Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-11-26 / nr. 135

putință, cu­ timp opiniunea publică de a­­colo va cere energic redarea celor 2 pro­vincii, pe care suntem ferm hotăriri a nu le înapoia nici­o­dată (aplauze.) Ali­nța cu Austria e prețioisă, dar o putere mare nu se pute bizui de­cât pe propiele sale forțe. Când e vorba de apararea țarei, ches­tiunea financiară trebue să cedeze pasul. Cererea guvernului a fost ridicată, pen­tru a putea conserva o pace susținută cu greutate. Respingerea proiectului ar im­plica respunderea mizeriilor ce ar putea aduce o invaziune străină. Unirea Germa­niei ne-a constat destul­ să o păstrăm, și să probăm că suntem uniți asupra a­­cestei chestiuni. Totă lumea știe că nu voim cuceriri, se mai știe însă că voim să menținem ceea ce avem, că suntem de­ciși la acesta și că voim să ne apărăm. Berlin 4 Decembre. Reichstag.—Mi­nistrul de resbel se declara gata a da co­­misiuni explicațiuni amănunțite, dar forte confidențiale. Mărirea forțelor armatei a­­rată că Germania e hotărită a nu se lăsa să fie întrecută de vecini sS. Acesta mă­rire va împedica nu numai de a se face resbel Germaniei a exercita o influență mai mare pentru menținerea păci. Dacă se recunoște bunele calități ale armatei germane, nu trebue să uităm că Francia asemenea lucru ză a-și perfecționa armata. El respinge serviciu de 2 ani. Proiectul e trimis unei comisiuni spe­ciale de 28 de membri. Luni se va da a doua citire a proiec­tului de budget Belgrad 4 Decembre. Unul din miniș­tri, D. Topalovici, a plecat la Atena unde va represinta pe regele Serbiei cu oca­­ziunea serbărilor ce vor avea loc, și va remite prințului moștenitor ordinul „vul­turului alb”. Paris 6 Decembre. Soluțiunea crizei ministeriale nu se prevede că va lua sfâr­șit peste vr’o opt zile. Londra 6 Decembre. S-au produs de­­sordine îndestul de seriose la Cork. Ir­landezii au atacat poliția rănind pe mai mulți agenți. Constantinopoli 6 Decembre. Porta a­­derează la candidatura principelui de Min­­grelia și cere sprijinul puterilor pentru a face pe bulgari să primesca acesta candi­datura. CRONICA INTERN­A ADUNAREA DEPUTAȚILOR. Ședința de la 24 Noembre 1886. Președința d-lui I. Agarici, vice-președinte. Presenți 100 dd. deputați. Ședința se deschi­de la ora l și jum. p. m. După îndeplinirea formalităților obicinuite, d. Bossie își dă de­­misiunea din sarcina de secretar al biuroului. Demisiunea se primește. D. M. Pherekyde, ministrul al afacerilor străine, comunică că aranjamentul comercial cu Francia este terminat. Acesta comunicare este primită cu aplauze din partea Adunărei. D. C. Nacu, ministru de finance, depune pro­iectul de lege pentru amânarea până la 1 A­­prilie 1887 a punerei în aplicațiune a legei din 27 Iunie 1886, privitore la autentificarea actelor relative la împrumuturile de la cre­ditele agricole. Se voteza din nou proiectul de lege prin care se recunoște calitatea de cetățan român d-lui V. Rocneanu. De astă dată proiectul de lege întrunește majoritatea reglementară. După aceea se întră în ordinea­­ lilei, reîn­­cepându-se discuția pe articole a codului co­mercial, din care în sesiunea trecută, s’a vo­tat deja 6 articole D. I. Poenaru Bordea, raportor, dă citire art. 7. D. C. I. Stoicescu, în chestiune prealabilă, întrebă pe guvern dacă consimte ca amenda­mentele să se propună de o dată de mai înain­te sau la fie­care articol în parte. D-sa pro­pune ca amendamentele să se producă mai i­­nainte de a se întră în discuția articolelor a­­mendate. D. Eug. Stătescu, ministru al justiției, de­clară că ar fi mai bine ca amendamentele să se propună de mai înainte pentru ca guver­nul și comisia elaboratore a codului să potă lua cunoștință de ele, să le studieze și ast­fel s’ar putea discuta legea în cunoștință de causă, și s’ar înlătura ori­ce confusiune, și nefolositare. D-sa lasă la aprecierea Camerei, să decidă dacă nu este mai bine să se voteze acum tote articolele la care nu se propun amendamente rămânând ca articolele amendate să se discute ulterior de o comisie a Camerei dimpreună cu guvernul și comisia elaboratóre. De altmintrelea d ministru­l de justiție de­clară că se va supune votului Adunărei. D. G. Sefendachi se uneșce cu propunerea d-lui C. I. Stoicescu. D. C. C. Arion asemenea se uneșce cu pro­punerea d-lui C. I. Stoicescu. D. Arion, în ceea­ ce privește temerile d-lui Lerendache, i­ice că nu crede că d. Stoicescu este pentru răpirea unui drept recunoscut al deputaților, acela de a propune amendamente. D. C. Stoicescu, întrerupând, ț­ice că nici o dată nu s’a gândit la acesta. D. N. Voinov se pronunță contra retrimi­­terei proiectului de lege la comitetul delega­ților, de­ore­ce acesta procedare nu-i practică. D­roinov cere de la biurou să stabilască că, conform regulamentului, ori­ce deputat are dreptul să propună amendamente în discuție publică asupra unui articol din vre-o lege pre­care. D. vice-președinte comunică că acesta să prevede un regulament; cei ce’l aplică, îl vor respecta. Cuvintele d-lui Voinov au fost de prisos dar au râpit fără nici un folos timpul Adunărei. D. E. Stătescu, ministru al justiției d'ci c“ guvernul nu s’a gândit nici odată să rupescă vr’un drept acordat mandatarilor. D-sa pro­pune ca să nu se primesca in discuție publică vr’un amendament care să nu fi trecut prin cursul unui studiu prealabil atât al guvernu­lui cât și al comisiunei elaboratore. D. V Maniu. Acesta este contra regulam. D. N. Dimancea. Sunteți in erere D. ministru al justiției. Merg și mai departe. Dacă vi se pare că comisiunea elaboratore din sesiunea trecută este prea restrânsă nu ma s­­pun ca ea să fie lărgită. D. V. Maniu. Așa înțeleg ! (ilaritate). Mai mulți doi deputați cer închiderea dis­­cuțiunei. D. Iacob Negruzi cere cuvântul contra în­­chiderei. D-sa, in loc de a vorbi contra inchiderei, începe a face istoricul modificărei codului­­ co­mercial. D. vice-președinte chiamă pe orator in ces­­tiune. D. Negruzzi se plânge că, cu tote că vor­­besce forte rar, nu este îngăduit să vorbesca nici măcar două minute. D. v.­președinte observă d-lui Negruzzi că nu’l pate lăsa să vorbescă pe acest teren, de­cât cu învoirea Camerei. Majoritatea, indulgență și răbdătore, con­simte să asculte pe orator. D. Negruzzi continuă reamintind de mai multe ori că este profesor la Universitate de codul comercial, se plânge că persona d-sale nu este luată in considerație și declară că se va mulțumi să discute și să critice acesta lege de pe catedră. D ministru al justiției. Este mai ușor de a critica de­cât de a produce ceva. Cuventarea d-lui Negruzzi produce ilarități, primite cu aplauze din partea membrilor gru­pului junimist. Discuția se închide apoi și se primește pro­punerea d-lui C. I. Stoicescu de a se retrimite codul comercial la comitetul delegaților. D. ministru al justiției. Remâne bine înțe­les că Camera, prin votul ce a dat, nu a în­țeles de loc a înlătura din discuție acesta lege. Voci. Nu! Nu ! D. v.­președinte. La ordinea ț­ilei mai este legea comunală, ea însă nu se pute lua in discuție ne­fiind presinte d. ministru de interne. D. ministru de justiție rugă Adunarea a lua în discuție de urgență în secțiuni proiec­tul de lege prin care se modifică legea penttru autentificarea actelor și care se compune nu­mai din 2 articole. Propunerea d-lui ministru se primește. Ne mai fiind nimic la ordinea f­ilei, ședința publică se ridică la 3 ore și d-nii deputați trec în secțiuni. Ședința publică mâne SENATUL. Ședința de la 24 Noembre 1886. Președința principelui D. Ghica asistat de d-nii secretari ai biuroului, Apostol Mănescu, Gr. Capeleanu și Varnav Liteanu Presenți 78 d-nn senatori. Ședința s’a deschis la ora 2 p. m. D. secretar Capeleanu citesce procesul verbal al ședinței precedente și se aprobă. Se acordă un concediu de opt­­ bile d-lui N. Viișoreanu care se află bolnav la Piteșci. Se voteză indigenatele d-lui dr. Athanasie Economu din Iași cu 36 bile albe contra 6 negre. Se declară votul nul în privința indigena­tului d-lui Alexandru Dragalina inginer din R.­Vâlcea, care se va vota din nou în ședința viitóre. Dl. Al. Orăscu, vice-președinte, rugă pe d-nii­­ senatori a trece în secțiuni și râdica ședința la ora 3 p. m., anunțând pe cea viitóre pe mâine la ora 1 p. m. Balul dat Vineri sora de d. și d na Șuțu a fost nu se pate mai animat și mai splendid, încă de la 9 ore vastele salone ale d lui Șuțu erau pline de lume. La ora 10 sosiră MM. II. Regele și Re­gina, A. S. R. Principele Leopold îmbră­cat în uniformă de colonel român și Prin­cipele Ferdinand, în uniformă de sub-lo­­cotenent. Imnul național salută intrarea înalților oaspeți ai d-lui Șuțu. Peste puțin timp balul începu și ținu într-o animație și veselie fără somon până la orele 6 din­­ lună. Printre personele presente, al căror număr se urcă la mai bine de 300, printre care a fost contele și contesa Tornielli, d. și d na de Cou­­touly, d. d-na Ferekyde, d. și d-na Sto­­lojan, d. d-na Radu Mihaiu, d. d na ge­neral Radovici, d. și d-na general Fălco­­ianu, d și d-na Grădișteanu, d. și d-na O. Șuțu, d și d-na general Cernat, d. și d-na Misir, d-rele Livia Maiorescu, Da­vila, Ramalo, Bălăceanu, Băicoianu, prin­cipele D. Ghica, dd. de Hitrowo, Ahmed Zia Bey, de Willamos, conte de Diesbach, Wigone, baron Hammerstein, general Leca, D. P. Moruzi, colonel Obedeanu, general Teodori, d-nii C. Schina, M. Schina, co­lonel Iacob Lahovary, Emil Lahovary, se­nator Al Orescu, etc. etc. MM. LL. au mai mult timp cu bine-voit a se întreține­a personele presente, un mare număr din A. S. Principele Fer­dinand a dansat în mai multe rânduri. La CURIERUL TH. BALASSAN, orele 12 s’a servit un copios bufet la care A. S. R. Principele Leopold s’a co­­borît dând brațul M­S. Reginei și M. S. Regele d-nei Șuțu. Principele Ferdinand dădea brațul contesei Tornielli. La ora 1, MM LI și Augustele Lor Rude s’au retras exprimând d-lui și d-nei Soții înalta Lor satisfacțiune pentru fru­mósa petrecere la care asistase. La «Cercul militar» dat o serată in onórea din Capitală s’a Auguștilor Oas­pe­ți ai M. S. Regelui, la care au asistat și AA. II. principele Leo­pold și Fer­dinand de Hohenzolern. Comisiunea Camerei pentru răspuns la­­ discursul Tronului a ales președinte pe d­l Radu Lăcusteanu. Raportare va fi d. C. Dimitrescu. Consiliul comunal din București a ales de primar pe d. Câmpineanu, ajutore de­ primar s’au ales d-nii: Gerbez, Serumie,­ Stefan Petrescu, Bibicescu, Dobrovici și G­hetroni. D. căpitan Ion Mavrocordat plecat în Francia ca să urmeze cursurile școlei su­periore de reebel. In Giurgiu s’a constituit o societate de tineri cari să fie conferințe literare și științifice o dată pe săptămână. Un incendiu a distrus casa d-lui Co­gâlniceanu de la moșia sa Rîpele. Se pretinde că un mare număr de do­cumente istorice au fost arse. In­­ An 1­. de 19 a. c, a fost o explozie a gazului aerian in noul local al scólei de poduri și șosele de pe calea Gri­viței! S’au Întâmplat numai câte-va fricăciuni la parchet și tavan. Zăpada a căd­ut in așa mare cantitate intre Predeal și Comarnic. Sncât trenul nu pate să circule.­Intre aceste două stații circulația se face cu sănii. Din mai multe părți din țară primiim știri Inveselitare în privința semănă­uri­lor de tomna. Mulțumită timpului frumos, agriculto­rii au putut nu numai să semene grâul de tomna, dar încă sa facă și ogare pen­tru porumb. Acesta se întâmplă fórte rar. După tote­­ probabilitatile, vom avea la anul o recoltă bună și abundentă, întoc­mai ca f­impsa recoltă din 1867. (R. L.) D. T. Calimaki a primit din partea d-lui Lascar Catargiu o scrisóre forte, măgulitore însoțită și de suma de 200 fl. pentru a-i da Comitetului pentru venirea în ajutor a fami­­lielor în suferință. ALEGEREA MITROPOLITULUI PRIMAT. Sâmbătă, 22 Noemvrie, mina­șiua destinată pentru alegerea Mitropolitului Primat al Țorei, un Te-Deum s’a oficiat , ora 11 de dimineță la Mitropolia din capitală, în prezența d-lor miniștri, a membrilor sf Sinod și a membri­lor Corpurilor legiuitore. După Te-Deum, membrii sf. Sinod, ai Se­natului și ai Camerei deputaților, au trecut în localul Adunărei deputaților unde alegerea a avut loc. Președinția colegiului electoral a fost dată I P. S.S. Mitropolitului Moldovei. La drepta și la stânga T. P. S. S luară loc principele C. Gr. Ghica, președintele Senatu­lui, și­­ general D. Lecca, președintele Ca­merei. P. S. S. Vicarul Mitropoliei face apelul no­minal al membrilor sf. Sinod, la care râspund 13 Arhierei. Se face apoi apelul nominal al d-lor sena­tori și deputați, și râspund 90 dd. senatori afară de înalții Prelați și 135 dd. deputați. Dintre B.P. N­. Episcopii n’a râspuns la a­­pelul nominal de cât numai P.S. Episcopul de Râmnic La ora 1 se procede la votare în ordinea următorea: membrii sf. Sinod, ai Senatului și ai Camerei deputaților Mai ’nainte de a se procede la vot, d. de­putat Codrescu dă citire câtor­va articole din legea pentru alegerea Mitropoliților și Epis­­copilor, privitore la alegerea Mitropolitului Primat. Lângă urnă stau alternativ câte 2 cestori ai Senatului și Camerei. La ora 1 și trei sferturi se despoaie urna. D. general D. Lecca, președintele Camerei, procede la numârarea biletelor din urnă, iar­­ P­ S. S. Mitropolitul Moldovei la citirea lor. Iată rezultatul acestei operațiuni. Votanți, 258.— Majoritate reglementară 127. Bilete albe 7.— Au întrunit: P. S. S. Episcopul Iosef al Dunărei de Jos 190 voturi.— I. P. S. S. Mitropolitul Moldo­vei și Sucevei 10.— P. S. S. Episcopul de Ro­man Melhisedec 51. Când I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, pre­ședintele Congresului, citi al 127-lea bilet pe care se afla scris numele P. S. S. Episcopului Iosef al Dunărei de Jos, entusiaste și îndelung repetite aplause făcură să râsuine Sala Adu­nărei. P. S. S. Episcopul Iosef fu felicitat de mem­brii Congresului­ Despuiarea scrutinului se termină la ora 2 și juma I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei proclamând resultatul votului, făcu cunoscut că Colegiul electoral a ales pentru înalta demnitate de Cap a Bisericei nóstre pe P. S. S. Episcopul Josef al Dunărei de Jos. Noul ales, P. S . Episcopul Iosef al Du­nărei de Jos, însoțit de principele Ghica, pre­ședintele Senatului, intră în Sala­ Congresului în mijlocul unor frenetice aplause și urări cari ținură mai multe minute. Distinsul înalt Prelat, noul Prelat al Țorei, cu figura-i impunătore dar blândă și modestă, se urcă la tribună și, cu o voce clară și so­noră, roșce o scurtă dar bine simțită cuvân­tare care a făcut cea mai frum­asă im­presiune asupra membrilor Congresului și a numerosu­lui public ce asista la acesta solemnă ședință iată cuvântarea P. S. S. Epscopului Iosef Prea Sânți Părinți, Domnilor Senatori, Domnilor Deputați. Adânc mișcat de marea onore ce o mi-ați fă­cut prin voturile d-vostră alegându-mâ la înalta demnitate de Mitropolit Primat, vă mulțu­mesc cu recunostință din totă inima (aplause). In acest act solemn nu véd de­cât voința lui Dumnezeu, manifestată prin sufragiere d­­vostră, căreia mǎ supun cu umilință. (aplause) Recunosc, domnii mei, că sarcina ce puneți asupra mea este grea, forțele mele nesuficiente pentru a râspunde la legitima d-vostră ascep­­tare, însă cu ajutorul lui D-țleu, cu sprijinul patriotic al d-vóstre, d-lor senatori și d-lor deputați, și cu sfătuirile inspirate de Sântul Duh ale Sântului Sinod, autoritatea supremă a Sântei Nóstre Biserici, promit solemn înain­tea lui D-­leu și a Torei a nu avea altă țintă în tot restul vieței mele de­cât aceea de a lucra cu sîrguință la desvoltarea simțimântului religios și la propășirea și susținerea Sântei Nóstre Biserici, (aplause). Voiu sluji cu devotament și credință Țarei și Tronului, căci Țara, Tronul și Biserica sunt nedespărțite. (Aplause frenetice). Promit încă, d-nii mei, ca în tote actele mele publice a nu ma inspira de­cât de sim­­țimentele naționale. (Vii aplause). Trăiască M. S. Regele! Trăiască M. S. Regina­­ și Augusta Dinastie ! Trăiască România! Trăiască Corpurile legiuitore și guvernul M. S. Regelui ! Noul șef al sf. nóstre Biserici, mișcat pănă la lacrămi, se scoborî de la tribună în mij­locul unor căldurose urări și în timp de mai multe minute, dede înalta Sa bine­cuvântare miniștrilor și membrilor Congresului care-I adresară respectoasele lor felicitări. Apoi I. P. S. S., însoțit de P. S. S. Epis­copul Ghenadie de Argeș, și precedat de pro­­toereii din Capitală, se îndreptă spre otelul Fieschi, unde, I. P. S. S ori de câte ori vine în Capilă, descinde ducând o viață de un a­­devarat călugăr. (V. Naț.) S’a vorbit de unele diare despre candida­ture principelui Vogoride la tronul Bulgariei și s’a spus că s’a trimis emisari în Bulgaria „L’Indep. Roumaine” afirmă că aceste infor­­mațiuni nu sunt exacte. Principele nu se va conduce de­cât după sfaturile Rusiei și a spus confraților noștri din strada Clom­nței că­­ nu­mai încrederea în sentimentele părintești ale M. S. împăratul Rusiei pate face ca Bulgaria să aibă un guvern serios și patriot care sâ-i garanteze independința.­ La jud. Roman, d loc.-colonel Groza Moise, comandantul reg. 14 dorobanți. La jud. Suceava, d. loc.-colonel Burchi Ni­­colae, comandantul reg. 28 dorobanți. In jud. Porohoiu, d loc.-colonel Araba Ión, comandantul reg. 29 dorobanți. La jud. Botoșani, d. maior Căplescu Con­stantin, din reg 11 călărași. La jud. Neamț, d colonel Dimitrescu Nico­­lae, comandantul reg. 15 dorobanți. La jud. Bacău, d colonel Racoviță Ion, co­mandatul reg 27 dorobanți. La jud. Constanța, d. loc colonel Dăoescu Teodor, din reg. 4 linie La jud. Tulcea, d. maior Nicol Nicolae, co­mandantul batalionului dorobanți Dobrogea. Recrutarea contrapatului 1887. Operațiunile consilielor de reviste, pentru formarea contingentului 1887, vor începe la 1 Decembre 1886 și se vor închide la 15 Ia­­nuar 1887. Sunt numiți ca ofițeri recrutori, membri ai consilielor de reviste pentru formarea contin­gentului 1887. La județul Mehedinți d. colonel Tarea Leo­­nida, comandantul regimentului 17 dorobanți. La județul Gorj, d. loc.-colonel Gurănescu Marin, comandantul regimentului 18 dorobanți. La jud. Dolj, d. colonel Papadopol Alexandru, comandantul reg. 1 dorobanți. La jud. Romanați, d loc.-colonel Comăneanu Achile, comandantul reg. 19 dorobanți. La jud. Vâlcea, d. loc.-colonel Chidionescu Grigore, comandantul reg. 2 dorobanți. La sud Olt, d. Maior Paraschivescu Ghe­­orghe din reg. 3 dorobanți. La sud. Argeș, d. maior Canariu Atanasie, din reg. 4 dorobanți. La jud. Muscel, d. maior Sterian Grigore, din reg. 30 dorobanți. La jud. Teleorman, d. loc.-colonel Nicolescu Constantin, comandantul reg. 20 dorobanți. La jud. Vlașca, d. maior Dimitrescu Ștefan, din reg. 20 dorobanți. La jud. Dâmbovița, d. maior Pega Gheorghe, din reg. 22 dorobanți. La jud. Prahova, d. colonel Șișman Ștefan comandantul reg. 7 dorobanți. La orașul Bucuresci, d. colonel Mărculescu George, comandantul reg. 21 dorobanți. La jud. Ilfov, d. loc.-colonel Leon Alexandru, comandantul reg. 6 dorobanți. La jud. Buzâu, d. loc -colonel Petrescu Ion, comandantul reg. 8 dorobanți. La jud. Ialomița, d. maior Roșea Ion, din reg. 23 dorobanți. La jud. Râmnicu-S­irat, d. soc.-colonel Capșa Mihail, comandantul reg. 9 dorobanți. La jud. Brăila, d. colonel Șerbănescu Teodor, comandantul reg. 32 dorobanți. La jud. Tutova, d. maior Sterie Lascar din reg. 12 dorobanți. La jud. Putna, d. colonel Holbau Nicolae, coraangantul reg. 10 dorobanți. La jud. Tecuciu, d. loc.-colonel Herfner Ge­orge, comandantul reg. 24 dorobanți. La jud. Covurluiu, d. loc-colonel Vasiliu Zamfir, din reg 6 linie. La jud Fălciu, d. colonel Boteanu George, comandantul reg. 26 dorobanți. La jud Vasluiu, d. maior Ionescu Gheorghe, din reg. 16 dorobanți. La jud. Iași, d. loc.-colonel Botez Panait, din reg. 8 linie. La orașul Iași, d. colonel Greceanu Nicolae, comandantul reg. 7 călărași. Medici recrutori. Sunt numiți medici recrutori pe lângă con­siliul de reviste, pentru formarea contingen­tului armatei al anului 1886 — 1887: La județul Mehedinți medicul de regiment clasa I Vasilescu Nicolae din reg. 3 linie. La jud. Gorj medicul de batalion George Zoe din batalionul dorobanți. La jud. Dolj medicul de regiment clasa 1, Miliției George din batalionul 1 venători. La jud. Romanați medicul stagiar Tomescu Nicolae din reg. 6 dorobanți. La jud. Râmnicu-Vâlcea medicul de batalion Spiroiu Alexandru din reg. 4 dorobanți. La jud Olt medicul de regiment clasa II Condemiu Nicolae din reg. 5 artilerie. La județul Argeș medicul stagiar Alecu U­­reche din serviciul spitalelor. La jud. Muscel medicul stagiar Andronescu Constantin din reg. 21 dorobanți. La jud Teleorman medicul stagiar Râtoiu Constantin din reg. 3 linie. l­a jud. Vlașca medicul stagiar Păd­eanu A­­lexandru din reg. 23 dorobanți. La jud Dâmbovița medicul de regiment clasa II Dabija Nicolae din reg. 5 dorobanți. La jud. Prahova medicul de regiment clasa I Cantilir Vasile din reg. 7 dorobanți. La orașul Bucuresci medicul de regiment clasa I Popescu Nicolae din reg. 1 geniu. La jud. Ilfov medicul de regiment clasa I Fratoștițeanu George din reg. 7 linie. La jud. Buzau medicul de regiment clasa II Constantinescu Ion din reg. l­ artilerie. La jud Ialomița medicul de batalion Poli­­chroniadi George din serviciul spitalelor. La jud. Râmnicu-Sărat medicul de regiment clasa II Chesim Bogdan din reg. 6 artilerie La jud. Brăila medicul de regiment clasa II Papilian Constantin de la flotilă. La jud. Putna medicul de batalion Fran­­gulea Nicolae din serviciul spitalelor. La jud. Tecuciu medicul de regiment clasa II Zisu Achil din reg. 3 roșiori. La jud. Covurluiu medicul stagiar Romalo Eduard din serviciul spitalelor. La jud Tutova medicul stagiar Botez Con­stantin din escadronul 4 tren. La jud. Fălciu medicul stagiar Bogdan Ge­orge din serviciul spitalelor. La jud. Vad­uiu medicul stagiar­ Zaremba Michail din reg. II dorobanți. La orașul Iași medicul de regiment clasa II Tiron Constantin din scala de sub­ofițeri. La jud. Iași medicul de regiment stagiar Rizu Eugenia din reg 13 dorobanți. La jud. Roman medicul de regiment clasa II Popovici Aconț din reg 8 artilerie. La jud Bacău medicul de regiment clasa II Herescu George din Batalionul 3 vânători. La jud. Neamț medicul stagiar Ciugolea Ge­orge din reg. 3 călărași. La jud Suceava medicul de batalion Dimi­trescu Ion din reg. 3 artilerie. La jud. Dorohoiu medicul stagiar Corsin Ioan din reg. 29 Dorobanți. La jud. Botoșani medicul stagiar Palaur Andreni din reg. 16 dorobanți. La jud. Constanța medicul de regiment clasa I Casacovici Haralambie din reg. 2 linii. La jud. Tulcea medicul de regiment clasa I Bălăceanu George din reg. 5 linie. Cetim în «Vocea Botoșanilor» . T­eatru—Baluri—Concerte Unor: noștri cetitori vor crede de­sigur că voim a vorbi de succesele trupei dramatice, de balurile de bine­ facere sau concertele ce de obicei au loc ca pe timpul acesta, și’ntra­­devăr am fi consacrat cu plăcere un spațiu pentru a face dările de samă obicinuite, dar regretăm că n’avem ce înregistra... De­și a­­v­em mult bine de trupa dramatică, totuși grație ultimelor evenimente a trebuit să’și a­­mâe representațiile în câte­va rânduri din ca­uza lipsei de spectatori.—Nu ne putem de loc uni cu părerea malițiosă a unui țjiar local, care vorbind de teatru, adaogă,­­că publicul botoșănen, după modul cum știe să’ncurajeze arta, n’ar merita să aibă teatru . Se știe că­ aprópe totă elita societăței botoșenene e greu încercată din cauza mișeliilor sbirilor din lo­calitate, așa cât nerâmănând de­cât lefegii ca­re în genere vor să profite de tote gratis, nu se acopere nici cheltuielele serale a­le trupei. De altmintrelea se știe că botoșenenii în­tot­deauna a înconjurat arta, și cele mai es­­celente trupe în permanență a făcut stagiunea de iarnă în orașul nostru Chiar eminentul Pascaly, veteranul artist Millo, trupa Fany- Vlădicescu au debutat la noi, remănându-le cele mai frumose amintiri. Aflăm că și balul ce urmeza a se organisa de comitetul cercului militar a fost amânat pentru un timp nedeterminat, tot din causa evenimentelor durerose pentru înalta nostră societate. Nici concertul societăței »Armonia* nu va avea loc așa curând, tot din acele­și cause. Nu vom exagera dacă vom adauga că ora­șul e în un adevarat doliu și toți triști și po­somorâți nu se gândesc de­cât la evenimen­tele întâmplate și la consecințele lor, așa­­ în­cât o adevarată nesiguranță domnind în tote, face a se întrevedea noui încercări pentru demnii cetățeni ai acestei urbi. k T

Next