Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-01-15 / nr. 6
tu lui Sinod, nici pot lua parte la alte adunări decât la aceea a Sântului Sinod. Se înțelege de la sine că membrii Sântului Sinod care fac parte din Senat iau parte la deliberările acestui înalt Corp. Consultările preoților pentru a supune păsurile lor rhiliarhului respectiv sau Sântului Sinod, se fac la reședința protoereului cu binecuvântarea episcopului sau Mitropolitului, conform art. 3 din regulamentul pentru bunaconduită a clerului in genere, care este pe baza sântelor canone. Art. IV. Mitropoliții și episcopii eparchioți nu pot merge in eparchia altuia, fără a încunoștiința pe eparchiotul respectiv, iar P. P. S. Sarchiei pe lângă acesta sunt datori a cere binecuvântarea chiriarhului in a cărui reședință se află. Membrii Sântului Sinod, pentru a eși din cuprinsul regatului, trebue să ceră autoritatea regală prin Mitropoliții respectivi și ministerul cultelor. Art. III. Orice cleric care nu va observa dispositiunile Sântului Sinod sau se va împotrivi lor într’un mod precare, se va da judecăței, conform legilor pentru abateri bisericești. Acest regulament s’a votat de Sântul Sinod in ședința de la 13 Decembre 1885, cu majoritate de 2Î voturi, fiind și 1 abținere. Președinte. Archiepiscop Mitropolit Primat, Calinic, f losef Mitropolitul Moldovei, Inocentie Buzău, Calinic Huși, Ghenadie Argeș, Iosef episcopul Dunărei-de-Jos, Archiereul Ieremia Gălățeanu, Silivestru B. Fiteșteanu, Inocent M. Ploeșteanu, Calistrat Bârlădeanu, Narcis C Botoșeneanu, Ghenadie Graioveanu. Prin decret regal colegiul II electoral pentru senatori din județul Fălciu este convocat, in ziua de 9 Februarie 1886, spre a împlini printr’o nouă alegere vacanța declarată in Senat, in locul d-lui Nicolae Cișman. Vineri sara s’a ținut la ministerul domenîelor prima ședință a sesiunei de iarnă a consiliului superior, sub președința d-lui I. Marghiloman și in presența d-lui ministru Stolojan D. misiunei Em. M. Porumbaru, în numele copermanente, a citit o dare de samă a lucrărilor acestei comisiuni de la ultima sesiune a consiliului pănă astăzi. D. ministru Stolojan a distribuit membrilor presenți diferite proiecte de legi, asupra cărora le-a cerut avisul, precum proiectul pentru reorganisarea burselor de comerciu, regulamentul asupra comerciului ambulant, etc. S’a decis, după propunerea d-lui Aurelian, ca astă sală să se discute cestiunea fixărei tarifului autonom. Cu ocasiunea lilei de sf. loan s’au espediat la Florica, d-lui I. C. Brătianu, 600 telegrame de felicitare, din cari multe acoperite de un număr însemnat de iscălituri. In ședința de Sâmbătă a Camerei , D. Gherghel a fost proclamat deputat al colegiului I de Dorohoi. D. D. Constantinescu la clasa I, scala No. I de băeți din Tătărași în Iași. D. G. Constantinescu la clasa I, scala de băeți din Râmnicu-Vâlcea. D-na Paulina Gheorghiu la clasa I a sculei de fete de pe Podu lung. D-na Ecaterina Dumitrescu la clasa I a sculei No. 2 de fete din Călărași. D-na Maria Gorj la clasa I a sculei de fete din Vasluiu. M. S. Regele a bine-voit, prin înaltul decret cu No. 7 din 1886, dar asupra raportului d-lui ministru secretar de Stat la departamentul afacerilor străine, a înainta la gradul de comandor al ordinului „Steaua României” pe d. Constantin Nacu, ministrul finanțelor, actual ofițer al Zisului ordin. — „Monitorul Oficial” publică decretul regal pentru împărțirea în acele silvice a subinspecțiilor silvice 1, 5—12, 14, 16, 1", și 21. — Se promulgă legile pentru regularea definitivă a socotelelor Statului pe exercițiul anului 1872, 1873, 1874, 1875, 1876 și 1877. — Sunt numiți : D. Gr. Bălan, actual casier al județului Constanța, in aceeași calitate la județul Botoșani, in locul d-lui I. G. Codrescu și D. Marcel Giurescu, in funcțiunea de casier al județului Constanța, în locul d-lui Gr. Bălan. In Capitală se află vre-o 30 de Muntenegreni, din cari câțiva ofițeri. Vineri sara consiliul superior sanitar s’a ocupat cu chestiunea fabricei de spirt din Brăila, proprietarului căreia, d. Predinger, i se impută că nu s’a conformat prescripțiunilor higienice ce i s’au impus acum doi ani. Consiliul a decis a trimite la fața locului pe d. dr. Sergiu cu însărcinarea de a cerceta starea actuală a fabricei și dacă ea pate sau nu să funcționeze. D. dr. Sergiu au plecat Duminică la Brăila. Cu ocasiunea Zilei de 7 (19) Ianuarie s’au presentat la oficiul telegrafic central 1460 telegrame interne și 165 externe, producând in total suma de 1887 lei 86 bani. Telegramele sosite în acea aii au fost interne 2530, externe 149. Numărul telegramelor transit au fost : interne 3668, externe 864. In total au fost dar 1625 telegrame presintate, 2679 sosite și 4532 transite «România» află că o nouă societate s’a mai constituit in București, aceia a croitorilor bărbătești, sub președința d-lui I. O. Vladimir, croitor român. Acestă societate s-a fondat și constituit la 1 Dec. 1885, cu scop de ajutor reciproc mutual și portă numele de „Bucur”. Sediul societăței se află in strada Regală No. 4 (casa Vladimir). In sinul acestei societăți, se pote introduce orice personă fără osebire de sex, profesiune sau de naționalitate. înscrierea se face în orice Duminică și sărbătorre de la ora 10 a. m. și până la 3 p. m. Uvăm durată lungă acestei noi instituțiuni, care are de scop, înflorirea industriei naționale, prin susținere și încurajare. Acesta societate pentru sporirea fondurilor sale, va da un bal in sala Basel la 10 Fev. Acte Oficiale. S’a numit definitiv in posturile ce se ocupă provisoriu institutorii și institutorele cari urmează : CRONICA LOCALA *** (Numire). Dreaconul D. Constantinescu s’a numit definitiv în postul de institutor la classa I de la scala No. 1 de băeți din Tatarași și D-na Paulina Gheorghiu s’a numit institutore la classa I a scalei de fete de pe Podul Lung din orașul nostru, *** (Teatru național), Joi în 16 ianuarie a. c. se va represinta pentru ăntăia dată piesa : Nobleță cumpărată, operetă in 3 acte, compusă de Dl. ***, aranjată și orchestrată de Dl. capelmaistru Fotino. Prețurile locurilor sunt cele obicinuite: începutul la 8 ore precis, *** (Teatru de Societate). Vineri in 17 Ianuarie curent va avea loc in sala teatrului nostru național o represintațiunegală ce se va da cu concursul bine-voitor al D-nei Aristizza Manolescu și al D-lui V. Hasnaș în folosul Societăței pentru învățătura poporului român din Iași. Programa, pe care o publicăm in extenso pe pag. a IV-a a ziarului nostru de astăzi este forte bogată și promite că va satisface pe deplin tuturor așteptărilor. Bată încă o ocasiune unde publicul nostru pate proba că este simțitor cănd este vorba de scopuri caritabile, considerând mai ales că acești bani rămân în țară pentru scopuri salutarie, iar nu se varsă în pungile nesățiose ale unor artiști străini, cari nu lasă nici un ban în țară din sumele adunate. (Comitetul Societăței de Binefacere din Iași) cut că in luna de 1 Februarie, face cunova da un bal în salonele Palatului Administrativ cu scop de a spori fondurile Societăței.— Comitetul sperând că personele invitate vor bine-voi, ca totdeauna a onora balul Societăței cu amabila lor prezență, va pune tote silințile pentru a merita aprobarea generală. *** (Bal de bine-facere). Sâmbătă în 11 ianuarie curent a avut loc al coilea bal dat de Societatea : Reuniunea Femeilor române din Iași, în palatul administrativ din orașul nostru. La acest bal, care a durat până a doua zi diminață au luat parte un număr forte considerabil de persone de ambe sexe din oraș ; toaletele damelor erau forte elegante, însă moderate, astfel că mai nici o codă de rochie prea exagerată n’a împedicat mișcările dănțuitorilor. Damele Comitetului și anume: D-na Mărzăscu, președinta Societăței, D-na Lepadatu, D-na Brânză, D-na Peridi, D-na Castano și Domna Mândra cu politeța și amabilitatea D-lor cunoscută au primit și animat publicul asistent, astfel că balul acesta a făcut o impresiune forte plăcută asupra celor cari au luat parte la acestă frumosă petrecere. Mulțumim din inimă damelor Comitetului pentru stăruința ce au depus în aranjamentul și dirigiarea acestui bal și dorim ca și veniturile să fi fost tot atât de satisfacătare pre cât era de vesel și animat acest bal, al cărui scop principal este de a veni în ajutorul industriei naționale. Bufetul și supeul arangiat de Dl. otelier Louay a satisfăcut pe deplin pe toți asistenții și petrecerea a urmat în modul cel mai regulat și vesel până în dimineța zilei de 12 ianuarie. Două muzici, una a regimentului de infanterie, dirijată de Dl. capelmaistru Fotino și alta a regimentului de dorobanți dirijată de Dl. capelmaistru Cirillo, au executat necontenit in tot timpul balului cu multă măiestrie cele mai plăcute piese de dans. In curând vom da și o dare de samă detaliată despre veniturile ce au produs acest bal. *** (înmormântare). Vineri în 10 ale curentei a avut loc înmormântarea regretatului doctor Guciureni, care sa efectuat în modul cel mai solemn, potrivit CURIERUL TH. BALASSAN. meritelor prin cari s’a distins ilustrul barbrt. Ca ministru, ca deputat, ca doctor, ca patriot, acest barbat s’a luptat cu multă energie în viața sa pentru binele general și prin urmare a meritat semnele de stimă cari i s’au adus din partea cetățenilor cu ocasiunea ultimei sale conduceri la locuința eternă. Pe sicriu erau depuse mai multe corone, din cari vom cita pe acele depuse din partea Epitropiei spitalului sf. Spiridon, din partea Societăței de naturaliști, din partea Comitetului numit pentru congresul viitor,—Panglicele carului funebru erau ținute de domnii datori: Fătu, Otremba, Ciurea și Socor. —In biserica sf. Spirdon, unde s’a făcut prohodul, Dl. Dr. Fătu a ținut un discurs, pe care’l publicăm mai la vale, iar la cimitirul Eternitatea a pronunțat un discurs Dl. Dl. Tausig, pe care’l vom publica in numărul viitor al ziarului nostru. La acestă ceremonie funebră a asistat un număr considerabil de cetățeni din tote clasele societăței. DISCURS rostit de dl. Doctor Anifău cu ocasiunea înmormântărei Doctorului G. Cuciurano. EMINENȚA VOSTRĂ, Scumpi confrați și onorab, concetățeni! Astăzi dispare din mijlocul nostru unul din cei mai iubiți colegi și mai stimați concetățeni. Doctorul George Cuciuranu. Mai ’nainte de a ne despărți pentru totdeauna de acest barbat, să vedem cine a fost el și cencursul vieței sale,activitate a desvoltat în Dr. G. Cuciuranu, născut la anul 1814 din părinți români în ulba Botoșani, și a făcut studiile clasice în orașul Budapesta , iar studiile medicale, începute la Universitatea Vienei, le-au terminat la Universitatea din Münich, unde a capatat și gradul de Doctor în medicină. Doctorul Cuciurano s’a întors în Patrie pe la 1838 și ca unul dintre cei dintăi doctori români, a fost îmbrăcișat de tote clasele societăței nóstre, așa că în curând el absorbi mai totu practica medicale în fosta Capitală a Moldovei. Nu tărziu după venirea sa în țară, Doctorul Cuciurano fu numit succesivemente : medic primar și Epitrop Casei Spitalelor Sf. Spiridon, Președinte societăței de medici și Naturaliști din Iași și Proto-medic al Moldovei; in fine, Guvernul Principatelor unite române, prețuind talentele și sehițele Doctorului Cuciurano, ’1 chiăma la demnitatea de Ministru al cultelor și a instrucțiunei publice. Doctorul Cuciurano pretutindene, unde a luat parte în administrațiune, ca medic, ca proto-medic, ca președinte societăței de medici și naturaliști, ca ministru, a lăsat urme numerose de a sa activitate. Așa, Doctorul Cuciurano, în tot timpul căt a practicat arta medicală, a tratat cu aceiași bună-voință pe toți bolnavii fără deosebire de stare și posițiune socială. Ca medic mai vechi, Dr. Cuciurano era un coleg forte bun și căuta să înbrățoșeze pe junii săi confrați și să-i introducă în practica medicale. Dr. Cuciuranu, ca proto-medic, a introdus mai multe înbunătățiri atingătore de administrațiunea serviciului sanitar, deosebindu-se mai ales prin măsurile ce a luat în contra holerei asiatice, care a bântuit populațiunea Moldovei în anul 1848. Guvernul Moldovei—prețuind întinsele cunoscinți de administrațiune sanitară a D-rului Cuciuzanu—l’a însărcinat cu elaborarea unui proiect de organizare a ramului sanitar a Moldovei, care proiect constituia un volum infolio din 500 pagini. Pagubă însă că acestă operă prețiosă din înpregiurări nu s’a dat publicitatei. La anul 1850 Principele Grigorie Al. Ghica, voind a înființa Institutul seuorfonotrofia, a însărcinat tot pe D-rul Cuciuranu cu elaborarea proiectului de hrisov și regulamentului respectiv, care și astăzi servesce de normă pentru administrațiunea Institutului Gregorian. Epitropia Casei Spitalelor și ospițelor Sf. Spiridon simțind necesitatea de a clădi un nou spital în locul celui vechiu, a însărcinat pe Dr. Cuciurano, de a vizita cele mai principale spitale ale Germaniei, Franciei și Angliei. In urma căreia, dr. Cuciurano redactă planul de construcțiune cu detailurile corespunzătare ce se găsesc și astăzi în arhiva Epitropiei generale. Planul în cestiune a servit la edificarea actualului Spital central. Ca Epitrop Casei spitalelor Sf. Spiridon, Dr. Cuciuranu a administrat cu multă probitate și inteligență interesele acestei Case de binefacere, luând cele mai nimerite măsuri pentru înbunătățirea serviciilor a diverselor stabilimente dependințe de Casa centrală—măsuri cari și astăzi se pot utiliza cu folos— și stăruind din tote puterele pentru respectarea autonomiei casei spitalicesci. Ca președinte societăței de medici și naturaliști din Moldova, Dr. Cuciuranu a administrat mai mult timp cu zel și devotament interesele acestei Societăți, căreia el a oferit mai multe opere pentru înavuțirea bibliotecei. Pe când Dr. Cuciuranu se afla în deplina sa activitate, Camera și Senatul României, luând în servicii aduse țărei, considerațiune multele au votat o recompensă națională acestui bărbat eminent. Societatea Academică romănă, în considerațiunea meritelor personale și a întinselor cunoscinți a D-rului Cuciurano, l’a ales membru corespondinte. In fine, Majestatea Sa Regele României, acordând D-rului Cuciurano ordinal de Comandor „Coronei Romăniei,” a recunoscut, prin înalta Sa bună-voință meritele personale a D-rului G. Cuciurano. Pe la anul 1865, Dr. Cuciurano, lovit de o afecțiune forte grea a medulei spinărei, a simțit necesitatea de a părăsi una căte afla tote funcțiunile ce a ocupat mai înainte pentru a-și căuta sănătatea, pe care el nu o mai putu recăpăta. Deși Dr. Cuciurano cu totul sa infirmitate, mai putea fi încă folositor confraților și concetățenilor săi prin ale sale bune și înțelepte sfătuiri, totuși cu căteva zile mai înainte bolnăvindu-se de o pneumonia forte gravă, la 8 ale curentei luni 12 ore meridiane s’a săvărșit din viață. Scumpi confrați și onorabili concetățeni! Viața Doctorului Caciuzano a fost o viață plină de abnegațiune; el a trăit ca soț bun și ca un escelent părinte de familie, pe care astăzi o părăseșce neconsolată. Mortea prematură a pre iubitei sale soție ia amărît și mai mult restul vieței, încât pentru acastă rațiune și din cauza infirmităței sale Dr. Caciurano de mai mult timp ducea o viață retrasă Scumpi confrați și onorabili concetățeni ! Dacă, pe de o parte deplângem perderea acestui bărbat eminent, pe de altă parte, simțim o satisfacțiune sufletescă văzănd că acel ce zace dinaintea nóstru s’a achitat atât de bine înplinindu’și datoriile cu sănțenie în orice sferă de activitate s’a aflat pănă în ultimele momente ale vieței sale. In adevăr, Dr. Cuciuranu cu căteva zile încă înaintea morței, așa bolnav și infirm cum se gâse, a subscris, ca președinte, adresele de convocare a membrilor comitetului institut pentru organizarea congresului medico-farmacistic-veterinar care urmeză a se ț iie în Iași în vara anului 1887. Deci purtarea D-rului G. Cuciurauo, în lunga sa carieră, ne pate servi de model demn de a fi imitat. Domnilor! După terminarea acestei incomplete narațiuni a faptelor săvârșite de Dr. Cuciuzano, pe căt în grabă mi-am putut aduce aminte, căci ele trebuie să fie cu mult mai numerose, și mai înainte de a nu lua ultimul adio de la acest iubit coleg și stimat concetățan, permiteți mi a vă adresa rugămintea de a consola după putință pe familia D-rului Cuciurano, și de a implora grația Creatorului pentru iertarea păcatelor reposatului. Domnule Redactor! Vezând articolul inserat în fóea dr. No. 3 sub rubrica „inserțiuni și reclame” relativ la desmințirea dată de călugărul Veniamin Țopescu m’am indignat forte mult de un neadevĕr așa de mare, mai cu samă că chiar noi împreună cu mai mulți cetățeni și preoți mireni am asistat la celebrarea căsătoriei d-lui Vasile Botez comerciant onorabil unde sus zisul călugăr au fost cananaș de cununie după care l’am mai văzut petrecând și mai multe rânduri mâncând gamele și bând vin și cu săptămânele Ia casa iubitului său fin Vasile Botez ba dându’și cu multă onore și titlul de moș al consortei sale !!! Acest motiv ne face mai mult a regreta ca călugărul Veniamin în loc de a predica adevărul (după misiunea sa) vine cu așa minciuni înaintea publicului încât ne vine a zice că pacat de potcapul și prezența sa. Gr. Vrânceanu, D. Iliescu, N. Petrescu C. Turculeț. (Mitul Funciar Urban ăin Bucuresci CONVOCARE întrunirea D-lor membri ai societăței acestui Credit in adunare generală pentru operațiile anului 1885 s’a fixat a se ține in ziua de 16-28 Martie 1886. D-nii împrumutați, în ceea ce’i privesc, și D-nii detentori de scrisuri funciare urbane pentru alegerea comitetului D-lor, sunt rugați a se întruni in aratata si in localul Societăței, strada Domnei, la ora 1 p. m. La ordinea Jilei vor fi următorele cestiuni: 1) Darea de samă și bilanțul operațielor anului 1885 ; 2) Descurcarea consiliului de gestiunea sa pe acelaș an ; 3) . Budgetul veniturilor și cheltuielelor anului 1886 ; 4) . Alegerea a duci consilieri in locul celor ce și-au împlinit termenul legal. După art 49 și 51 din statute, dreptul de vot in adunarea generală se pote exercita da cei in drept in personă sau prin împuternicire dată altui membru cu drept de vot, minori pot fi represintați prin tutorii lor, personele supuse unei curatele de către curatorii lor, femeile printr-un procurator, casele de comerciu prin unul din asociați, și societățile in general prin unul din membrii lor, investit cu procura cuvenită. După aceleași articole, citate mai sus, atât societari cât și procuratori trebue se justifice dreptul D-lor cu 8 fiile cel puțin înainte de adunare. Conform acestor prescripțiuni, direcția Creditului nu este autorizată a libera bilete de admisiune in adunarea generală decât pănă la 11-23 Martie 1886 orele 5 p. m. și procurele nu se vor priimi decât pănă la 8-20 Martie orele 5 p. m. D-nii Societari și D-nii procuratori spre a fi admiși în adunare, trebuie a se conforma strict acestor disposițiuni. Direcția. Inserțiuni si reclame. Domnule Redactor al Curierului.* O inserțiune ce me-ați acordat în ziarul Dv. a atras asupră-vă și asupră-mi,—fără vr'o provocare—fulgerele »Liberalului* : nici mai mult nici mai puțin , pe amândoi ne face proști, scoțând de martor pe repos. Boileau. Părerea me, D-le Redactor, este că, nefiind de calibrul »Liberalului*, să ne mulțumim numai de a’i întorce însuși acele grațiosități cu care bine-voesce a ne gratifica. Eu unul ânse credeam că acest onor, organ de publicitate, din metamorfoză în metamorfoză, a sfârșit prin a înceta din viață, conform legei naturale a unor vietăți bine cunoscute. De vreme ce încă trăesce, sdravon și voinic, ’i felicit, dorindu’i viață cât de lungă, pentru onórea Presei române. Atâta numai ar trebui se nu uite orice liberală că Țara românească nefiind, nici macar cu grăunte, mai mult sau mai puțin, a unui Român decât a altuia , fiecare are dreptul de a aprecia lucrurile cum se înțelege. Ar mai trebui încă să nu uite »Liberalul“ că s’a ales cel mai frumos nume, dar că totde-o dată titlul obligă... Dacă âmse singur stărue a se desminți, nu voi fi eu acela care să caut a’l contrazice. L’aș ruga numai să binevoiască a nu se mai ocupa de mine care nu sunt decât un simplu particular... nici macar om de partid /.. Slavă Domnului, are cu cine lupta »Liberalul*. Acum cât pentru critica literară, unde se citesc cuvintele : ține, chine, n’am putut înțelege altă decât că în momentele acele seriea ceva în capul autorului care pare a fi om de mult spirit! Cui să trecă prin minte că la „Liberalul” se întreține ne-stîns focul sacru al frumosului! Cu aceste esplicări, la adresa On. Jiar, liberal ve rog Domnule Redactor, să bine-voiți a primi espresiunea osebitei mele considerațiuni. A. Mironescu 14 ianuarie 1886, Inștiințare. In ziua de 16/28 a curentei urmând a se ține in Magazia de Mărfuri a căii ferate S. C. I., licitațiune asupra următorelor obiecte : Șeful Stației. ANUNCIURI Isidor Gartensberg, care era încasator pănă acum la mine, ’1 am lasat Mercari la 8/20 a. c. din serviciu și anunț la onor, clientelele mene, se nu se plătească la sus-numitul, dar nici la altcineva, parale pentru mine, care nu este pus de mine in drept a incassa pentru mine și este in propria cupanelor, care sunt date de mine. Q. Neidlinger, 1 Lac Bice de lemn 6 kilo. 2 Lăzi Cichere 182 , 1 Parthie Lemne 1565 , 1 Ladă Cataloge 32 >, 1 Wagon Cocks 10000 , 1 Wagon duo 10000 » 1 Coli Bagaje IB , 2 Poloboce vechi deșerte 205 » 41 Bucăți Piele 17 » 1 Colie lucruri de baie 14 ,, 2 Bucăți părți de Mașine 48 « 2 » ferărie 346 « 4 Colete Mașine 107 « 2 Drugi de fer 100 * 1 Ladă Policandru 43 » 1 „ A parie 94 ”, 1 Poloboc Scrumbii 28 « 1 Bucată drug de fer 100 , 3 Bucăți drugi de lemn 17 , 1 Bucată Rîșniță 43 >. Domnii amatori sunt invitați a asista la concurare. JPJEMMIT Subsemnatul Mihai Solomon fost elev a scalei de băeți din târgul și comuna Bivolari, plasa Turia, județul Iași, porjind atestatul sub No 80 din anul 1881 Iulie 17, eliberat de invețătoriul Vasile Tanasachi de la scala citată mai sus rămâne ca o hârtie albă. 1886 Ianuar. __________________M. Solomon.____ liniar*3Mnn care vorbesce limba ro Ull JJCUdyUll, mână și franceză și care pote da lecțiuni in aceste limbi, pote găsi imediat un post la Institutul Schenk.