Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-01-15 / nr. 6

t­u­ lui Sinod, nici pot lua parte la alte adunări de­cât la aceea a Sântului Sinod. Se înțelege de la sine că membrii Sântului Sinod care fac parte din Senat iau parte la deliberările acestui înalt Corp. Consultările preoților pentru a supune pă­surile lor rhiliarh­ului respectiv sau Sântului Sinod, se fac la reședința protoereului cu bi­­ne­cuvântarea episcopului sau Mitropolitului, conform art. 3 din regulamentul pentru buna­­conduită a clerului in genere, care este pe baza sântelor canone. Art. IV. Mitropoliții și episcopii eparchioți nu pot merge in eparchia altuia, fără a în­­cunoștiința pe eparchiotul respectiv, iar P. P. S. S­­archiei pe lângă acesta sunt datori a cere bine­cuvântarea chiriarh­ului in a cărui reședință se află. Membrii Sântului Sinod, pentru a eși din cuprinsul regatului, trebue să ceră autorita­­tea regală prin Mitropoliții respectivi și mi­nisterul cultelor. Art. III. Ori­ce cleric care nu va observa dispositiunile Sântului Sinod sau se va împo­trivi lor într’un mod pre­care, se va da jude­­căței, conform legilor pentru abateri biseri­cești. Acest regulament s’a votat de Sântul Si­nod in ședința de la 13 Decembre 1885, cu majoritate de 2Î voturi, fiind și 1 abținere. Președinte. Archiepiscop Mitropolit Primat,­­ Calini­c, f losef Mitropolitul Moldovei, Inocentie Bu­zău, Calinic Huși, Ghenadie Argeș, Iosef e­­piscopul Dunărei-de-Jos, Archiereul Ieremia Gălățeanu, Silivestru B. Fiteșteanu, Inocent M. Ploeșteanu, Calistrat Bârlădeanu, Narcis C Botoșeneanu, Ghenadie Graioveanu. Prin decret regal colegiul II electoral pentru senatori din județul Fălciu este convocat, in­­ ziua de 9 Februarie 1886, spre a împlini printr’o nouă alegere va­canța declarată in Senat, in locul d-lui Nicolae Cișman. Vineri sara s’a ținut la ministerul do­­menîelor prima ședință a sesiunei de iarnă a consiliului superior, sub președința d-lui I. Marghiloman și in presența d-lui mi­nistru Stolojan D. misiunei Em. M. Porumbaru, în numele co­­permanente, a citit o dare de samă a lucrărilor acestei comisiuni de la ultima sesiune a consiliului pănă astăzi­. D. ministru Stolojan a distribuit membri­lor presenți diferite proiecte de legi, a­­supra cărora le-a cerut avisul, precum proiectul pentru reorganisarea burselor de comerciu, regulamentul asupra comerciu­­lui ambulant, etc. S’a decis, după propunerea d-lui Aure­lian, ca astă sală să se discute cestiunea fixărei tarifului autonom. Cu ocasiunea­­ lilei de sf. loan s’au es­­pediat la Florica, d-lui I. C. Brătianu, 600 telegrame de felicitare, din cari multe acoperite de un număr însemnat de iscă­lituri. In ședința de Sâmbătă a Camerei , D. Gherghel a fost proclamat deputat al colegiului I de Dorohoi. D. D. Constantinescu la clasa I, scala No. I de băeți din Tătărași în Iași. D. G. Constantinescu la clasa I, scala de băeți din Râmnicu-Vâlcea. D-na Paulina Gheorghiu la clasa I a sculei de fete de pe Podu­ lung. D-na Ecaterina Dumitrescu la clasa I a sculei No. 2 de fete din Călărași. D-na Maria Gorj la clasa I a sculei de fete din Vasluiu.­­ M. S. Regele a bine-voit, prin înaltul decret cu No. 7 din 1886, dar asupra rapor­tului d-lui ministru secretar de Stat la depar­tamentul afacerilor străine, a înainta la gra­dul de comandor al ordinului „Steaua Româ­niei” pe d. Constantin Nacu, ministrul finan­țelor, actual ofițer al Zisului ordin. — „Monitorul Oficial” publică decretul re­gal pentru împărțirea în acele silvice a sub­inspecțiilor silvice 1, 5—12, 14, 16, 1", și 21. — Se promulgă legile pentru regularea de­finitivă a socotelelor Statului pe exercițiul a­­nului 1872, 1873, 1874, 1875, 1876 și 1877. — Sunt numiți : D. Gr. Bălan, actual casier al județului Constanța, in aceeași calitate la județul Boto­șani, in locul d-lui I. G. Codrescu și D. Mar­cel Giurescu, in funcțiunea de casier al jude­țului Constanța, în locul d-lui Gr. Bălan. In Capitală se află vre-o 30 de Mun­tenegreni, din cari câți­va ofițeri. Vineri sara consiliul superior sanitar s’a ocupat cu chestiunea fabricei de spirt din Brăila, proprietarului căreia, d. Pre­­dinger, i se impută că nu s’a conformat prescripțiunilor higienice ce i s’au impus acum doi ani. Consiliul a decis a trimite la fața lo­cului pe d. dr. Sergiu cu însărcinarea de a cerceta starea actuală a fabricei și dacă ea pate sau nu să funcționeze. D. dr. Sergiu au plecat Duminică la Brăila. Cu ocasiunea Zilei de 7 (19) Ianuarie s’au presentat la oficiul telegrafic central 1460 telegrame interne și 165 externe, producând in total suma de 1887 lei 86 bani. Telegramele sosite în acea aii au fost interne 2530, externe 149. Numărul telegramelor transit au fost : interne 3668, externe 864. In total au fost dar 1625 telegrame presintate, 2679 sosite și 4532 transite «România» află că o nouă societate s’a mai constituit in București, aceia a croitorilor băr­bătești, sub președința d-lui I. O. Vladimir, croitor român. Acestă societate s-a fondat și constituit la 1 Dec. 1885, cu scop de ajutor reciproc mutual și portă numele de „Bucur”. Sediul societăței se află in strada Regală No. 4 (casa Vladimir). In sinul acestei societăți, se pote introduce ori­ce personă fără osebire de sex, profesiune sau de naționalitate. înscrierea se face în ori­ce Duminică și săr­­bătorre de la ora 10 a. m. și până la 3 p. m. Uvăm durată lungă acestei n­oi instituțiuni, care are de scop, înflorirea industriei națio­nale, prin susținere și încurajare. Acesta societate pentru sporirea fondurilor sale, va da un bal in sala Basel la 10 Fev. Acte Oficiale. S’a numit definitiv in posturile ce se ocupă provisoriu institutorii și institutorele cari ur­mează : CRONICA LOCALA *** (Numire). Dreaconul D. Cons­tantinescu s’a numit definitiv în postul de institutor la classa I de la scala No. 1 de băeți din Tatarași și D-na Paulina Gheorghiu s’a numit institutore la classa I a scalei de fete de pe Podul­ Lung din orașul nostru, *** (T­e­a­t­r­u n­a­ț­i­o­n­a­l), Joi în 16 ianuarie a. c. se va represinta pen­tru ăntăia dată piesa : Nobleță cumpărată, operetă in 3 acte, compusă de Dl. ***, aranjată și orchestrată de Dl. capelmais­tru Fotino. Prețurile locurilor sunt cele obicinuite: începutul la 8 ore precis, *** (Teatru de S­o­c­i­e­t­a­t­e). Vi­neri in 17 Ianuarie curent va avea loc in sala teatrului nostru național o represin­­tațiune­gală ce se va da cu concursul bine-voitor al D-nei Aristizza Manolescu și al D-lui V. Hasnaș în folosul Societă­ței pentru învățătura poporului român din Iași. Programa, pe care o publicăm in extenso pe pag. a IV-a a ziarului nostru de astă­­zi este forte bogată și promite că va satisface pe deplin tuturor așteptări­lor. Bată încă o ocasiune unde publicul nostru pate proba că este simțitor cănd este vorba de scopuri caritabile, conside­rând mai ales că acești bani rămân în țară pentru scopuri salutarie, iar nu se varsă în pungile nesățiose ale unor artiști străini, cari nu lasă nici un ban în țară din sumele adunate. (Comitetul Societăței de Binefacere din Iași) cut că in­­ luna de 1 Februarie, face cuno­­va da un bal în salonele Palatului Administrativ cu scop de a spori fondurile Societăței.— Comitetul sperând că personele invitate vor bine-voi, ca tot­de­auna a onora ba­lul Societăței cu amabila lor prezență, va pune tote silințile pentru a merita apro­barea generală. *** (Bal de b­i­n­e-f­a­c­e­r­e). Sâm­bătă în 11 ianuarie curent a avut loc al c­oilea bal dat de Societatea : Reuniunea Femeilor române din Iași, în palatul ad­ministrativ din orașul nostru. La acest bal, care a durat până a doua­­ zi dimi­­nață au luat parte un număr forte consi­derabil de persone de ambe sexe din o­­raș ; toaletele damelor erau forte elegante, însă moderate, ast­fel că mai nici o codă de rochie prea exagerată n’a împedicat mișcările dănțuitorilor. Damele Comitetu­lui și anume: D-na Mărzăscu, președinta Societăței, D-na Lepadatu, D-na Brânză, D-na Peridi, D-na Castano și Domna Mândra cu politeța și amabilitatea D-lor cunoscută au primit și animat publicul a­­sistent, ast­fel că balul acesta a făcut o impresiune forte plăcută asupra celor cari au luat parte la acestă frumosă petrecere. Mulțumim din inimă damelor Comitetului pentru stăruința ce au depus în aranja­mentul și dirigiarea acestui bal și dorim ca și veniturile să fi fost tot atât de sa­­tisfacătare pre cât era de vesel și animat acest bal, al cărui scop principal este de a veni în ajutorul industriei naționale. Bufetul și supeul arangiat de Dl. otelier Louay a satisfăcut pe deplin pe toți asis­tenții și petrecerea a urmat în modul cel mai regulat și vesel până în dimineța­­ zi­lei de 12 ianuarie. Două muzici, una a regimentului de infanterie, dirijată de Dl. capelmaistru Fotino și alta a regimentu­lui de dorobanți dirijată de Dl. capel­maistru Cirillo, au executat necontenit in tot timpul balului cu multă măiestrie cele mai plăcute piese de dans. In curând vom da și o dare de samă detaliată despre veniturile ce au produs acest bal. *** (înmormântare). Vineri în 10 ale curentei a avut loc înmormântarea regretatului doctor Guciureni, care sa e­­fectuat în modul cel mai solemn, potrivit CURIERUL TH. BA­LASSAN. meritelor prin cari s’a distins ilustrul barbr­t. Ca ministru, ca deputat, ca doc­tor, ca patriot, acest barbat s’a luptat cu multă energie în viața sa pentru binele general și prin urmare a meritat semnele de stimă cari i s’au adus din partea ce­tățenilor cu ocasiunea ultimei sale condu­ceri la locuința eternă. Pe sicriu erau de­puse mai multe corone, din cari vom cita pe acele depuse din partea Epitropiei spi­talului sf. Spiridon, din partea Societăței de naturaliști, din partea Comitetului nu­mit pentru congresul viitor,—Panglicele carului funebru erau ținute de domnii da­tori: Fătu, Otremba, Ciurea și Socor. —In biserica sf. Spirdon, unde s’a făcut prohodul, Dl. Dr. Fătu a ținut un dis­curs, pe care’l publicăm mai la vale, iar la cimitirul Eternitatea a pronunțat un discurs Dl. Dl. Tausig, pe care’l vom publica in numărul viitor al ziarului nos­tru. La acestă ceremonie funebră a asis­tat un număr considerabil de cetățeni din tote clasele societăței. DISCURS rostit de dl. Doctor An­­ifău cu oca­siunea înmormântărei Doctorului G. Cuciurano. EMINENȚA VOSTRĂ, Scumpi confrați și onorab, concetățeni! Astă­­zi dispare din mijlocul nostru unul din cei mai iubiți colegi și mai stimați concetățeni. Doctorul George Cuciuranu. Mai ’nainte de a ne despărți pentru tot­deauna de acest barbat, să vedem cine a fost el și ce­n­cursul vieței sale,activitate a desvoltat în Dr. G. Cuciuranu, născut la anul 1814 din părinți români în ul­ba Botoșani, și a făcut studiile clasice în orașul Buda­pesta , iar studiile medicale, începute la Univer­sitatea Vienei, le-au terminat la Univer­­­sitatea din Münich, unde a capatat și gra­­­dul de Doctor în medicină. Doctorul Cuciurano s’a întors în Pa­trie pe la 1838 și ca unul dintre c­ei din­­tăi doctori români, a fost îmbrăcișat de tote clasele societăței nóstre, așa că în curând el absorbi mai totu practica me­dicale în fosta Capitală a Moldovei. Nu tăr­ziu după venirea sa în țară, Doc­torul Cuciurano fu numit succesivemente : medic primar și Epitrop Casei Spitalelor Sf. Spiridon, Președinte societăței de me­dici și Naturaliști din Iași și Proto-medic al Moldovei; in fine, Guvernul Principa­­telor­ unite române, prețuind talentele și seh­ițele Doctorului Cuciurano, ’1 chiăma la demnitatea de Ministru al cultelor și a instrucțiunei publice. Doctorul Cuciurano pretutindene, unde a luat parte în administrațiune, ca me­dic, ca proto-medic, ca președinte socie­tăței de medici și naturaliști, ca ministru, a lăsat urme numerose de a sa activitate. Așa, Doctorul Cuciurano, în tot timpul căt a practicat arta medicală, a tratat cu aceiași bună-voință pe toți bolnavii fără deosebire de stare și posițiune socială. Ca medic mai vechi, Dr. Cuciurano era un coleg forte bun și căuta să înbrățo­­șeze pe junii săi confrați și să-i introducă în practica medicale. Dr. Cuciuranu, ca proto-medic, a in­trodus mai multe înbunătățiri atingătore de administrațiunea serviciului sanitar, deosebindu-se mai ales prin măsurile ce a luat în contra h­olerei asiatice, care a bântuit populațiunea Moldovei în anul 1848. Guvernul Moldovei—prețuind în­tinsele cunoscinți de administrațiune sani­tară a D-rului Cuciuzanu—l’a însărcinat cu elaborarea unui proiect de organizare a ramului sanitar a Moldovei, care proiect constituia un volum infolio din 500 pa­gini. Pagubă însă că acestă operă pre­­țiosă din înpregiurări nu s’a dat publi­citatei. La anul 1850 Principele Grigorie Al. Ghica, voind a înființa Institutul seu­or­­fonotrofia, a însărcinat tot pe D-rul Cu­­ciuranu cu elaborarea proiectului de h­ri­­sov și regulamentului respectiv, care și astăzi servesce de normă pentru admi­­nistrațiunea Institutului Gregorian. Epitropia Casei Spitalelor și ospiț­elor Sf. Spiridon simțind necesitatea de a clădi un nou spital în locul celui vechiu, a în­sărcinat pe Dr. Cuciurano, de a vizita cele mai principale spitale ale Germaniei, Franciei și Angliei. In urma căreia, dr. Cuciurano redactă planul de construcțiune cu detailurile corespunzătare ce se găsesc și astă­zi în arhiva Epitropiei generale. Planul în cestiune a servit la edificarea actualului Spital central. Ca Epitrop Casei spitalelor Sf. Spiri­don, Dr. Cuciuranu a administrat cu multă probitate și inteligență interesele acestei Case de bine­facere, luând cele mai ni­merite măsuri pentru înbunătățirea servi­­ciilor a diverselor stabilimente dependințe de Casa centrală—măsuri cari și astă­­zi se pot utiliza cu folos— și stăruind din tote puterele pentru respectarea autono­miei casei spitalicesci. Ca președinte societăței de medici și naturaliști din Moldova, Dr. Cuciuranu a­ administrat mai mult timp cu zel și de­votament interesele acestei Societăți, că­reia el a oferit mai multe opere pentru înavuțirea bibliotecei. Pe când Dr. Cuciuranu se afla în de­plina sa activitate, Camera și Senatul Ro­mâniei, luând în servicii aduse țărei, considerațiune multele au votat o recom­pensă națională acestui bărbat eminent. Societatea Academică romănă, în conside­­rațiunea meritelor personale și a întinse­lor cunoscinți a D-rului Cuciurano, l’a a­­les membru corespondinte. In fine, Ma­­jestatea Sa Regele României, acordând D-rului Cuciurano ordinal de Comandor „Coronei Romăniei,” a recunoscut, prin înalta Sa bună-voință meritele personale a D-rului G. Cuciurano. Pe la anul 1865, Dr. Cuciurano, lovit­­ de o afecțiune forte grea a medulei spi­­­nărei, a simțit necesitatea de a părăsi una căte afla tote funcțiunile ce a ocupat mai înainte pentru a-și căuta sănătatea, pe care el nu o mai putu recăpăta. Deși Dr. Cuciurano cu totu­l sa infir­mitate, mai putea fi încă folositor confra­ților și concetățenilor săi prin ale sale bune și înțelepte sfătuiri, totuși cu căte­va­­ zile mai înainte bolnăvindu-se de o pneu­monia forte gravă, la 8 ale curentei luni 12 ore meridiane s’a săvărșit din viață. Scumpi confrați și onorabili concetățeni! Viața Doctorului Caciuzano a fost o viață plină de abnegațiune; el a trăit ca soț bun și ca un escelent părinte de familie, pe care astăzi o părăseșce neconsolată. Mortea prematură a pre iubitei sale soție ia amărît și mai mult restul vieței, în­cât pentru acastă rațiune și din cauza in­­firmităței sale Dr. Caciurano de mai mult­­ timp ducea o viață retrasă Scumpi confrați și onorabili concetățeni ! Dacă, pe de o parte deplângem perderea acestui bărbat eminent, pe de altă parte, simțim o satisfacțiune sufletescă vă­zănd că acel ce zace dinaintea nóstru s’a achi­tat atât de bine înplinindu’și datoriile cu sănțenie în ori­ce sferă de activitate s’a aflat pănă în ultimele momente ale vieței sale. In adevăr, Dr. Cuciuranu cu căte­­va­­ zile încă înaintea morței, așa bolnav și infirm cum se gâse, a subscris, ca pre­ședinte, adresele de convocare a membrilor comitetului institut pentru organizarea con­gresului medico-farmacistic-veterinar care urmeză a se ț iie în Iași în vara anului 1887. Deci purtarea D-rului G. Cuciu­­rauo, în lunga sa carieră, ne pate servi de model demn de a fi imitat. Domnilor! După terminarea acestei in­complete narațiuni a faptelor săvârșite de Dr. Cuciuzano, pe căt în grabă mi-am pu­tut aduce aminte, căci ele trebuie să fie cu mult mai numerose, și mai înainte de a nu lua ultimul adio de la acest iubit coleg și stimat concetățan, permiteți mi a vă adresa rugămintea de a consola după putință pe familia D-rului Cuciurano, și de a implora grația Creator­ului pentru iertarea păcatelor reposatului. Domnule Redactor! Vezând articolul inserat în fóea dr. No. 3 sub rubrica „inserțiuni și reclame” relativ la desmințirea dată de călugărul Veniamin Țo­­pescu m’am indignat forte mult de un neade­­­vĕr așa de mare, mai cu samă că chiar noi împreună cu mai mulți cetățeni și preoți mi­reni am asistat la celebrarea căsătoriei d-lui Vasile Botez comerciant onorabil unde sus zisul călugăr au fost ca­nanaș de cununie du­pă care l’am mai văzut petrecând și mai mul­te rânduri mâncând gamele și bând vin și cu săptămânele Ia casa iubitului său fin Vasile Botez ba dându’și cu multă onore și titlul de moș al consortei sale !!! Acest motiv ne face mai mult a regreta ca călugărul Veniamin în loc de a predica ade­vărul (după misiunea sa) vine cu așa minciuni înaintea publicului încât ne vine a zice că pa­cat de potcapul și prezența sa. Gr. Vrânceanu, D. Iliescu, N. Petrescu C. Turculeț. (Mitul Funciar Urban ăin Bucuresci CONVOCARE întrunirea D-lor membri ai societăței aces­tui Credit in adunare generală pentru opera­țiile anului 1885 s’a fixat a se ține in ziua de 16-28 Martie 1886. D-nii împrumutați, în ceea ce’i privesc, și D-nii detentori de scrisuri funciare urbane pentru alegerea comitetului D-lor, sunt rugați a se întruni in aratata si in localul Societăței, strada Domnei, la ora 1 p. m. La ordinea Jilei vor fi următorele cestiuni: 1) Darea de samă și bilanțul operațielor anului 1885 ; 2) Descurcarea consiliului de gestiunea sa pe acelaș an ; 3) . Budgetul veniturilor și cheltuielelor a­­nului 1886 ; 4) . Alegerea a duci consilieri in locul celor ce­­ și-au împlinit termenul legal. După art 49 și 51 din statute, dreptul de vot in adunarea generală se pote exercita da cei in drept in personă sau prin împuterni­cire dată altui membru cu drept de vot, mi­nori pot fi represintați prin tutorii lor, per­sonele supuse unei curatele de către curatorii lor, femeile printr-un procurator, casele de comerciu prin unul din asociați, și societățile in general prin unul din membrii lor, inves­tit cu procura cuvenită. După aceleași articole, citate mai sus, atât societari cât și procuratori trebue se justifice dreptul D-lor cu 8 fiile cel puțin înainte de adunare. Conform acestor prescripțiuni, direcția Cre­ditului nu este autorizată a libera bilete de admisiune in adunarea generală de­cât pănă la 11-23 Martie 1886 orele 5 p. m. și procu­­rele nu se vor priimi de­cât pănă la 8-20 Martie orele 5 p. m. D-nii Societari și D-nii procuratori spre a fi admiși în adunare, trebuie a se conforma strict acestor disposițiuni. Direcția. Inserțiuni si reclame. Domnule Redactor al­­ Curierului.* O inserțiune ce me-ați acordat în ziarul Dv. a atras asupră-vă și asupră-mi,—fără vr'o provocare—fulgerele »Liberalului* : nici mai mult nici mai puțin , pe amând­oi ne face proști, scoțând de martor pe repos. Boileau. Părerea me, D-le Redactor, este că, ne­fi­ind de calibrul »Liberalului*, să ne mulțu­mim numai de a’i întorce însuși acele grațio­­sități cu care bine-voesce a ne gratifica. Eu unul ânse credeam că acest onor, organ de publicitate, din metamorfoză în metamor­foză, a sfârșit prin a înceta din viață, con­form legei naturale a unor vietăți bine cu­noscute. De vreme ce încă trăesce, sdravon și voinic, ’i felicit, dorindu’i viață cât de lun­gă, pentru onórea Presei române. Atâta numai ar trebui se nu uite or­­ice liberală că Țara românească ne­fiind, nici ma­­car cu grăunte, mai mult sau mai puțin, a unui Român de­cât a altuia , fie­care are drep­tul de a aprecia lucrurile cum se înțelege. Ar mai trebui încă să nu uite »Liberalul“ că s’a ales cel mai frumos nume, dar că tot­­de-o dată titlul obligă... Dacă âmse singur stă­­rue a se desminți, nu voi fi eu acela care să caut a’l contrazice. L’aș ruga numai să bine­­voiască a nu se mai ocupa de mine care nu sunt de­cât un simplu particular... nici ma­­car om de partid /.. Slavă Domnului, are cu cine lupta »Liberalul*. Acum cât pentru critica literară, unde se citesc cuvintele : ține, chine, n’am putut în­țelege altă de­cât că în momentele acele ser­­iea ceva în capul autorului care pare a fi om de mult spirit! Cui să trecă prin minte că la „Liberalul” se întreține ne-stîns focul sacru al frumosului! Cu aceste esplicări, la adresa On. Jiar, li­beral ve rog Domnule Redactor, să bine-voiți a primi espresiunea osebitei mele considera­­țiuni. A. Mironescu 14 ianuarie 1886, Inștiințare. In ziua de 16/28 a curentei urmând a se ține in Magazia de Mărfuri a căii ferate S. C. I., licitațiune asupra următorelor obiecte : Șeful Stației. A­N­U­N­C­I­U­R­I Isidor Gartensb­erg, care era înca­sator pănă acum la mine, ’1 am lasat Mercari la 8/20 a. c. din serviciu și a­­nunț la onor, clientelele men­e, se nu se plătească la sus-numitul, dar nici la alt­cine­va, parale pentru mine, care nu este pus de mine in drept a incassa pentru mine și este in propria cupanelor, care sunt date de mine. Q. Neidlinger, 1 Lac Bice de lemn 6 kilo. 2 Lăzi Cichere 182 , 1 Parthie Lemne 1565 , 1 Ladă Cataloge 32 >, 1 Wagon Cocks 10000 , 1 Wagon du­o 10000 » 1 Coli Bagaje IB , 2 Poloboce vechi deșerte 205 » 41 Bucăți Piele 17 » 1 Colie lucruri de baie 14 ,, 2 Bucăți părți de Mașine 48 « 2 » ferărie 346 « 4 Colete Mașine 107 « 2 Drugi de fer 100 * 1 Ladă Policandru 43 » 1 „ A parie 94 ”, 1 Poloboc Scrumbii 28 « 1 Bucată drug de fer 100 , 3 Bucăți drugi de lemn 17 , 1 Bucată Rîșniță 43 >. Domnii amatori sunt invitați a asista la concurare. JPJEMMI­T Sub­semnatul Mihai Solomon fost elev a scalei de băeți din târgul și comuna Bivolari­, plasa Turia, județul Iași, porjind atestatul sub No 80 din anul 1881 Iulie 17, eliberat de invețătoriul Vasile Tanasachi de la scala citată mai sus rămâne ca o hârtie albă. 1886 Ianuar. __________________M. Solomon.____ lin­iar­*3Mnn care vorbesce limba ro­ Ull JJCUdyUll, mână și franceză și care pote da lecțiuni in aceste limbi, pote găsi i­­mediat un post la Institutul Schenk.

Next