Curierul Foaea Intereselor Generale, 1886 (Anul 13, nr. 2-147)
1886-10-26 / nr. 123
XIV-lea No. 123. 1ASSI Duminică 26 Ochi Apare Duminica, Mercurea și Vinerea CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter , C o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166, Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Vin ilf. 20 bani» '7 Calexid.sLr’u.l Septă. m. a. nei ___________________________________________ STIL VECHIUL PIUA / PATRONUL țILEI TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ S?[L NOU ț PIUA ! PATRONUT ȚILEI | R&s. Sorelui Apag. Sorelui Octombrie. -ț." ' *'■ Wmbrief^ 26 Duminică [■•] Sfântul Marele flurlir IHmitrie I V Duminică Engelbert 6—48 4—42 27 Luni (f) Sântul Dimitrie Basarab și Sfântul M. Nestor Ifte. ** Luni Gotfre 6—49 ’ 28 Marți Sfinții Terentie și Neonila La 22 Octombrie Pătrarul ântăi cu 9 Marți Theodor 6—50 4 69 Mercuri Martira Anastasia Romana maină cet- ai iris 10 Mecnri Andrei 6^1 , 30 Joi Sfântul Z'novie și Zinovia m01“a’ CCJ 5 g' . 11 Joi Martin 6 51 4-36 31 Vineri Apostolii Stahie și Amphie 12 * Vineri 6 53 4 6 1 Noemb. Sâmbătă Sfântul Cosma și Damian cel din Asia _13 Sâmbătă Stanislau 0 54___________4 Í j-UL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR LASEI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRIGTR, pe an, 28 Fr. — pe semetru 14 FR* pe trimestru 7 Fr. STREINATATR...............................................40 Kr.— INSERTUINI ȘI RECLAME, rândul ... 60 BAni-ȘTIRI LOCALE » . 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc..................... Anunciuri: Pag T, 50 b. Pap. IVI, 40 b. Pag. IV, 30 b. f « 4V. Sti bani. Candidații colegiului 1 la alegerea din 2 Noemvrie a viitorului Consiliu Comunal al Orașului Iași. Mavrocordat C. Alexandru Cazimir Neculai Holban D. Alexandru Papadopulo S. Petru Panu George Livadidi Alexandru Tzooi Miltiadelamandi Neculai Colonel Macri N. Grigore Eugeniu N. Ghica Budești Cantacuzino L. Pașcanu Alexandru Dupa propunerea Comitetului electoral, a osta listă de candidați in unanimitate a fost votata de comitetul Opozițiunei ieșane în ședința din 20 Octombre ținuta în casele D-lui Alex Cantacuzino Pașcanu. G. Mărzescu. Președinte Comitetelor electoral și esecutiv. N. Red. In cât privește lista adversa aceștia, susținută de partidul liberal național, după informații positive ce avem, acesta se compune din doi membri ai consiliului comunal actual, cu puțîne modificări, provenite din câteva vacanțe.—In numărul viitor vom publica și lista. IASSI, 25 Octombrie 1886. Resbelul vamal dintre Austro Ungaria și România. Acesta rubrica ocupa un loc ca și permanent ia colanele ziarului oficios al guvernului de la Pesta, „Pester Lloyd“. Deorece suntem încredințați că in articolele acestui ziar se oglindesc părerile guvernului pestan, am crezut și credem ca este interesant a comunica cititorilor pe cele mai caracteriste și a le însoți de cuvenitele reflecțiuni din partea direcțiunei acestei Reviste. Ceia ce caracteriseza, în general, articolele din „Pester Lloyd“ este de a arunca asupra României tóta răspunderea pentru neajunsul și perderile ocasionate de lupta vamală iscată intre cele două țări vecine. Credem ca faptele petrecute cu ocasiunea negociațiunilor dintre România și Austro-Ungaria pentru încheiarea unui tractat de comerciu vor fi convins și pe cei de la Pesta cu neînțelegerea dintre cele două țâri vecine, a provenit din prea marile pretențiuni ale delegaților austro-ungari. Și cine se mai îndoiește despre acesta nu are decât să recitesca documentele publicate in Cartea Verde a guvernului român. Cu tote acestea presa oficiasa de la Pesta nu inceteza cu imputările, cu învinuirile la adresa României. Am declarat și declarăm că guvernul român a fost insuflat de cea mai mare dorința pentru a ajunge la o înțelegere cu monarhia vecina; că el nu și-a făcut ilusiune asupra resultatelor pagubitore ce va aduce ruptura dintre noi și austro-ungari. Noi nu ne-am falit că am rupt negociațiunile începute; din contra, ne-a părut rău că n’a fost putință a ne înțelege. Tote sunt de prisos pentru cei de la Pesta , ei Ulmeza a no «dresa luiputuri, și, ceia ce este culmea neadevărului, presupun ca ne eaim și am început a ne pocăi de greșalile nóstre. Rugam pe cititori sa se rostesca, dupa ce va ceti articolul de mai jos pe care’l reproducem dupa „Pester Lloyd“ de la 14 Oct. Cetitorii noștri își aduc aminte ca d’abia se începuseră negociațiunile la București și guvernul austro-ungar luase deja disposițiuni pentru denunțarea convențiunilor tarifare încheiate intre direcțiunea căilor ferate române și administrațiunile căilor ferate austro-ungare. In același timp se lucrase pe lângă societatea de navigațiune pe Dunăre ca să faca tote greutățile posibile pentru transportarea productelor române. Cu alte cuvinte guvernul austro-ungar luase măsuri pentru a întrebuința mijlocele de transport ca o armă de lupta vamală contra nostru. Noi am stat liniștiți; am lăsat pe vecini nu numai sa ne amenințe dar chiar ea’și pue in lucrare planul de bătaie. Era natural însă ca in același timp sa căutăm a îndrepta productele nostre in alte direcțiuni pentru a ajunge la destinația ne. Doua mijloce ne erau deschise: calea pe apă și transportul pe caile ferate rusesci pentru a ajunge in Germania. Nu stiu ce va fi lucrat guvernul român pentru acest sfârșit; se vede însă ca a lucrat bine, deorece ne pomenim că de o dată guvernul austro-ungar ia disposițiuni pentru a revoca denunțarea tuturor tarifelor unioniste române ; cu alte cuvinte revine asupra decisiunilor de a ne face imposibil transportul pe caile ferate ale monarhiei. „Pester Lloyd“ se folosește de acesta ocasiune și așterne cu îngâmfare in colanele sale că prin acesta măsura Austro-Ungaria a făcut o mare concesiune României, mai mare decât tote, deorece prin denunțarea convențiunilor de cai ferate, noi nu mai putem trimite mărfuri in Germania prin Austro-Ungaria. Uită se vede, „Pester Lloyd“, că noi nu exportăm, din nenorocire, mai nimic pentru Germania, ca in anul 1884 de abia am putut desface producte române in acea țară pentru 800.000 lei, că in 1885 abia am trecut pentru 2 mii. Este adevărat câ denunțarea convențiunilor ar fi contrariat expediarea mărfurilor germane spre România, și dacă astăzi Austro-Ungaria a revocat măsura ce o luase, apoi printr’acesta a făcut concesiuni Germaniei iar nu României. Negreșit ca și prin comerciul nostru revocarea măsurei va aduce orecare înlesnire, însă nu putem admite ca printr’acesta ni s’a făcut o mare concesiune. Dacă concesiune este, apoi ea s’a făcut in primul loc intereselor căilor ferate austro-ungare și al doilea intereselor germane. Și dintr’acesta închipuită concesiune facuta României lui „Pester Lloyd“ îi place a deduce că acesta pate sa fie resultatul conferinților urmate in luna trecuta intre d. ministru Sturdza și miniștrii monarhiei vecine. Noi nu știm ce vor fi convorbit miniștrii, ceia ce știm este că nu ni s’a făcut concesiune atât de mare pentru ca oficiulul de la Pesta 4L. ..cu atâta cas din acesta. Ca urmare ziarul din Pesta spune că România a început sa simța consecințele resbelului rațial; ca nu are unde să’și vînă la grânele, deși recolta din anul acesta este mediocra; ca n’a reușit in comerciul de vie spre Apus ; și ca conclusiune adaogă: România suferă mai mult de când din causa situațiunei actuale. Același cântec, Rondeia se ruioaza pentru câ i s’a închis [ranița austroungar] ; România dunîo in stare sâ’și creeze o industrie; del. România să renunțe la pretențiile tale și sâ primesca propunerile Ausro-Ungariei. Nu este exact că safarim mai mult decât vecinii noștri. Á resimțim perdeli, acesta este namil pentru o epoca de transițiune; daca nu ne putem desface grânele, firele mișcarei porturilor nóstre desmijt acesta aserțiune. In cât despre ține ne mirăm că cei de la Pesta mai ating acesta chestiune, ei care ne închiseră granițele chiar in timpul ei convențiunea era lucrative. N’au primns Rertutea întemeia o indionată in câteva zile; ei în susținut și vor susține ca România trebue sa’și prepare și alte industrii pe lângă cele existente, și peste acesta trebue să aibă o politica economică protectare. Nu este exact după cim însemna „Pester Lloyd“ că României îi lipsește activitatea industrială, capitalurile și cultura, factorii necesitai pentru a creia industria. Avem tot ce ne trebue pentru a ne întemeia o industrie potrivită cu împrejurările in care ne aflăm. Noi nu aspirăm i înființa de o dată o industrie ca aeta a țârilor înaintate; ne cunoștem prea mult țara pentru a susține asemenea absurditate. Susținem însă că nu suntem mai prejos decât alții pentru a avea o industrie ca cea existenți in Transilvania și unele părți ale Ungariei. De acaia nici n’am cerut și nu cerem protecțiunea decât pentru acele fabricațiuni ce se pot înleif la România; pentru rest tariful nostru este dintre cele liberale. „Pester Lloyd“ încheie cn cuvintele urmatore: „Până acum n’am putut înregistra nici o acțiune din partea României din care ar resulta câ dânsa se citește pentru greșala ce a facut; este însă mai presus de orice îndoială câ politicianii și economiștii inteligenți ai României vor recunoște în fine că este mult mai favorabil de a încheia convențiunea comercială cu un Stat vecin decât a purta resbel vamal cu dânsul.“ Aceste cuvinte le putea adresa oficiosului guvernului din Pesta mai Demerit Austro-Ungariei decât României. In adevĕr, Romănia nu are despre ce se căi, deorece nu dânsa a provocat ruperea negociațiunilor, ci pretențiunile exorbitante ale delegațiunilor, austro-ungari. Și pe cât timp vor persista in acele pretențiuni ’i putem încredința că nu se va afla guvern și cameră care sa puta încheia vre-o convențiune comercială cu monarhia vecină. Guvernul român nu s’a dat în lături, el pentru cei cinci ani când espira celelalte convențiuni, a consimțit a încheia și cu alte State, între care și Austro-Ungaria, însă pe baze corespunzatore cu noua politicăeconomică a țarei. Acesta zis, iată și articolul lui „Pester Lloyd,“ cu titlul de 20 curent: , Tarifele unioniste române,— Ultima disposițiune politco comercială ce s’a luat de guernele Austriei și Ungariei, în acord cu direcțiunile căilor ferate respective, este un incident marcant în acțiunea comerciala a monarhiei In afară. Permisiunea dată căilor ferate de «a revoca denunț rea rutelor tarifelor unioniste române,a insemnez, atroGarea uneia dintre mijlacele ce de aui eficace de retorsiune ale resbelului vamal și prin urmare o micșorare a ostilităților ce ni s’au impus după expirarea convențiunei comerciale cu România Neîntrebuințarea mijlocului de a pune pedici comunicațiunei prin urcarea taxelor de transport, «este o concesiune ce face Austro-Ungaria României,» fiindcă posibilitatea comunicațiunei directe peste rețeaua liniilor austro ungre, nu va aduce forose decât producțiunilor române și acelor State ce au încheiat convențiuni comercale cu România, prin urmare mai sus industriei ane, fiind cil industria nostru din causa drepturilor exorbitante ale tarifului vamal român, ar fi atunci exclusă da la piețele române dacă cheltuielile de transport s’ar reduce la minimul lor. Nu cunoștem motivele de cari guvernele nóstre au fost conduse când au luat acestă măsură, fiindcă însă nu putem crede că ele s'ar fi putut hotărî de a menține comunicațiunea directă, fără a fi fost sigure că se va ține cont de acesta procedare a lor, de aceia trebue să presupunem că în acest caz avem a face cu cel d'ânteiu efect al conferințelor ce a urmat luna trecută între ministerul de externe al României și bărbații noștri de Stat. «România a început să simtă consecințele resbelului vamal. Pentru recolta mediocră lipsește piața obicinuită , încrederea de a îndrepta exportul vitelor spre vest, n’a reuși și împiedicarea comunicațiunei cu Transilvania a silit pe consumatorii români să se arunce în brațele altor industriași străini, fiindcă ceea ce a zdărnicit încheierea convențiunei comerciale—industria română—acesta nu există, nu este decât un fantom. „România suferă mai mult decât noi din causa situației actuale și dânsa s’a putut convinge că o industrie nu póte fi întemeiată în timp de câteva șile, fiind-că pentru realșirea acestui scop se cer trei factori: actvitate industrială, capitaluri și cultură. Pâna acum n’am putut înregistra nici o acțiune din partea României din care ar rezulta «că dânsa se căește pentru greșala ce s făcut.» este însă mai presus de orice îndoială că politicianii și economiștii inteligenți ai României vor recunoște în fine că este cu mult mai favorabil de a încheia convențiune comercială cu un Stat vecin, de cât a purta resbel vamal cu dânsul * fEcon. Naț.1. T SLEGRAME Viena 3 Noembre. Negocierile cu delegații români asupra chestiunei fruntariilor s’au deschis astăzi la ministerul afacerilor străine. Șase delegați austro-ungari iau parte la negocieri. Petersburg 3 Noembre. Ziarul «Novoie Vremja» spune că pe când generalul Kaulbars va pleca, armata rusască va îndeplini misiunea sa de ocupațiune nu numai in Tatua dar In tot principatul. Constantinopoli 2 Noembre. Cale indirectă.—In privința Egiptului, Anglia pare convinsă că nu va putea lucra cu folos decât înțelegându-se într-un mod sincer și direct cu Turcia. Sir White pare că lucrază în acest sens și îndemnă «Foreign Oficial» să facă toté concesiunile Turciei pentru a ajunge la acest resultat. Astfel, ambasadorul englez ar cere numai garanția liberei treceri în orice timp prin canalul de Suez, care ar fi pus sub protectoratul exclusiv al Angliei, pentru care ar abandona ușor restul Egiptului. Se asigură că tote personagiile politice ce se găsesc acum la Constantinopoli, ca d. Chamberlain, Gorst, Lawson Collings, împărtășesc acest mod de a vedea. Târnova 3 Noembre Cu tote că soluțiunea crisei rămâne încă forta nesigură, se pote constata cu tote acestea că a intrat în calea de negocieri. Târnova 3 Noembre. Briganzii cari au atacat și jefuit pe viceconsulul Austro- Ungariei pe drumul Sofiei au fost arestați astâz i. Pesta 3 Noembre. «Nemzet» spune că nimeni n’ar putea prevedea prin ce mijloce se va resolva chestiunea bulgărască. Cu tote acestea nu există nici un motiv pentru ca cineva să se îngrijască. J^*5S3Kifc. PW iKhAw i» este să intimideze guvernul bulgar, a cărui atitudine a fost până acum satisfăcătore de și se consideră ca inoportun de a pune la ordinea zilei alegerea prințului. Copenhaga 3 Noembre. Principele Waldemar plecat mâine spre a se duce să stea câtva timp la Canne. Paris 3 Noembre. D. Riboard, director la ministerul de interne e numit resident general la Tunis. Londra 3 Noembre. Ziarele englezești asigură că Turcia a încetat de a face represintațiuni Angliei, in privința Egipetului. Rangon 3 Noembre. Nouă sute de Birmani au surprins și ars orașul Minhla, noptea trecută. Petersburg 3 Noembre. «Joural de St.Petersbourg» spune că comunicarea oficială făcută ori arată limitele răbdării și moderațiunii Rusiei, inspirate de dorința de a nu face pe Bulgari răspunlétori de relele fapte ale guvernanților lor Trebue să sperăm că regenții vor înțelege că nu vor putea urma nepedepsiți pe acestă cale. Liberarea ofițerilor satisface o cerere esențială a generalului Kaulbars. Sfaturile ce vor fi date deținătorilor puterii îi vor aduce pute la o apreciere sănătosă a situațiunii și a intereselor țarei. Paris 4 Noembre. „Moniteur Universel, vorbind de candidatura principelui Valdemar, care întrunește sufragiile marilor puteri, se întrabă dacă principele va schimba o viață liberă și independentă contra unei existențe pline de griji și neprevederi. Același ziar adaogă : Principele Valdemar e cu tóte acestea un om care se sacrifică și acceptă desigur acest post puțin invidiabil pentru moment, dacă pacea Europei va fi în joc. Londra 4 Noembre. Ziarului «Times» raportându-se la regenții care au oferit d-lui Zancoff intrarea în regență blamază conduita lor și spune că ei și-au perdut cu totul capul. Ziarul «Standard» acuză pe Rusia că vrea să pue mâna pe Varna spre a stabili acolo o stațiune navală. 1 Constantinopoli 4 Noembre. Știrile despre schimbarea marelui vizir, sunt des I mințite. Se crede în general că Rusia va proipune un candidat la tronul Bulgariei*