Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-11-26 / nr. 135
putință, cu timp opiniunea publică de acolo va cere energic redarea celor 2 provincii, pe care suntem ferm hotăriri a nu le înapoia niciodată (aplauze.) Alința cu Austria e prețioisă, dar o putere mare nu se pute bizui decât pe propiele sale forțe. Când e vorba de apararea țarei, chestiunea financiară trebue să cedeze pasul. Cererea guvernului a fost ridicată, pentru a putea conserva o pace susținută cu greutate. Respingerea proiectului ar implica respunderea mizeriilor ce ar putea aduce o invaziune străină. Unirea Germaniei ne-a constat destul să o păstrăm, și să probăm că suntem uniți asupra acestei chestiuni. Totă lumea știe că nu voim cuceriri, se mai știe însă că voim să menținem ceea ce avem, că suntem deciși la acesta și că voim să ne apărăm. Berlin 4 Decembre. Reichstag.—Ministrul de resbel se declara gata a da comisiuni explicațiuni amănunțite, dar forte confidențiale. Mărirea forțelor armatei arată că Germania e hotărită a nu se lăsa să fie întrecută de vecini sS. Acesta mărire va împedica nu numai de a se face resbel Germaniei a exercita o influență mai mare pentru menținerea păci. Dacă se recunoște bunele calități ale armatei germane, nu trebue să uităm că Francia asemenea lucru ză a-și perfecționa armata. El respinge serviciu de 2 ani. Proiectul e trimis unei comisiuni speciale de 28 de membri. Luni se va da a doua citire a proiectului de budget Belgrad 4 Decembre. Unul din miniștri, D. Topalovici, a plecat la Atena unde va represinta pe regele Serbiei cu ocaziunea serbărilor ce vor avea loc, și va remite prințului moștenitor ordinul „vulturului alb”. Paris 6 Decembre. Soluțiunea crizei ministeriale nu se prevede că va lua sfârșit peste vr’o opt zile. Londra 6 Decembre. S-au produs desordine îndestul de seriose la Cork. Irlandezii au atacat poliția rănind pe mai mulți agenți. Constantinopoli 6 Decembre. Porta aderează la candidatura principelui de Mingrelia și cere sprijinul puterilor pentru a face pe bulgari să primesca acesta candidatura. CRONICA INTERNA ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 24 Noembre 1886. Președința d-lui I. Agarici, vice-președinte. Presenți 100 dd. deputați. Ședința se deschide la ora l și jum. p. m. După îndeplinirea formalităților obicinuite, d. Bossie își dă demisiunea din sarcina de secretar al biuroului. Demisiunea se primește. D. M. Pherekyde, ministrul al afacerilor străine, comunică că aranjamentul comercial cu Francia este terminat. Acesta comunicare este primită cu aplauze din partea Adunărei. D. C. Nacu, ministru de finance, depune proiectul de lege pentru amânarea până la 1 Aprilie 1887 a punerei în aplicațiune a legei din 27 Iunie 1886, privitore la autentificarea actelor relative la împrumuturile de la creditele agricole. Se voteza din nou proiectul de lege prin care se recunoște calitatea de cetățan român d-lui V. Rocneanu. De astă dată proiectul de lege întrunește majoritatea reglementară. După aceea se întră în ordinea lilei, reîncepându-se discuția pe articole a codului comercial, din care în sesiunea trecută, s’a votat deja 6 articole D. I. Poenaru Bordea, raportor, dă citire art. 7. D. C. I. Stoicescu, în chestiune prealabilă, întrebă pe guvern dacă consimte ca amendamentele să se propună de o dată de mai înainte sau la fiecare articol în parte. D-sa propune ca amendamentele să se producă mai inainte de a se întră în discuția articolelor amendate. D. Eug. Stătescu, ministru al justiției, declară că ar fi mai bine ca amendamentele să se propună de mai înainte pentru ca guvernul și comisia elaboratore a codului să potă lua cunoștință de ele, să le studieze și astfel s’ar putea discuta legea în cunoștință de causă, și s’ar înlătura orice confusiune, și nefolositare. D-sa lasă la aprecierea Camerei, să decidă dacă nu este mai bine să se voteze acum tote articolele la care nu se propun amendamente rămânând ca articolele amendate să se discute ulterior de o comisie a Camerei dimpreună cu guvernul și comisia elaboratóre. De altmintrelea d ministrul de justiție declară că se va supune votului Adunărei. D. G. Sefendachi se uneșce cu propunerea d-lui C. I. Stoicescu. D. C. C. Arion asemenea se uneșce cu propunerea d-lui C. I. Stoicescu. D. Arion, în ceea ce privește temerile d-lui Lerendache, iice că nu crede că d. Stoicescu este pentru răpirea unui drept recunoscut al deputaților, acela de a propune amendamente. D. C. Stoicescu, întrerupând, țice că nici o dată nu s’a gândit la acesta. D. N. Voinov se pronunță contra retrimiterei proiectului de lege la comitetul delegaților, deorece acesta procedare nu-i practică. Droinov cere de la biurou să stabilască că, conform regulamentului, orice deputat are dreptul să propună amendamente în discuție publică asupra unui articol din vre-o lege precare. D. vice-președinte comunică că acesta să prevede un regulament; cei ce’l aplică, îl vor respecta. Cuvintele d-lui Voinov au fost de prisos dar au râpit fără nici un folos timpul Adunărei. D. E. Stătescu, ministru al justiției d'ci c“ guvernul nu s’a gândit nici odată să rupescă vr’un drept acordat mandatarilor. D-sa propune ca să nu se primesca in discuție publică vr’un amendament care să nu fi trecut prin cursul unui studiu prealabil atât al guvernului cât și al comisiunei elaboratore. D. V Maniu. Acesta este contra regulam. D. N. Dimancea. Sunteți in erere D. ministru al justiției. Merg și mai departe. Dacă vi se pare că comisiunea elaboratore din sesiunea trecută este prea restrânsă nu ma spun ca ea să fie lărgită. D. V. Maniu. Așa înțeleg ! (ilaritate). Mai mulți doi deputați cer închiderea discuțiunei. D. Iacob Negruzi cere cuvântul contra închiderei. D-sa, in loc de a vorbi contra inchiderei, începe a face istoricul modificărei codului comercial. D. vice-președinte chiamă pe orator in cestiune. D. Negruzzi se plânge că, cu tote că vorbesce forte rar, nu este îngăduit să vorbesca nici măcar două minute. D. v.președinte observă d-lui Negruzzi că nu’l pate lăsa să vorbescă pe acest teren, decât cu învoirea Camerei. Majoritatea, indulgență și răbdătore, consimte să asculte pe orator. D. Negruzzi continuă reamintind de mai multe ori că este profesor la Universitate de codul comercial, se plânge că persona d-sale nu este luată in considerație și declară că se va mulțumi să discute și să critice acesta lege de pe catedră. D ministru al justiției. Este mai ușor de a critica decât de a produce ceva. Cuventarea d-lui Negruzzi produce ilarități, primite cu aplauze din partea membrilor grupului junimist. Discuția se închide apoi și se primește propunerea d-lui C. I. Stoicescu de a se retrimite codul comercial la comitetul delegaților. D. ministru al justiției. Remâne bine înțeles că Camera, prin votul ce a dat, nu a înțeles de loc a înlătura din discuție acesta lege. Voci. Nu! Nu ! D. v.președinte. La ordinea țilei mai este legea comunală, ea însă nu se pute lua in discuție nefiind presinte d. ministru de interne. D. ministru de justiție rugă Adunarea a lua în discuție de urgență în secțiuni proiectul de lege prin care se modifică legea penttru autentificarea actelor și care se compune numai din 2 articole. Propunerea d-lui ministru se primește. Ne mai fiind nimic la ordinea filei, ședința publică se ridică la 3 ore și d-nii deputați trec în secțiuni. Ședința publică mâne SENATUL. Ședința de la 24 Noembre 1886. Președința principelui D. Ghica asistat de d-nii secretari ai biuroului, Apostol Mănescu, Gr. Capeleanu și Varnav Liteanu Presenți 78 d-nn senatori. Ședința s’a deschis la ora 2 p. m. D. secretar Capeleanu citesce procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă. Se acordă un concediu de opt bile d-lui N. Viișoreanu care se află bolnav la Piteșci. Se voteză indigenatele d-lui dr. Athanasie Economu din Iași cu 36 bile albe contra 6 negre. Se declară votul nul în privința indigenatului d-lui Alexandru Dragalina inginer din R.Vâlcea, care se va vota din nou în ședința viitóre. Dl. Al. Orăscu, vice-președinte, rugă pe d-nii senatori a trece în secțiuni și râdica ședința la ora 3 p. m., anunțând pe cea viitóre pe mâine la ora 1 p. m. Balul dat Vineri sora de d. și d na Șuțu a fost nu se pate mai animat și mai splendid, încă de la 9 ore vastele salone ale d lui Șuțu erau pline de lume. La ora 10 sosiră MM. II. Regele și Regina, A. S. R. Principele Leopold îmbrăcat în uniformă de colonel român și Principele Ferdinand, în uniformă de sub-locotenent. Imnul național salută intrarea înalților oaspeți ai d-lui Șuțu. Peste puțin timp balul începu și ținu într-o animație și veselie fără somon până la orele 6 din lună. Printre personele presente, al căror număr se urcă la mai bine de 300, printre care a fost contele și contesa Tornielli, d. și d na de Coutouly, d. d-na Ferekyde, d. și d-na Stolojan, d. d-na Radu Mihaiu, d. d na general Radovici, d. și d-na general Fălcoianu, d și d-na Grădișteanu, d. și d-na O. Șuțu, d și d-na general Cernat, d. și d-na Misir, d-rele Livia Maiorescu, Davila, Ramalo, Bălăceanu, Băicoianu, principele D. Ghica, dd. de Hitrowo, Ahmed Zia Bey, de Willamos, conte de Diesbach, Wigone, baron Hammerstein, general Leca, D. P. Moruzi, colonel Obedeanu, general Teodori, d-nii C. Schina, M. Schina, colonel Iacob Lahovary, Emil Lahovary, senator Al Orescu, etc. etc. MM. LL. au mai mult timp cu bine-voit a se întreținea personele presente, un mare număr din A. S. Principele Ferdinand a dansat în mai multe rânduri. La CURIERUL TH. BALASSAN, orele 12 s’a servit un copios bufet la care A. S. R. Principele Leopold s’a coborît dând brațul MS. Reginei și M. S. Regele d-nei Șuțu. Principele Ferdinand dădea brațul contesei Tornielli. La ora 1, MM LI și Augustele Lor Rude s’au retras exprimând d-lui și d-nei Soții înalta Lor satisfacțiune pentru frumósa petrecere la care asistase. La «Cercul militar» dat o serată in onórea din Capitală s’a Auguștilor Oaspeți ai M. S. Regelui, la care au asistat și AA. II. principele Leopold și Ferdinand de Hohenzolern. Comisiunea Camerei pentru răspuns la discursul Tronului a ales președinte pe dl Radu Lăcusteanu. Raportare va fi d. C. Dimitrescu. Consiliul comunal din București a ales de primar pe d. Câmpineanu, ajutore de primar s’au ales d-nii: Gerbez, Serumie, Stefan Petrescu, Bibicescu, Dobrovici și Ghetroni. D. căpitan Ion Mavrocordat plecat în Francia ca să urmeze cursurile școlei superiore de reebel. In Giurgiu s’a constituit o societate de tineri cari să fie conferințe literare și științifice o dată pe săptămână. Un incendiu a distrus casa d-lui Cogâlniceanu de la moșia sa Rîpele. Se pretinde că un mare număr de documente istorice au fost arse. In An 1. de 19 a. c, a fost o explozie a gazului aerian in noul local al scólei de poduri și șosele de pe calea Griviței! S’au Întâmplat numai câte-va fricăciuni la parchet și tavan. Zăpada a cădut in așa mare cantitate intre Predeal și Comarnic. Sncât trenul nu pate să circule.Intre aceste două stații circulația se face cu sănii. Din mai multe părți din țară primiim știri Inveselitare în privința semănăurilor de tomna. Mulțumită timpului frumos, agricultorii au putut nu numai să semene grâul de tomna, dar încă sa facă și ogare pentru porumb. Acesta se întâmplă fórte rar. După tote probabilitatile, vom avea la anul o recoltă bună și abundentă, întocmai ca fimpsa recoltă din 1867. (R. L.) D. T. Calimaki a primit din partea d-lui Lascar Catargiu o scrisóre forte, măgulitore însoțită și de suma de 200 fl. pentru a-i da Comitetului pentru venirea în ajutor a familielor în suferință. ALEGEREA MITROPOLITULUI PRIMAT. Sâmbătă, 22 Noemvrie, minașiua destinată pentru alegerea Mitropolitului Primat al Țorei, un Te-Deum s’a oficiat , ora 11 de dimineță la Mitropolia din capitală, în prezența d-lor miniștri, a membrilor sf Sinod și a membrilor Corpurilor legiuitore. După Te-Deum, membrii sf. Sinod, ai Senatului și ai Camerei deputaților, au trecut în localul Adunărei deputaților unde alegerea a avut loc. Președinția colegiului electoral a fost dată I P. S.S. Mitropolitului Moldovei. La drepta și la stânga T. P. S. S luară loc principele C. Gr. Ghica, președintele Senatului, și general D. Lecca, președintele Camerei. P. S. S. Vicarul Mitropoliei face apelul nominal al membrilor sf. Sinod, la care râspund 13 Arhierei. Se face apoi apelul nominal al d-lor senatori și deputați, și râspund 90 dd. senatori afară de înalții Prelați și 135 dd. deputați. Dintre B.P. N. Episcopii n’a râspuns la apelul nominal de cât numai P.S. Episcopul de Râmnic La ora 1 se procede la votare în ordinea următorea: membrii sf. Sinod, ai Senatului și ai Camerei deputaților Mai ’nainte de a se procede la vot, d. deputat Codrescu dă citire câtorva articole din legea pentru alegerea Mitropoliților și Episcopilor, privitore la alegerea Mitropolitului Primat. Lângă urnă stau alternativ câte 2 cestori ai Senatului și Camerei. La ora 1 și trei sferturi se despoaie urna. D. general D. Lecca, președintele Camerei, procede la numârarea biletelor din urnă, iar P S. S. Mitropolitul Moldovei la citirea lor. Iată rezultatul acestei operațiuni. Votanți, 258.— Majoritate reglementară 127. Bilete albe 7.— Au întrunit: P. S. S. Episcopul Iosef al Dunărei de Jos 190 voturi.— I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și Sucevei 10.— P. S. S. Episcopul de Roman Melhisedec 51. Când I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, președintele Congresului, citi al 127-lea bilet pe care se afla scris numele P. S. S. Episcopului Iosef al Dunărei de Jos, entusiaste și îndelung repetite aplause făcură să râsuine Sala Adunărei. P. S. S. Episcopul Iosef fu felicitat de membrii Congresului Despuiarea scrutinului se termină la ora 2 și juma I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei proclamând resultatul votului, făcu cunoscut că Colegiul electoral a ales pentru înalta demnitate de Cap a Bisericei nóstre pe P. S. S. Episcopul Josef al Dunărei de Jos. Noul ales, P. S . Episcopul Iosef al Dunărei de Jos, însoțit de principele Ghica, președintele Senatului, intră în Sala Congresului în mijlocul unor frenetice aplause și urări cari ținură mai multe minute. Distinsul înalt Prelat, noul Prelat al Țorei, cu figura-i impunătore dar blândă și modestă, se urcă la tribună și, cu o voce clară și sonoră, roșce o scurtă dar bine simțită cuvântare care a făcut cea mai frumasă impresiune asupra membrilor Congresului și a numerosului public ce asista la acesta solemnă ședință iată cuvântarea P. S. S. Epscopului Iosef Prea Sânți Părinți, Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Adânc mișcat de marea onore ce o mi-ați făcut prin voturile d-vostră alegându-mâ la înalta demnitate de Mitropolit Primat, vă mulțumesc cu recunostință din totă inima (aplause). In acest act solemn nu véd decât voința lui Dumnezeu, manifestată prin sufragiere dvostră, căreia mǎ supun cu umilință. (aplause) Recunosc, domnii mei, că sarcina ce puneți asupra mea este grea, forțele mele nesuficiente pentru a râspunde la legitima d-vostră asceptare, însă cu ajutorul lui D-țleu, cu sprijinul patriotic al d-vóstre, d-lor senatori și d-lor deputați, și cu sfătuirile inspirate de Sântul Duh ale Sântului Sinod, autoritatea supremă a Sântei Nóstre Biserici, promit solemn înaintea lui D-leu și a Torei a nu avea altă țintă în tot restul vieței mele decât aceea de a lucra cu sîrguință la desvoltarea simțimântului religios și la propășirea și susținerea Sântei Nóstre Biserici, (aplause). Voiu sluji cu devotament și credință Țarei și Tronului, căci Țara, Tronul și Biserica sunt nedespărțite. (Aplause frenetice). Promit încă, d-nii mei, ca în tote actele mele publice a nu ma inspira decât de simțimentele naționale. (Vii aplause). Trăiască M. S. Regele! Trăiască M. S. Regina și Augusta Dinastie ! Trăiască România! Trăiască Corpurile legiuitore și guvernul M. S. Regelui ! Noul șef al sf. nóstre Biserici, mișcat pănă la lacrămi, se scoborî de la tribună în mijlocul unor căldurose urări și în timp de mai multe minute, dede înalta Sa binecuvântare miniștrilor și membrilor Congresului care-I adresară respectoasele lor felicitări. Apoi I. P. S. S., însoțit de P. S. S. Episcopul Ghenadie de Argeș, și precedat de protoereii din Capitală, se îndreptă spre otelul Fieschi, unde, I. P. S. S ori de câte ori vine în Capilă, descinde ducând o viață de un adevarat călugăr. (V. Naț.) S’a vorbit de unele diare despre candidature principelui Vogoride la tronul Bulgariei și s’a spus că s’a trimis emisari în Bulgaria „L’Indep. Roumaine” afirmă că aceste informațiuni nu sunt exacte. Principele nu se va conduce decât după sfaturile Rusiei și a spus confraților noștri din strada Clomnței că numai încrederea în sentimentele părintești ale M. S. împăratul Rusiei pate face ca Bulgaria să aibă un guvern serios și patriot care sâ-i garanteze independința. La jud. Roman, d loc.-colonel Groza Moise, comandantul reg. 14 dorobanți. La jud. Suceava, d. loc.-colonel Burchi Nicolae, comandantul reg. 28 dorobanți. In jud. Porohoiu, d loc.-colonel Araba Ión, comandantul reg. 29 dorobanți. La jud. Botoșani, d. maior Căplescu Constantin, din reg 11 călărași. La jud. Neamț, d colonel Dimitrescu Nicolae, comandantul reg. 15 dorobanți. La jud. Bacău, d colonel Racoviță Ion, comandatul reg 27 dorobanți. La jud. Constanța, d. loc colonel Dăoescu Teodor, din reg. 4 linie La jud. Tulcea, d. maior Nicol Nicolae, comandantul batalionului dorobanți Dobrogea. Recrutarea contrapatului 1887. Operațiunile consilielor de reviste, pentru formarea contingentului 1887, vor începe la 1 Decembre 1886 și se vor închide la 15 Ianuar 1887. Sunt numiți ca ofițeri recrutori, membri ai consilielor de reviste pentru formarea contingentului 1887. La județul Mehedinți d. colonel Tarea Leonida, comandantul regimentului 17 dorobanți. La județul Gorj, d. loc.-colonel Gurănescu Marin, comandantul regimentului 18 dorobanți. La jud. Dolj, d. colonel Papadopol Alexandru, comandantul reg. 1 dorobanți. La jud. Romanați, d loc.-colonel Comăneanu Achile, comandantul reg. 19 dorobanți. La jud. Vâlcea, d. loc.-colonel Chidionescu Grigore, comandantul reg. 2 dorobanți. La sud Olt, d. Maior Paraschivescu Gheorghe din reg. 3 dorobanți. La sud. Argeș, d. maior Canariu Atanasie, din reg. 4 dorobanți. La jud. Muscel, d. maior Sterian Grigore, din reg. 30 dorobanți. La jud. Teleorman, d. loc.-colonel Nicolescu Constantin, comandantul reg. 20 dorobanți. La jud. Vlașca, d. maior Dimitrescu Ștefan, din reg. 20 dorobanți. La jud. Dâmbovița, d. maior Pega Gheorghe, din reg. 22 dorobanți. La jud. Prahova, d. colonel Șișman Ștefan comandantul reg. 7 dorobanți. La orașul Bucuresci, d. colonel Mărculescu George, comandantul reg. 21 dorobanți. La jud. Ilfov, d. loc.-colonel Leon Alexandru, comandantul reg. 6 dorobanți. La jud. Buzâu, d. loc -colonel Petrescu Ion, comandantul reg. 8 dorobanți. La jud. Ialomița, d. maior Roșea Ion, din reg. 23 dorobanți. La jud. Râmnicu-Sirat, d. soc.-colonel Capșa Mihail, comandantul reg. 9 dorobanți. La jud. Brăila, d. colonel Șerbănescu Teodor, comandantul reg. 32 dorobanți. La jud. Tutova, d. maior Sterie Lascar din reg. 12 dorobanți. La jud. Putna, d. colonel Holbau Nicolae, coraangantul reg. 10 dorobanți. La jud. Tecuciu, d. loc.-colonel Herfner George, comandantul reg. 24 dorobanți. La jud. Covurluiu, d. loc-colonel Vasiliu Zamfir, din reg 6 linie. La jud Fălciu, d. colonel Boteanu George, comandantul reg. 26 dorobanți. La jud Vasluiu, d. maior Ionescu Gheorghe, din reg. 16 dorobanți. La jud. Iași, d. loc.-colonel Botez Panait, din reg. 8 linie. La orașul Iași, d. colonel Greceanu Nicolae, comandantul reg. 7 călărași. Medici recrutori. Sunt numiți medici recrutori pe lângă consiliul de reviste, pentru formarea contingentului armatei al anului 1886 — 1887: La județul Mehedinți medicul de regiment clasa I Vasilescu Nicolae din reg. 3 linie. La jud. Gorj medicul de batalion George Zoe din batalionul dorobanți. La jud. Dolj medicul de regiment clasa 1, Miliției George din batalionul 1 venători. La jud. Romanați medicul stagiar Tomescu Nicolae din reg. 6 dorobanți. La jud. Râmnicu-Vâlcea medicul de batalion Spiroiu Alexandru din reg. 4 dorobanți. La jud Olt medicul de regiment clasa II Condemiu Nicolae din reg. 5 artilerie. La județul Argeș medicul stagiar Alecu Ureche din serviciul spitalelor. La jud. Muscel medicul stagiar Andronescu Constantin din reg. 21 dorobanți. La jud Teleorman medicul stagiar Râtoiu Constantin din reg. 3 linie. la jud. Vlașca medicul stagiar Pădeanu Alexandru din reg. 23 dorobanți. La jud Dâmbovița medicul de regiment clasa II Dabija Nicolae din reg. 5 dorobanți. La jud. Prahova medicul de regiment clasa I Cantilir Vasile din reg. 7 dorobanți. La orașul Bucuresci medicul de regiment clasa I Popescu Nicolae din reg. 1 geniu. La jud. Ilfov medicul de regiment clasa I Fratoștițeanu George din reg. 7 linie. La jud. Buzau medicul de regiment clasa II Constantinescu Ion din reg. l artilerie. La jud Ialomița medicul de batalion Polichroniadi George din serviciul spitalelor. La jud. Râmnicu-Sărat medicul de regiment clasa II Chesim Bogdan din reg. 6 artilerie La jud. Brăila medicul de regiment clasa II Papilian Constantin de la flotilă. La jud. Putna medicul de batalion Frangulea Nicolae din serviciul spitalelor. La jud. Tecuciu medicul de regiment clasa II Zisu Achil din reg. 3 roșiori. La jud. Covurluiu medicul stagiar Romalo Eduard din serviciul spitalelor. La jud Tutova medicul stagiar Botez Constantin din escadronul 4 tren. La jud. Fălciu medicul stagiar Bogdan George din serviciul spitalelor. La jud. Vaduiu medicul stagiar Zaremba Michail din reg. II dorobanți. La orașul Iași medicul de regiment clasa II Tiron Constantin din scala de subofițeri. La jud. Iași medicul de regiment stagiar Rizu Eugenia din reg 13 dorobanți. La jud. Roman medicul de regiment clasa II Popovici Aconț din reg 8 artilerie. La jud Bacău medicul de regiment clasa II Herescu George din Batalionul 3 vânători. La jud. Neamț medicul stagiar Ciugolea George din reg. 3 călărași. La jud Suceava medicul de batalion Dimitrescu Ion din reg. 3 artilerie. La jud. Dorohoiu medicul stagiar Corsin Ioan din reg. 29 Dorobanți. La jud. Botoșani medicul stagiar Palaur Andreni din reg. 16 dorobanți. La jud. Constanța medicul de regiment clasa I Casacovici Haralambie din reg. 2 linii. La jud. Tulcea medicul de regiment clasa I Bălăceanu George din reg. 5 linie. Cetim în «Vocea Botoșanilor» . Teatru—Baluri—Concerte Unor: noștri cetitori vor crede desigur că voim a vorbi de succesele trupei dramatice, de balurile de bine facere sau concertele ce de obicei au loc ca pe timpul acesta, și’ntradevăr am fi consacrat cu plăcere un spațiu pentru a face dările de samă obicinuite, dar regretăm că n’avem ce înregistra... Deși avem mult bine de trupa dramatică, totuși grație ultimelor evenimente a trebuit să’și amâe representațiile în câteva rânduri din cauza lipsei de spectatori.—Nu ne putem de loc uni cu părerea malițiosă a unui țjiar local, care vorbind de teatru, adaogă,că publicul botoșănen, după modul cum știe să’ncurajeze arta, n’ar merita să aibă teatru . Se știe că aprópe totă elita societăței botoșenene e greu încercată din cauza mișeliilor sbirilor din localitate, așa cât nerâmănând decât lefegii care în genere vor să profite de tote gratis, nu se acopere nici cheltuielele serale ale trupei. De altmintrelea se știe că botoșenenii întotdeauna a înconjurat arta, și cele mai escelente trupe în permanență a făcut stagiunea de iarnă în orașul nostru Chiar eminentul Pascaly, veteranul artist Millo, trupa Fany- Vlădicescu au debutat la noi, remănându-le cele mai frumose amintiri. Aflăm că și balul ce urmeza a se organisa de comitetul cercului militar a fost amânat pentru un timp nedeterminat, tot din causa evenimentelor durerose pentru înalta nostră societate. Nici concertul societăței »Armonia* nu va avea loc așa curând, tot din aceleși cause. Nu vom exagera dacă vom adauga că orașul e în un adevarat doliu și toți triști și posomorâți nu se gândesc decât la evenimentele întâmplate și la consecințele lor, așa încât o adevarată nesiguranță domnind în tote, face a se întrevedea noui încercări pentru demnii cetățeni ai acestei urbi. k T