Curierul Foaea Intereselor Generale, 1885 (Anul 12, nr. 2-138)

1885-12-08 / nr. 132

Anul al Xlll-lea No. 131. IASSI Vineri 6 (18 Dec.) 1885-Apare Duminica, Miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR TA­SSI, pe an, 21 Fr. — pe semestru 12 Fr.­— pe trimestru 6 Fr. [N DISTRICTE, pe an, 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. SÍRÉIN AT A TE................................. 40 Fr— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul . . 60 Bani. ȘTIRI LOCALE * . . . . 1 FI.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc............................ Xnunc­uri : Pag. I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. Un­ifi*« 90 bani» CURIERUL (TH. BAL­AS­S­AN) EORE­ INTERESELOR GENERALE Manuscriptele nepublicate se vor arde. Win Ar. 9 © bani. 1 Duminică Prof. Naum 558 în. de Christos 13 Duminica ^u.cl.^. ri«531*.­l £­ 7—29­4—21 2 Luni Prof. Avacum 460 în. de Christos 14 Luni / Spiridon I ri RÂRĂ í­I­T—30­4—21 3 Marți Prof. Safonia 600 »» » La 2 Decembrie la 4 ore sara Păta. 1* Marți / “VV.îxi *y 7—81 4—21 4 Mercur! Martira Varvana . . .„. .. 1 16 Mercur / Adelheid­­ *V 7- 32 4-22 5 Joi t Cuviosul Sava cel sfințit rus intern cu moină, vânt, apoi plac. 17 Joi / Lazar V­v . * / 7_33 4-22 6 Vineri [t] Sf. Ierarh Nicolae ■ 18 Vineri Qratian­­ X­ A HL- 7-34 4-22 7 Sâmbătă 1 Sf Pilotea (corp. c. ru­ A­irrest 19 Sâmbătă Nemesiu ) ~"7 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE : Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnu Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate, pentru anunciuri și reclame, Paris, D-na Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C­ o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. ---------------------------------------------------------------------------------------° a 1 e n ____Se­p­t­ă­­m­ a1 » 1 -----------8„„. I a,TM. 8.... k STIL VECHIO ȘI O A ! PATRONUL PILEI 1’IMPOL DIN SEPTAMANA | STIL NOD P­I P­A­RII ,^= = g=_ ............................................­­ ^ ; ^ -------T — T­e<£ ... T ’ <SIS? A 7-28­4-21 Pentru D-nii Abonați De­ore­ce o mare parte dintre d-nii abo­nați, cari au rămas in urmă cu achitarea abonamentului d-Ior, ni­ au promis că ne vor plăti fie la Sft. Dumitru, fie la vîn­­­­zarea productelor, — și acum atît ziua Sf-lui Dumitru, cât și timpul vînzărei pro­ductelor fiind trecut deja,—îi rugăm din nou să nu ne deie uitărei,—pentru ca și noi, la rîndul nostru, să nu fim nevoiți a li reclama dreptul nostru in mod nominal rin ziarul nostru. a A. AJWUIWUIU. a tipografia noiatră se află de vănd­are. TABLOUL GENERAL de recensimentul tinerilor pentru armată după edițiunea oficială. Doritorii sunt fugiți a se adresa pen­tru comande din ori­cari județe putănd fi siguri de serviciul cel mai prompt și de prețurile cele mai convenabile. Nicolae G. Naim­ AFOCAT București, Motel Ilegal. Dr. EMIL MAX BUCUREȘTI Strada Clemenței. »5. Moșia Dărmănești Distr. Neamț, 1 Km. de orașul Piatra. Întin­dere de 291 fălci arătură, 198 fălci fânaț, 140 fălci sudat, 7 mori, velniță, grajdi de 400 boi, coșere, hambaruri, case de locuit, se aren­dează. de la 1 April 1887. Lămuriri la Dl. Matei Cantacuzin, Iași strada Codrescu No. 14, sau Vasile Miclescu in Piatra.­ Această mo­șie, în întindere totală de 1007 fălci, din care 250 fălci pădure este și de vânzare. IASSI, 5 Decembrie 1885. DIN AFARA. Ministerul liberal spaniol chiămat într-un mod atât de spontaneu prin mortea lui Alfons XII, a inaugurat în tota­liui scea noul regim. Până a­­cum nu s’a produs nici o tentativă de desordine. Cabinetul prezidat de domnul Sa­­gasta, în loc să procedeze la nisce măsuri de rigore, se pute gândi a întrebuința măsuri de clemență. O amnestie pentru delictele de presă este deja hotârătă în principiu. Ea era cu atât mai mult impusă, cu cât timpii din urmă ai guvernământului D-lui Canovas au fost marcate prin mai mult de șapte sute de procese intentate în contra organelor opiniu­­nei liberale și a jurisdicțiunei speciale de resortul căria aparțin afacerile de pressa nefiind nici­odată distinsă prin indulgența sa, un număr destul de considerabil ispășită în inchisore li­bertatea limbagiului lor. Se anunță pe lânga acesta că ca­binetul liberal studiază chestiunea u­­nei amnestii mai întinse, a cărei ter­meni s’ar aplica la tote categoriile de­lictelor pentru cari siguranța publică nu pretinde în mod imperios o re­presiune severă. Cabinetul Sagasta va avea să se ocupe în curând de alte chestiuni mai dificile. întrunirea viitare a Came­relor o va sili se dea lista reforme­lor, care, după ce a figurat un timp îndelungat în primul rang ca reven­­dicațiune din partea oposițiunei, tre­buie să fie înscrise în primul loc în programa guvernului. De la atitu­dinea ministerului în acesta privință va depinde și acea a generalului Lo­­pez Dominguez, care este șeful frac­țiunei. Acest grup mic nu are o forță nu­merică în represiana"Yiu" , ț ínsă ea are o situațiune exc­epțional­­mente importantă din doin puncte de vedere. Mai ântziu că el este compus prin­­cipalmente din generali, cari se bu­cură de ore­care încredere în armată, și cari nu au de­cât numai spada lor care o pot pune în serviciul convec­țiunilor sau urelor lor. Pe de altă parte el formeza întru căt­va transi­­țiunea între grosul partidului liberal actual, format din fusiunea celor trei grupuri centralist, progresist și mo­­narhist-democrat, și între fracțiunea cea mai moderată a partidului repu­blican, al cărui șef este d. Castellar. De aici se pute explica grăbirea ce a pus și pune guvernul de a căștiga, dacă nu ade rațiunea positivă, cel pu­țin neutralitatea bine-voitore a gene­ralului Lopez Dominguez. Fie­care simte dincolo de Pyrenes, că la un moment dat, acest splendid june general va avea să jace un rol și mai însemnat de­căt acel care l-a jucat unchiul său, defunctul duce De la Torre. Se aștepta asemenea cu ore­care anxietate decisiunea pe care el va trebui s’o ia în curând în pri­vința ambasadei de la Paris, pe care guvernul i-o ofere cu persistență. Pe cănd diferitele fracțiuni ale li­beralismului dinastic negociază între dănsele un acord fără care ele simt prea bine, că le-ar fugi terenul de sub picióre, discordia a isbucnit în lagărul conservatorilor. Mortea lui Alfons XII și retrage­rea voluntară a domnului Canovas a dat ocasiune ca să isbucniască aceste diverging. Dl. Canovas nu s’a mulțumit să aibă în favorea sa verdictul opiniunei și suvenirea conduitei analoge obser­vată în asemenea circumstanțe de­­­tre străbunii neo-conservatismului pe­­ t­­impul Isabellei IT. El a convocat­­ partidul său spre a obține de la băn­­c­iul ratificațiunea expresă a atitudinei sale patriotice.­­ Ministerul liberal urmeza cu aten­­t­­iune acestor incidente. El observă s £ cu vigilență demersurile secrete ale j­­ partidelor anticonstituționale, și ajum­ă j \ cu putere marele decisiuni politice , până după convocarea n­oilor camere,­, pentru alegerea cărora el promite neu­tralitatea cea mai absolută. 1 * In privința eveniment^0* di*3 Ori­ent ziarul „Le Temps“, primeste ur­­mătorea corespondență din Sofia cu data din 11 Decembre: „Astă­zi, Dl. Tsanos, ministrul a­­facerilor străine, a adresat represintan­­ților marilor puteri o notă, declarând, că Serbii n’au dat încă nici un res­­puns la propunerile din urmă ale gu­vernului bulgar. El este ținut prin­­ urmare se creda, că Serbii nu se gân­­­desc de­căt se profite numai de in­­tervențiunea puterilor și mai cu deo­sebire de declarațiunile făcute de că­tre contele Khevenhüller ca să câști­­ge timp și de a organiza armata lor desorganizată. ■ Se vede chiar proba—urmeza nota bulgară—în propunerile chiar formu­late de guvernul sârb. Primul punct al acestor propuneri privitor la durata armistițiului este inadmisibil, fiind­că Serbii $nu numai, că în timpul suspensiunii ostilităților, beligeranții ar putea începe negocieri pentru încheiarea păcei, însă ei nu o­­feră în privința acesta nici o garanție a guvernului bulgar. Vorbind apoi de linia de demar­ >­care și de stabilirea unei zone neu­­­­tre, pe care o cere Serbia, domnul­­ Tsanos observă că linia de demarcare " "A chiar din ziua suspensiunei os­tilităților, și că s’ar crea n­oi dificul­tăți: «V­a mai reîncepe astă­zi­ia­­c astă chestiune. Intru cât priveșce propunerea fă­cută de către Serbi de a evacua dis­trictul Vidinului dacă trupele bulgare se vor retrage de pe teritoriul sârb, ea n’ar putea fi primită, căci situa­­țiunea n’ar fi aceiași pe ambele părți. Se scie, că în urma luptei din 27 Novembre, grosul armatei sârbe era în plină retragere spre Ak-Palanka, și că ea nu se întorsese spre a ocupa posițiunile părăsite de­ căt de abia a doua zi după ce contele Khevenhüller făcuse declarațiunile sale prințului A­­lexandru. Tóte aceste considerațiuni—conchide domnul Tsanov—obligă pe guvernul bulgar să respingă propunerile sârbe și militere în același timp în favorea contra-propunerilor formulate de că­tre Bulgaria. Pentru acesta dar prin­țul Alexandru și guvernul său, con­simțind în urma sfatului marilor pu­teri de a suspenda ostilitățile în mo­mentul când armata bulgară victoriosă era aprope de a respinge pe inamic din districtul Vidinului, sunt pe de­plin convinși că aceste puteri, la rân­­dul lor, vor exercita o presiune efi­cace asupra guvernului la Belgrad, pentru ca acesta să accepteze condi­­țiunile de armistițiu puse de către Bulgaria. TELEGRAME Londra 15 Decembre. Lordul Salis­bury va sta în fruntea afacerilor statului pănă când votul Camerei comunelor va pronunța remânerea sau retragerea sa de la putere. Viena 15 Decembre. Comisiunea mi­litară pentru delimitarea Zonei neutre în afacerea Serbo-bulgară s-a hotărât de tote puterile. Kaulbars atașatul militar rus a și plecat astăzi. F­OILETON A. BÉLOT. 26 ZUGRUMATORII DIN PARIS f PW TIMPURAN. ■if ----------------i. se nu pate imputa de 1­oc. Din partea ta era numai invi­die, care—* «La ce vrei ?sé ajungi cu aceste reproșuri?* îl întrerupse domna Dirand cu bruschetă. «Acela care se uită la mine, cu dispreț, nu póte pretinde ca să’l întimpin cu o mină amabilă. Eu nu pot fi fățarnică și pentru acesta du­m’am dus în casa lor.* «Ar fi trebuit să se ducă cel puțin Eleonora." «Ar fi trebuit? Care era datoria? De­sigur că era să i se înc­hidă ușa de’naintea nasului—“ «Nu crede acesta! Eliza avea trebuință de con­­solațiune—ínsé Eleonora gândesce din nenorocire ca și tine, ea a cl­ronomisit ura de la tine. Ea nu ve pot ajuta nimic, Eliza va locui de acum înainte la noi, și eu mă aștept de la voi cu siguranță, că veți trata cu politeță și amabilitate pe acesta copilă." Domna Durand încrețise sprîncenile; acastă deci­­siune ne­așteptată, care nu corespundea de loc cu opiui­uile și dorințile ei, i se păru forte stranie. «Ne vei scuti de acest necaz," flise ea cu mânie, ți-ai aduce numai nemulțumire în casă," „Nu te altera, Lydia! Depinde numai de la voi ! să evitați acastă nemulțumire.“ «Tu provoci însuși nemulțumirea—* «Eu nu fac alta de­cât ceia ce-mi dicteză datoria consoiința. Avem destul loc în casa nóstra și de ijlocele necesare nu suntem lipsiți—“ „Dar eu nu voiu încuviința nici odată !» țLise d-na­urând cu alterațiunea cea mai mare. «Alfred este ăstul de mare ca să se îngrijească de sora sa! «Alfred nu și-a asigurat încă nici propria sa ca­­lcă, artistul nu pute sfărma barierele, el trebuie aștepte și încă atunci trebuie să fie ajutorat." „Tóte acestea sunt speranțe forte frumóse pentru noi!" Ilise domn iu ironie, jucându-se cu mânile tremurând icele bonetei sale, «acum să om hrănim îi opii acestui începător! Nu suntem de loc , facem acesta, ei sunt destul de mari ca­ntreținea singuri. Döca pictorul nu pote­­ »urile sale, să se facă zugrav de case și meseria are un funda­ment de aur. Și­­ la lecțiuni de musică, sau se primiascâ o guvernantă, așa că nu înțeleg pentru ce a­lții să lucrăm pentru amenduci. Copii noi asemenea, și daci am muri noi astă­z­i, n­­e la nime de dânșii.* Charles Durand tu cu pași mari prin cameră, expresiunea deveni tot mai poso­molită și severă, și nu se uita la soția sa, lucra în ochiul său serios. El o lasase să vâ­nă la finit, acum se opri de’naintea ei și lătură din fața sa nu denunța că cuvintele lui vre­o impresiune asupra sa. «Și cu tote acestea i remâie aș? "ecum am hotărât eu,* rest o Unise și fermi­tate nealterată. «Sper că’mi vei da dreptate, dacă’ți voiu explica motivele cari mip demná la acesta, ba chiar mă silesc. Nime n­aste afară de mine, nime altul nu trebuie să li­ndscă vre­odată, și pretind de la tine ca­d comunicările mele ca cel mai sacru mis «Acesta sună forte !» «Ba de loc, nu ești isteț periculos, însă onerea casei mele pre­văzi discrețiunea cea mai mare. In anul tri­ai aiu fără veste de’na­intea unui pericol fei Mulți amici comer­sanți se declarară de ia* îmi datoriau sume considerabile; mărfur posedam un deposit mare scăzuseră un preț din cauza unor conjuncturi nefavorabile și prin urmare nu se puteau vinde la moment. Datoriile nu le puteam incasa și o mulțime de trate, ale căror termine expiraseră, trebuiau să fie plătite.» «Insă despre tote acestea nu auzisem nimic pe a­­tunci!" Ilise domna Durand înspăimântată. «Și pentru ce? Acesta era una din acele poveri, pe cari trebuie să le porte numai comersantul sin­gur Tu nu puteai să’mi ajați, și ast­fel ți-ai fi stri­cat numai liniștea. Era încă de ajuns timp spre a te pregăti pentru’o fapt îndeplinit, atunci când ași fi fost perdut ultima speranță. Se mé înțelegi bine, Lydia, în ori­ce caz nu eram să fiu falit, însă ași fi trebuit să suspend plățile mele, creditul meu ar fi fost zdruncinat și o singură d­ată protestată ar fi con­dus la deschiderea concursului judiciar. Averea mea ar fi fost suficientă pentru acoperirea datoriilor, însă eu ași fi rămas un cerșitor, ași fi trebuit să încep a lucra din nou cu mânile gele și fără credit, și nu m’ași mai fi putut ridica nici­odată." ».Acesta era o situațiune îngrozitore!" „Nu’ți pot descrie ce am suferit în zilele acelea, și dacă mă gândesc incă astă-ț­i la dânsele, nu în­țeleg singur cum am putut suporta atâtea necazuri. Eu mă adresasem la amici bani comerciali, ba chiar și pe la uzurari și amanetari spre a putea face un împrumut; eu li probam că peste cât­va timp voiu fi în stare să le restituiesc banii împrumutați, însă nici unul nu voia să’mi ajute, unul d­icea că nu are bani în cassă, altul pretindea garanți siguri, în scurt, fie­care inventa o cauză întemeiată în aparență, spre a’m­ . rugămintea. A­bonații aveau să fie pre- Bintate fratele și cassa mea era deșertă, eu nu mai vedeam nici o cale deschisă de’naintea ochilor mei, mă adresai» prin urmare la fratele meu, era cea

Next