 ban JVr. 20 bani. IASSI Duminică I (13 Dec.) 1885. Apare Duminica, Miercurea și Vinerea CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE _____________________________________________________OsclendeurvL| SepTa, m. â. ne |__________________________________________________ STIL VECHIO I ||10 A | PATRONUL PILEI IIIIüL PIN SEPTAMANA | STIL NOD | ~£ 10 A |________PATRONUL PILEI________ Ros. Soar. Apusul Soare Dec. Dec. 1 Duminică Prof. Naum 558 Jn. de Christos 13 Duminică Lucia 7—28 4 21 2 Luni Prof. Avacum 460 Jn. de Christos 14 Luni Spiridon 7—29 4—21 8 Marți Prof. Safonia 600 » » » La 2 Decembrie la 4 ore sara, Patra 15 Marți Celian 7—30 4—21 4 Mercuri Martira Varvara , * x A o 16 Mercuri Adelheid 7—81 4“*~15 Joi + Cuviosul Sava cel sfințit rul intum cu mamă> vant’ a 101 Praier 17 Joi Lazar 7-82 4-22 6 Vineri |1] Sf. Ierarh Nicolae 18 Vineri Gratian 7-33 4-22 7 I Sâmbă,tot Sf Filotea (corp. c. de Argeș)__________________ ______________19___________Sâmbătă_________Nemeasu____________________________________________34_________ CONRESPONDENȚI ÎN STREINATATE . Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fIn JVr. 20 bani. Pentru D-nii Abonați Deorece o mare parte dintre d-nii abonați, cari au rămas in urmă ca achitarea Abonamentului d-lor, ni-au promis că ne vor plăti fie la Sft. Dumitru, fie la vînzarea productelor, — și acum atît ziua St-lii Dumitra, cât și timpul vinzărei productelor fiind trecut deja,—Ii rugăm din nou să nu ne deie uitărei,—pentru ca și noi, la rindul nostru, să nu fim nevoiți a si reclama dreptul nostru in mod nominal prin ziarul nostru. Nous avons l’honneur de prévenir notre nombrense clienteile de Jassy et dans les districts qu’ â partir du ljl3 Décembre 1885. Nous vendons : Bonbons fins de Paris â francs 6. « mélangés « 4, le kilogramme ; Emballage â part. Qualité premiére choix et sans concurrence dans le pays. MAISON GEORGES et Co. Confiserie Suisse, rue Lapușneano. Ajvi/jwcir. In tipografia neatra se află de vânzare: TABLOUL GENERAL are recensimentul tinerilor pentru armată după edițiunea oficială. Doritorii sunt rugați a se adresa pentru comande din oricari județe putând fi siguri de serviciul cel mai prompt și de prețurile cele mai convenabile. Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței», 95. î IASSI, 30 Noembrie 1885. Revista externă. Situațiunea devină critică pe teatrul de resbel—$ice „Le Temps.“ Suspensiunea armelor a expirat deja și n’a fost asumată decăt numai pentru 48 de ore. Dacă până în acest scurt termin, negociațiunile pentru armistițiu nu vor isbuti, nu va remănea alta de făcut deliguenților decăt de a reîncepe ostilitățile. Serbia se pare că lucrezá în convecțiunea absolută, că aceata va fi soluțiunea fatală a dificultăților acolo unde se desbate în zadar diplomația. Numirea generalului Horvatovici, ex-ministru pe lăngă Curtea din Petersburg, în postul de generalisim și concentrațiunea sub comanda sa a cinci divisiuni a banatului anteia și al cincilea, numite armatele Nișavei, sunt nișce simptome incontestabile ale decisiunei regelui Milan de a căuta fără întârziere o revanșă și ale cunoștinței ce acesta a făcut pe câmpul de resbel din luna Novembre în privința necapacitaței sale militare. Aatâzi nu mai este nici un mister pentru miine, că generalul Horvatovici aparține partidului rusofil, că el nu profeseza decăt numai o stimă forte mediocră in privința politicei, și a suveranului său, și care a avut într’un timp reputațiunea că nu sesitase de a pune spada sa la disposițiunea serviciului lui Obrenovici. N’a fost trebuință decât numai de o extremă necesitate de a decide pe regele Milan ca să abdice comanda superioră în favorea unei asemenea persone și de a încredința sorta regatului și acea a dinastiei sale unui sectator declarat al influenței ruse. La Filipoli, misiunea delegaților turcesci se pare că au făcut „fiasco,“ fără ca să fi provocat nișce complicațiuni grave, care se așteptau cu drept curent. Lebib-Effendi a părăsit deja capitala Rumeliei orientale și a trecut la Andrianopol, pe drumul la Constantinopol, unde va trebui să dea un cempt prea puțin favorabil în privința șanselor de succes pe care le așteptă comisarul imperial. * Gadban-Effendi, care a fost ales să înlocuiască în momentul pe Nidhatr Pașa la Sofia, comisar otoman de față în calitate de pentru administrațiunea bunurilor valiate, în realitate însă spre a juca un rol forte delicat de representat oficios al Sublimei Porți pe lângă prințul Alexandru, Gadban aștepta probabilmente în Filipopol instrucțiunile sale definitive. Se pare că se atribuie o importanță mare misiunei, de care va trebui să se aquste pe lângâ principele Bulgariei, și nu ar fi de loc imposibil ca sultanul, luminat de manifestațiunile provocate prin prezența delegaților săi în Rumelia orientală, să nu se serviască de acesta cale pentru a reîncepe nisce negociațiunirecte cu vasalul său și să ni caute terenul unui acord mutual, acei Intrucât privesce conferența, chiar din diferitele Cabinete, cari au întrebuințat sforțările cele mai mari, pentru ca ea să reușească,—pare că ar fi mai exact să zicem, ca să-i deie aparența de reușită—sunt pe deplin convinși de nereușita lor. Nereușita misiunii elfenților la Filipopoli,—o misiune, care se sprijinia in ultima ei analiza pe mandatul dat într’un mod implicit forței de către cel puțin cinci din puterile semnatare —acesta nereușită a finit de a face lumină in privința neînțelegerei latente, de care era lovită diplomația europeană. Astăzi, se zice, că Cabinetul din Viena s’ar gândi să provoce la Berlin întrunirea nu a unei conferinți, ci a unui cngres european, spre a ameliora sub președința prințului de Bismarck nu numai intr’un mod efemer situațiunea in orient, ci spre a da o soluțiune durabilă unei probleme, care se presintă in fața Europei de mai bine de un secol. Cu tote acestea se pare a nu se da credément că principele de Bismarck să fi acordat deja sancțiunea sa acestui proiect, care va sta in actele diplomatice fără nici o lucrare, pănă ce mâna atot-puttate a cancelarului german n’o va scote de acolo. TELEGRAME Viena 9 Dec. Se anunță din Belgrad «Corespondenței Politice» că guvernul sârb, din respectul pentru voința marilor Puteri a hotărît de a nu lua ofensiva, încasat când negocierile privitore la armistițiu ar cădea definitiv, Constantinopoli, 9 Dec. Aci se crede că între vorbirile între puteri se vor relua în curând. Mai multe concesiuni s’ar fi făcut Bulgariei. Constantinopoli 8 Dec. Cale indirectă —Misiunea pregatitore a lui Lebib Efendi și a lui Gadban Efendi la Filipopol n’a avut nici un succes ; ei erau pănă la un orecare punct ca prisonieri și depeșile lor oprite.Astfel Purta telegrafia Sâmbătă lui Lebib Efendi de a veni la Mustafa pentru a trimite de acolo raportul său; dar sosind, aci Lebib Efendi găsi un ordin de a se intorce la Constantinopoli iar Gadban Efendi a primit ordin de a ocupa la Sofia noul séu post. Acesta face din ce în ce mai fnduoiasa plecarea lui Djevdet-pașa, deși un tren special î 1 aștepta de patru ore. Se Zce că Șakir-Pașa, ambasadorul Turciei la Petersburg a semnalat Porții o reîntorcere complectă a politicei rusești în fața Bulgariei în urma intervenirei Austriei in Serbia și că d. de Nelidorf a remis eri Porței o notă în care semnalează inconvenientele unei interveniri eventuale din partea Turciei in Rumelia. Se mai zice că Serbia, care s-a reorganisat în timpul armistițiului, va reîncepe campania prin sprijinul efectiv al Austriei și cel moral al Germaniei și Turcii profitând de acesta împrejurare ar putea restabili «statu quo ante» în Rumelia, lucru ce se explică și prin nota de mai sus a d-lui de Neudorf. Așteptând, Turcii complectează înarmările lor ; efectivul lor actual in Turcia de Europa se ridica la doua sute de mii de omeni, dintre cari șaptezeci de mii in provincia Adrianopol și 18 batalione în Creta. Filipopol 7 Dec. Cale indirectă.—Astăzi mitropolitul din Filipopol împreună cu mai mulți delegați a notificat consulilor că Rumelioții au luat decisiunile următoare și că vor susține până la cea din urmă picătură de sânge : I de a respinge intervenirea comisarilor otomani și a comisiunei internațională, II de a refuza restabilirea «statului quo ante», III de a resista pentru unirea Rumeliei cu Bulgaria. Mitropolitul a adăugat că aceste decisiuni vor fi notificate prințului Bulgariei și puterilor. Londra 9 Dec. Se socotesc în acesta oră, 321 liberali, 250 conservatori și 82 irlandezi. Paris 9 Dec. O depeșă din Sofia adresată Ziarului «Le Temps" anunță că prințul Alexandru ar semna pacea, chiar fără nici o despăgubire de răsboiu în favorea principatului, dacă Serbia ar înceta de a se opune unirei Rumeliei cu Bulgaria, dar că adesiunea Serbiei pare imposibilă. Atena 9 Dec. Delyanis a propus Camerei un proiect de împrumut pentru suma de 100 milione franci pentru trebuințele departamentului resbelului și marinei. Roma . Dec. însărcinatul de afaceri al Turciei la Roma a primit din partea Porții ordinul de a face guvernului italian observațiuni verbale în privința MS FOILETON A. BELOT. 24 j1 ZUGRUMATORII din paris ROMAN CONTIMPORAN. Traducere din limba germană de <3r. ILT. IB. (Urmare). «Nu sciam nimic despre acesta,* response Melania fără a-și abate privirile de la ochii examinatori ai părintelui ei, «nu credeam că aceata ar fi o faptă rea și nu mă gândiam deloc că el îmi va adresa o asemenea scrisore.* «Nu mi-ai ascuns nimic?* întrebă Artot cu asprime. «Nu, absolut nimic!* «Ei bine, și nu te revoltă, că el a cutezat să presupună că ai putea comite o asemenea tradare în contra părintelui teu. El vrea să te amăgiască fără scirea mea, el îți promite munți de aur și-mi reproșază că te țin închisă și că te privez de multe plăceri, el vrea să te revolte în contra mea, spre a te prega de persona sa. Acesta este purtarea unui barbet de onore și de caracter ?* Melania clătină din cap, mirarea ce se oglindia la început pe fața ei, cedase unei cunoscinți mai bune, ea prevedea motivele cari îndemnau pe părintele ei de a judeca cu atâta asprime purtarea junelui Durand. «Eu n’am găsit nimic din tote acestea în scrisorea lui,* Zse ea «D. Durand își închipuieste acesta captivitate mai reu de cum este în realitate. Și nu cred că ar voi să’și facă vreun reproș pentru acesta.» «Așa, te faci deja aparatețea lui?® replică bătrânul barbat făcându’i reproșuri. «Crezi că ai trebui să’l aperi, fiindcă el vrea să intervină între mine și între tine ? Pentru ce n’a venit el mai ântéiu la mine spre a mă întreba dace mi-ar conveni să’l primesc de ginere ? Se’ți respund eu la acesta, pentru că scie prea bine, că i-ași arata ușa.” «Dar pentru D-Zen, ce ai cu dânsul?* întrebă fata cu anxietate. Bătrânul barbat deșertă paharul sén și se așeză comod într’un colț al canapelei. «Acest Pani Durand este fiul cel mai mare al comersantului Charles Durand și un nepot al marelui fondator, care și-a finit cariera printr’o sinucidere,® Zise el. «Numele Durand nu mai sună bine—» «Ei bine se resplătiască acum nepotul pecatele unchiului ?“ îl întrebă Melania Intrerupându’l. «Nimeni se gândesce a face responsabil pe Paul Durand pentru greșelile unchiului său,a continua uzuranul mai departe,și nici eu nu am acesta intențiune. Este ínsé și va remânea un fapt necontestat, că numele acestei familii este patat și că acesta pată va remănea un timp îndelungat în memoria tuturor, din cauză că mulți omeni au perdut tota averea lor. Charles Durand se numeste comersant, ínsé se întreba déca o singură bobă de cafea din casa lui este proprietatea sa. Soluțiunea acestei întrebări trebuie a se lasa timpului. Acum un an se aflase el forte aprope de faliment, și că acesta nu s’a întâmplat încă atunci, este, că a fost numai amânat și fiecare se pote aduce cu sine acesta catastrofă.* «Acestea sunt numai presupuneri—* »Ba nu sunt numai suposițiuni, ci susținerile unui barbat experient! Charles Durand căutase în acel timp ajutor la mine; eu nu’i putusem da acest ajutor, mai ántéiu că nu posedam suma care o pretindea, și apoi pentru că nu voiam sé risc bănișorii mei cu atâta ușurință ; eu îl sfătuisem să se ducă la fratele său cel bogat, Insă el nu voia să scie nimic de numele lui. Frații n’au trăit nici o dată în armonie între dânșii, căci Charles Durand nu aprecia speculațiunile fondatorului, el îi spusese verde’n ochi opiniunea sa. El aici că se va fi dus la dânsul, și astfel se póte admite numai, că un altul i-a împrumutat capitalul dorit cu procente exagerate. Situațiunea sa nu s’a ameliorat prin acesta și ea nici se va ameliora în timpul de stagnațiune generală în care trăim.“ «Insă tote acestea privesc ddră pe tatăl, íase nu pe fin,® Zse Melania ca nerăbdare. «Și dacá tatăl va deveni un cerșitor, va deveni și fini!* replică Artot cu u n ton mai accentuat. «Paul Durand nu este alta decât un tejghetar în prăvălia tatălui său, și ași voi se sevi de unde va lua el mijlocele spre a putea realisa promisiunile sale.* «Acesta îl privesce numai pe dânsul!* «Ba nu, este datoria lui ca sé vegheze neîncetat pentru fericirea ta și pentru ca să-i asigure un viitor lipsit de griji și supărări. Zse bătrânul barbat, și vocea lui exprima o iubire atât de mare, că Melania adânc mișcată, îi întinse mâna. „Eu nu vreu să fi muncit și să fi adunat în zadar pentru tine, tu să te bucuri pe deplin de fructele ostenelelor mele, și pe cât îmi va sta prin putință, vom împedica ca să nu ți le râpiască nime.” «Cum, ar putea exista în adevăr vreo tema în cazul de față?" întrebă fata uitându-se ca o privire recunoscătore în fața părintelui ei. „Cred că da! Mie nu’mi place deloc că junele barbat n’a venit la mine să’mi comunice sincer intențiunile sale, precum se cuvine unui om onorabil. Apoi mă întreb incă, ce existență îți póte oferi el ? Este mai mult decât sigur, că tatăl său nu-i va plăti un salar considerabil, și pentru înființarea unui comerciu separat, îi lipsesc mijlocele. Astfel dar pe de o parte propunerea lui este făcută cu o ușurință prea mare și pentru acesta trebuie a se respinge, iar pe de altă parte dovedesce acesta purtare, că el speculeza numai pe averea ta. El va fti de sigur, că sunt un om bogat—* „Nu, nu cred că ar fi capabil de o asemenea fățărnicie,* îl întrerupse Melania repede. Uzuranul se uită la dânsa cu mirare. «Tu susțineai mai dinsere că nu’l cunosci, și acum vrei să’fi dai părerea în privința caracterului seu ?* «La prima și singura mea convorbire cu dânsul am cunoscut în destul caracterul seu, pentru ca să’l pot apara în contra bănuelei că ar fi fața luic, * respinse Melania. Bătrânul barbat clătină din cap. (Va urma.)