Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)

1886-09-26 / nr. 111

Anul al XIV-lea No. III. IASSI Vineri 26 Septembre (8) Octombrie 1888. Apare Duminica, Mercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semest­u 12 Fr pe trimestru 6 Fr. vi ]N DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr. ~ pe trimestru 7 Fr. STREINATATE..........................................40 Fr.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani-ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag. III, 40 b. Pag. IV, 30 b. CURIERUL (TH. BALASSAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE 71 Junmi »1 —Septe­m­bre.—------------------------------— “ Octombrie^ 21 Duminică Apostolul Codrat ^ Duminică Candidu 5— 2 5—86 22 Luni Martira Foca și Iona 4 îium. Francisc 5— 4 5—34 23 Marti f Zămislirea Sfântului Ion și Sfânta Polixenia La 22 Septembre P trarul ântăi cu 5 Marți Placid 5— 6 5—32 24 Mercuri întâia Martiră Iecla plóe vânt, apoi bine. ^ ^rours ® ruf?° k~ 7 25 Joi Maica Eufrosina 7 Joi ^ Iustina 5— 7 5—28 26 Vineri + Adormirea Sfântului Ion Evangh­listul 8 Vineri Brigida 5— 8 5—26 27 ____________Sâmbata_______Sfântul Martir Calistrat_______________________________________________________________________________________ Sâmbătă_______Diouiaiu______________________________________________—10____________5—24 An IW#v 20 bani. CONRESPONDENȚI: ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA: se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate U­n JVr. 2(ß ---------------------------------------------------------- --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Y& —f*­,---------­ B­OTJEMI „JORUMA“ situat in centrul orașului Roman, corțul stra­­dei Stefan­ cel­ Mare și strada Primăriei. Ho­­telu primului rang cu 12 odăi complect mo­bilate și un salon mare cu biliard se închiri­­eaza de la 26 Octombre 1886. Doritorii se pot adresa prin o scrisoare sau oral la pro­prietarul Domnul Doctor in Medicină Leo Ra­­bener, domiciliat in Roman. ‘Ha­i‘walaicha+ 'n Present in casele sub* ■*6 momim semnatului str. Seulescu No­i in etajul de jos 5 odăi mobilate s’au nemo­bilate după dorință, plus o bucătărie și un grajdiu. Doritorii bine-voiasca a se adresa la sub-semnatul­ Nicolai Suțu. S ’a perdut o carte de literatură, legată în pînză albă, cu note manuscrise în text. Gă­sitorul este rugat a o aduce proprietarului ei, strada Carp No. 4 pentru care i să va da o recompensă. IDE Moșia parte din DRĂGUȘENI și PARAVA, din jud. Putna, pl. Răcăciuni. In depărtare 15 mi­nute de gara Răcăciuni, proprietatea soției mele Maria născută Lipan, se vinde de veci. Doritorii de cumpărare se vor adresa la sub­scrisul în Iași strada Serăriei, pentru tratare. Moșia are­ mărime la 380 fălci, case de zid cu șese odăi, șură grajdiu în stare bună. N. A. Alexandrini De vânzare sau de inchiriet de pe acuma casele mele din str. Sf. Gheor­­ghe Lozonski No. 1, compuse din opt odăi și două pavilióne pentru stăpâni și cinci odăi pentru servitori, grajdi, șură, pivniță, beciu pentru verdețuri, florărie, grădină cu pomi roditori și cu bassen. Se cedază și florile. A se adresa la proprietar d. C. A. Vidrașco în casele d-lui Pogor str. Coroi sau la d. avo­cat Mircea, s­a închiriet de la sf. Dimitrie viitor, una păreche case situate in desp. 3-a strada Sărărie, in doua etaje cu­ prind­ătore, sus, de un salon, 4 odăi, antret cu balcon și coridor, iar etajul de jos cuprin­de: 3 odăi, 1 cameră și coridor, un curte grajd, șură, 3 odăi pentru servi cu bucătărie, fân­tână și pivniță, precum și grădină spațiosă cu pomi roditori.—Amatorii se vor adresa la pro­prietar, d colonel Ion Petrovanu, strada Carol No. 30. Da­­ina7 Ciro moșia ALEFEȘT­II din jude-­u­l VdIIACI­ a lui Botoșani, 1040 fălci pă­mânt, acarete, moră pe Jijia, iazuri, pivniță etc. Proprietatea fraților D. A. M Cantacuzin și Alexandru Cantacuzin. A se adresa la ca­sele Bașotă din Iași la d. Anastasi Cantacuzin de la 11 — 12 ore dim. AÄUMCIU PENSIONATUL DE BAEȚI e indus de A. Weltzseck­er Profesor la Liceul Național, Fundacul Sf. Gheorghe Lozonski No. 2 Iași Toți elevii preparați in acest pensionat au fost promovați la esamenele oficiale de Iuniu Cursurile au reînceput la 1 Septembrie. în­scrierile se fac in fie­care (si de la 8 ore a. m. pănă la 8 ore sura. Direcțiunea Ho­­­ân 70ro casele d-nei Elena Gheorghiu S­tî­rdlIZdi ti situate în Iași dispârț­rea IV stradela Hagi Lupu Informațiuni la redacția acestui ziar. De vânzare sau de inchiriet de la Sf. Dimitrie a­ curent casele Radi­­chevschi din strada Sf. Neculai. A se a­­dresa la D-nul avocat Abgar M. Buiucliu Do închiriat Dimitrie Isso, UO MI­OIIIMCI magasinul cu odăi și ate­nansele, unde au fost 10 ani magasinul de mobile și tapiserii a d-lui Neissen, strada de Sus No. 268 lângă hotel Binder. Informațiu­­nele la Cofetăria Georges & Co, strada Lă­­pușneanu. IASSI, 25 Septembre 1886. ARTICOLUL 67. din legea pentru alegerea consiliului comunale. Acest articol conține disposiția că nu pot fi primari cei cari nu sciu citi și scrie. Acesta disposițiune s’a introdus în lege în scopul de a se pune in capul comunelor rurare per­­seoe cari sâ aibä cunoștințâ de da­­toriela lor. Un primar fârâ cunoș­­tință de carte, ori­cât de cinstit om om ar fi, este departe de a-și înde­plini însărcinările ce diferite legi i­ le impune. El nu este de­cât un tent incoosciu al notarului, care asii­în­vârtește primăria cum rolul seu se mârginesce ’i place, iar a trage cu degetul pe mica cruce făcută de no­tar cu condeiul, pe așa zisul act în­cheiat de însuși d. primar. Aplicarea însă în comunele rurale a nemnei disposițiuni a »cg- i póte sa presinte nisce dificultăți, cari ar face ca ea sa rémâna în unele cozuri o li­teră morta. S’a pus în lege ca primarul sâ scie sâ scrie și sâ citesca , dar ce se întâmplă dacă toți aleșii nu sciu carte ? Comuna remâne fără primar ? Ori se casază alegerea ? Dar neșciința de carte a aleșiior nu pate fi un motiv de casare, căci toți aleșii sunt, până după validarea alegerei și alegerea primarului, simplii consilieri, și aces­tora în comunele rurale nu li se cere a soi carte. Atunci cum se pote cși din încurcătură ? Disolvând consiliul ? Dar pentru ce motiv s’ar disolva un consiliu validat, fara sa fie culpabil de ceva ? Alt cas, care pote fi mai freqvent? Ce se întâmpla când primarul este revocat și printre consilieri nu se a­­fla un altul cu sciință de carte ? Alt mod de a se urma legei nu ar fi de­cât a se menține primarul ori cât de râu ar fi, ori a se disolva în­tregul consiliu. Dar în acest din ur­mă cas, ce vinovați sunt consilierii pen­tru păcatele primarului. Apoi, este citire și citire, scriere și scriere. Legiuitorul cred că nu s’a gândit de cât la acela scrie și să citescă curent, care scie să iar nu la acela care silabiseșce când citesce, sau sgârie când scrie, căci acest cas dis­­posițiunea Egei nu’și va produce ru­dele așteptate. Cine și cum va apre­cia sch­ița de carte a primarului ? Iată nișce dificultăți cari se pot ivi în aplicațiunea disposițiunei art. 67 din legea pentru alegerea consilielor comunale și care reclamă complecta­­rea acelei disposițiuni-Socot că aceste dificultăți se pot în­lătura întroducându-se în lege ur­­mator d­e noui disposițiuni. Consiliul comunal sa fie în drept în comunele rurali, ca să alegă pe primar nu numai din sânul său, dar și dintre alegătorii din comună. Intre aceștia se pot găsi destui cari să sa­tisfacă cerințele legei, și ast­fel sa se evite disolvarile de consilii sau eluda­rea legei. Iar solința de carte să se dovedesca prin certificat de absolvi­rea cursului primar, sau printr’un cer­tificat că alesul a ocupat vr’o func­țiune într’o cancelarie publică, sau prin­­tr’un certificat din partea unui învă­țător recunoscut de Stat, că alesul scie sa scrie și să citescă curent. S’ar putea face acesta obiecțiune. Oare primarul de s’ar alege și afară din sânul consiliului, nu s’ar viola principiul constituțional, că interesele comunelor trebue sa fie regulate de consiliere comunali, cari datoresc man­datul lor alegătorilor ! Nici de cum. După legea comunală în vigore, con­siliul comunal participă la tote actele de administrațiune a intereselor co­munale, căci nu este cel mai mic act de administrațiune care sâ se pota face de primar farâ decisiunea con­siliului și fǎrâ sâ dea acestuia soco­­tela. Astfel primarul ne­fiind de­cât un executor responsabil al decisiuni­­lor consiliului, acesta este care regu­liza interesele comunei, iar nu prima­rul. Primarul se pote numi și direct de guvern fără ca principiul consti­tuțional să fie violat întru cât prima­rul nu pate face nimic fără decisiu­­nea consiliului și întru­cât da soco­­tela acestuia de faptele sale. E bine­înțeles că primarul, în cazul când nu face parte din consiliul comunal, nu pate sâ aibă de­cât vot consultativ în deliberările consiliului, căci altfel s’ar viola Constituțiunea amestecându-se în regularea intereselor comunale o per­sona ce nu face parte din consiliu. In constituționala Belgie, a cărei Constituțiune am împrumutat’o, pri­marii nu se aleg, ci se numesc de Rege după avisul deputațiunei per­manente a provinciei, din sânul con­siliului sau dintre alegători. Și acesta disposițiune s’a adoptat acum în urmă pentru cuvântul că primarii aleși, ca și la noi, nu’și îndeplineu ] cedând influenței alegătorilor,datoriele Când în Belgica nu s’a găsit in­­­­constituțional a se numi primarii de Rege, pentru ce la noi s’ar găsi in­­constituțional ca ei sa se alega de consiliu și afară din sânul lui, când acesta e mijlocul de a avea în frun­tea comunelor rurali omeni mai ca­pabili, astfel cum actuala lege o voesce ? Este adevărat că la noi n’ar con­veni sistemul numirei primarilor, pen­tru că în alte condițiuni se gâsesce starea socială a comunelor rurale la noi. La noi sunt arendași și diferiți speculanți, cari caută a avea primarii lor prin mijlocul căror sâ storcă pe sătean. Este știut că arendașii și spe­culanții au mai multă trecere la ad­­ministrațiunile locali, și in tot­dea­una ar isbuti ca sa fie recomandați ca primari creaturile lor. Legiuitorul nos­tru pe deplin convins de modul cum arendașii și speculanții de băuturi spirtase se conduc față cu săteanul, ai declarat incapabili de a fi consi­­lieri comunali. Prin sistemul numirei primarilor s’ar oferi arendașilor și spe­culanților mijlocul de a face cu stân­­ga, ceea ce nu pot face cu drepta. Condițiunea de a sei carte, trebue fie cerută nu numai primarului dar și ajutorului său, care în forte multe cozuri este chemat a’l înlocui. Nesci­­ința de carte a ajutorului prezintă un mare inconvenient în aplicarea legei autentificarei actelor. După acesta lege, nu se pute face autentificarea actelor de­cât de primarii cari sciu carte. Prin urmare când primarul va fi în comună se autentifică actele, iar când va lipsi, sau va fi suspendat, de nu va sei ajutorul carte, dosarul de au-­ r alene Lari al Săptă­m­­â­n­e­i —'i— ^JÎL VECHID !­­I o A PATRONUL ț­­I L­E­I ! T­MPUL DIN SEI TĂMÂNĂ ~ STIL NOU ! ț­­I Ü A j PATRONUL ț­I L­E­I j Rän. Sorelui FOILETON. Emile Richebourg și E. de Lyden. AMORELELE DIN PARIS Traductiune din limba francesa PARTEA ANTEIA. E’r­u­aaacea Imperia. (Urmare). Scumpul meu conte,­­licea d’Orca, Imperia este o femee excepțională. Însăți gluma la o parte, sunteți un fericit muritor. Totă lumea aci­vă invidiază. Convin la aceste ca voi, acesta femeie este mi­nunată, dar ceia-laitâ... Care ceia­lalta ? M ise d’Orca prefacându-se a nu înțelege... Ce fel! Luisa Maubert! Vă gândiți încă ? Mai mult ca nici­odată. Apoi, este vorba de nu părea. Oh! nu fin la acesta... Vă este frică ? De loc... Dar să vorbim de alt­ceva. Da, căci ea ca Imperia.­­ Ea ne aduce pe Marcel. Ce Miceați, d-lor ? întrebă juna femee. Vorbiam de virtute, respinse d’Orca. De virtutea femeilor, adftoga Gaston norocește. Și ce gândește domnul conte ? Eu, scumpa mea. . că este o monedă ce nu mai are curs. Și voi, d-le d’Orca ? Eu, sunt prost, cred. Se mulțumesc din partea femeilor oneste, zise cu seriositate Imperia. Și, retorcându-se spre Marcel. Și voi, d-le de Broqui, ce gândiți despre virtutea femeilor ? întrebă ea. Eu,­­dic că acest salon nu este o catedră de filo­sofie, afară dacă n’ar fi Epicur acela ce­ ar ocupa o. Oh! bravo! Uite cine s’a gândit bine, și a respins bine, apasa o voce nouă cu un accent britanic forte pronunciat. Marcel se intorse tresărind. Acela ce venise a se amesteca brusc in conver­­sațiune îi era recunoscut. Nici odată nu’l întâlnise in lume, și cu tote acestea îi păru că nu’i era strein Timbrul vocei sale îi causase o emoțiune neplăcută Examinându-l, găsi o asemănare neînțelesă a ba­ronului Bartholomeo. Dar Englezul purta favoriți roșii, părul ras blond deschis și o mustață mică, și ca semn distinctiv al naționalităței sale, avea acea duritate stângace a fiilor albionului, ceia ce contrasta cu spiritul liber și cutezanța de care Italianul dase probe la Zitella. Ah! Sunteți voi, Sir John Harry,­­lise Imperia. D-lor, continuă ea, vă prezint pe Sir John Harry, un Englez de rasă... ca și caii sei, un gentlemen care vorbesce puțin și bea mult... care nu socotesce nici­odată... Are inima caldă, spiritul liber!... Tinerii salutară, afară de Marcel. In acest moment, juna femee fu prevenită că su­­peul era servit. Aidem, la masă!­­lise Imperia cu un ton vesel. Brațul vostru, viconte. Sir John Harry, ostă­șii, lo­cul vostru este la drepta mea. In ceia ce vă pri­­vesce, Gaston, adaogă ea ridând, faceți ca la voi acasă. De­sigur, își­­ lise Marcel observând pe Englez, am spiritul turburat... cel-l­alt este mai subțire, mai mărunt... Cu tote acestea el continuă a’l observa cu multă atențiune, înainte de a se așe­a la masă, el se apropie de d’Orca și’i­­lise la ureche. Eummeza bine pe acest Englez. Pentru ce ? Oare nu găsesci că samănă cu un Italian ? Cu’n Italian ? pe credința mea nu: dar s’ar pu­tea să fie un Grec. Un motiv mai mare pentru a’l supraveghia. Ana Înțeles. Iți voiu da un compt exact de faptele și gesturile sale. IX.—Servitorii noștri. Intimii Imperiei,­ nu plecară de­cât la­­ lină. Marcel remase printre cei din urmă. Ear Sir Harry, luase concediu imediat după supeu. Vicontele intră la el cu totul ingrijat. Cu cât se gândia la baronul Bartholomeo cu atât gâsta că se­măna in mod straniu cu Englezul. Era aceiași voce, cu tota deosebirea de accent. De partea sa, d’Orc a rămas sub reaua impresiune a cuvintelor lui Gaston, plecase făcând reflecțiuni durerose de sorta de care era amenințată Luisa Maubert. Lftsându-se a fi inițiat in speranțele lui Gaston, amestecându-se până la ore­care punct in acesta ten­tativă miserabilă de seducțiune, d’Orca se supusese unui sentiment de curiositate, unei fantazii de des­­creerat. Aversiunea ce’i inspirase acest proiect, se mări. Inima sa reală, se revolta contra odiosului complot ce amenința pe Luisa, și in care pareul său îl făcea complice. Pentru aceia încercase ca să depărteze pe Gas­ton de proiectele sale. Dar nu va fi făcu apel la sen­timentele generose ale contelui, nu reuși de­cât a mări dorința junelui corupt. El se gândi de a preveni pe Luisa, dar se an­­gagiase pe parolă de a remânea neutru pe timp de­­ zece­­ zile și prin o greșită interpretare a poneiului operei, el se opri când putea fi folositor. Aceste scrupule culpabile sunt din nenorocire forte comune. Apoi, își­­ zise el, acesta fată va să se lupte­­ lece­­ Zile, alt­fel ar trebui sâ mă îndoiesc de tóte femeile... El se duse acasă, urmărit de imaginea Luisei... Imperia se pusese in pat; dar cu tote că’i plăcu mult somnul și era obosită, nu putu să adormá. Ea se gândia la Marcel, îl iubia ore ? Mândra curtizană nu voia să’și întrebe inima. Nu, ea nu credea ca iubesc pe gentilomul rece; ar fi putut chiar afirma ca’i era indiferent, dar se temea că’l va iubi. Simția că odată pasiunea aprinsă in peptul sen, ar fi pentru ea o mare nenorocire! Dominată numai de dorința nesățcită de a streluci, având cum am mai­­ f s, tóte defectele și viciile ce perd pe-o femee, Imperia nu iubise nici­odată. Ea fugise de amor ca de un pericol. Acesta nu era o femee, ci o statue cu viață. (Va urma).

Next