Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-10-14 / nr. 113

întrebuința nici­odată animale de pră­șită atinse de acâsta bula. Puterea de progenitură (mărlina) sa nu se întrebuințeze nici odată peste măsură, berbecii bătrâni și enervați să se deosebiascâ din turmă, propa­garea sexului să se țină într-un mod natural și trebuie a se evita cumpă­­rarea de animale de prăsile din tur­me de acelea, in care s’a constatat bóla cărciagul, sau unde acesta mala­die este bântuită. Impotența. Sub lipsa de efecțiune sexuală se înțelege lipsa instinctului de mărfire, cu deosebire la genul masculin in e­­tatea de pubertate. O asemenea stare pote fi trecatere, provocată printr’un nutriment insufi­cient, sau printr’o activitate prea mare a instinctului sexual, prin întrebuin­țarea unor mijloce excesive pentru disvoltarea acestui instinct. Acesta stare pote fi perpetuă prin­tr’o diformațiune sau printr’o mala­die a părților genitale, prin ananie (maladiie) etc. O asemenea stare este însă impo­sibilă, chiar în aparență, la berbecii tineri, bine nutriți, ci provine numai din necunoscința actului de împreu­nare sexuală, dintr’o extensiune prea mare a puterilor din cauza unei co­­moțiuni [mișcare) prea mici și din cauza unei aglomerațiuni prea mare de grăsime provenită de la un nutri­ment prea abundent. Spre evitarea inconvenientului d’ân­­töiu­se se adune berbecii cei mai ti­neri la un loc cu berbecii cei mai bătrâni și să li se dese oi de acelea, cari sunt doritore de actul de împreu­nare sexuală. Cele d’ăuteia încercări ale berbecilor tineri in timpul mârji­­rei oilor, ar trebui să fie supraveghiate de păstor. Lipsa puterei expansive să se în­­lătureze, dându-se berbecilor ocasiune de a face comoțiunea necesară și a­­ducândui în contact de berbeci bă­trâni, pentru ca acei d’anteiu să’și dis­­volte puterea și energia lor în lupta cu berbecii bătrâni. Nutrimentul care se dă berbecilor, trebuie să fie forte nutritiv, însă nu trebuie să’i îngrașe, trebuie a li se da prin urmare acest nutriment în­­tr’un mod proporțional, pentru ca ei se au devie prea grași în timpul măr­itului ; căci din cauza grăsimei cor­pului lor devine prea greoiu, ei se fac trândavi, leneși și sunt lipsiți de puterea expansivă; trebuie dar a se depărta din turma oilor asemenea ber­beci, căci din asemenea cazuri se pro­vocă la oi dela cărciagul, care devine ereditară prin genul masculin. Medic-veterinar I. Cuparencu. COMABIL TH. BALASSAR. TELEGRAME Bruxelles 22 Octombre. «Le Nord» Zice că chestiunea bulgară perde din im­portanța sa pe cât timp nu va atinge la securitatea și demnitatea Rusiei! Imperiul Țarului, adaugă organul cancelariei ru­sești, nu va angaja chestiunea pe puncte secundare de tarnă de a compromite și de a întârzia viitorul care se pregătește. Unind St. Petersburg la Samarcnda, s-a recunoscut că pacea era necesară pentru întinderea Rusiei în orientul asiatic. Pesta 22 Octombre. Budgetul ce a fost presintat de Kolaman Tisza presintă 345 milione florini la recete, 326 milione la cheltueli și se soldeză printr’un deficit de mai mult de 18 milione florini. In același timp, președintele consiliului, ministru de finance a presintat proiectele privitore la mărirea impozitelor indirecte. Petersburg 22 Octombre. «Nevoe Vre­mea» vorbind de Polonia, Zice că există o agitare anti-rusă periculosă printre no­bilime. Sarajevo 22 Octombre. Guvernul bos­niac a primit pe emigranții din Munte­­negru, pe care îi respinsese Serbia și le-a dat tote cele necesare, și ajutor în bani. Constantinopoli 22 Octombre. D. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei a fost pri­mit in audiență de M. S. Sultanul. Berlin 22 Octombre. Principesa Olym­pia Bariatinowsky, care a fost deja însăr­cinată de Țarul cu mai multe misiuni spe­ciale la Curtea Germaniei, a sosit aici. Se vorbește din nou de posibilitatea u­­nei întrevederi între Țarul și împăratul Wilhelm. Berlin 22 Octombre. In primele șe­dințe ale Reichstagului se aștepta ca d. de Bismark să facă a fi interpelat de u­­nul din principalii oratori pentru a avea ast­fel ocasiunea de a se explica asupra politicei străine. Petersburg 22 Octombre. «Le Journal de St. Petersbourg» stice că resoluțiunile viitore ale adunărei bulgărești­ vor fi un intermediu nou, iar nu o soluțiune. Un simulacru de represintațiune națională ob­ținut prin înșelătorie și violență, n’ar pu­tea să creeze ceva stabil. Cestiunea bul­­gărască deci n’a progresat, iar sângele vărsat n’ar putea să servescă de ciment între națiunea și guvernul. Ziarul rusesc termină zicând că informațiunile ziarelor străine asupra stării negocierilor in pri­vința Bulgariei, nu sunt exacte. Berlin 22 Octombre. Cu prilejul dis­­cuțiunii ce continuă între fiarele germane în privința însemnătății unei visite even­tuale a Țarului la Berlin, «Post“ repetă că ar fi mai mult că îndoios că o aseme­nea visită n’ar favoriza raporturile politice ale Germaniei cu Rusia, căci trebue să ne închipuim că atunci politica rusască pentru a câștiga indulgența panslaviștilor s’ar arăta mai anti-germană în alte ces­­tiuni mai seriose. Berlin 22 Octombre: împăratul Wil­helm, primind >e un ofițer francez,­­i-a afirmat că paca nu va fi turburată, îm­păratul voește să morä liniștit. Roma 22 Gtombre. O ordonanță sa­nitară de la 2 Octombre revoca trata­mentele sanitae impuse vaselor ce pleca din Sicilia și le pe continent și sosind după o traverare îndemnă. Saigon 22 Octombre. D. Filipini, gu­vernatorul Coșașinei, a murit. Londra 22 Octombre. Ziarul «Obser­ver» află că gvernul n’a hotărît interzi­cerea meetinglui de astăzi proiectul să se țină la Trialgar­ Square ci numai a luat măsuri pntru menținerea bunei or­dine. Paris 23 Otombre: înțelegerea făcută­­ între Francia ș Anglia privitor la Suez și Hebride s’a stabilit și subscrierile vor avea loc pe sine. După acesta înțelegere Francia și An­glia vor supun și altor puteri convenți­­unea închiată pntru Suez Aderarea Ger­maniei, Austrie și Rusiei este considerată ca sigură. Peste 23 Ocombre. Ministrul de fi­nance, în expunerea sa, Z­ce că un cre­­dit suplimentar nu este trebuincios. Ceea ce va trece pete cheltuieli va fi compen­sat prin economii. Noile proiecte de im­­posite indirecte asigură un venit de șase miliare. In urma expirațiunii tratatelor de co­merț și a vot­ui nouei legi asupra spir­­taselor, bugetul de la 1890 se va solda cu un deficit de două milione; din po­trivă, se pate prevede că bugetul din 1891 se va soida printr’un escadent. (A­­•plaune). Belgrad 2! Octombre. Ziarul «Usta­­inovst», vorbim­ de năvălirile neîncetate i asupra granițe sârbești cere ca Porta să­­ ia măsuri energice ; în cazul contrariu, Serbia ar fi slită să protejeze pe supu­șii săi, iar răspunderea ar cădea pe cei ce impun Serbiei întrebuințarea măsuri­lor coercitive. Constantinopoli 22 Octombre. (Cale in­directă).—Nemișcarea Turciei și a Rusiei continuă in privința Bulgariei; acest lu­cru confirmă indiciile de temporizare cal­culată mai înainte. Tote cele­l­alte cesti­­­­uni sunt asemenea staționare. Nu e prin urmare nici o știre, afară de acea privi­­tore la audiența acordată ieri lui Djev­­det­ Pașa, ministrul justiției, in cursul că­reia Sultanul i-a remis într-un mod so­lemn marele­ corlon al Imtiatului. Viena 23 Octombre. După informațiu­nile din Constantinopoli, Djevdet-Pașa fi­ind socotit de mulți ani, ca viitorul mare vizir, noua favc­ e de care a fost obiectul pare, după obiceiurile orientale a pre­vesti o schimbare ministerială apropiată. Totuși trebue să se țină samă de acesta că ministerul actual, ce dureza de mai mult de doi ani, grație supunerii absolute către Sultanul, acesta n’ar putea de­cât să piardă în schimbul acesta. Onorea fă­cută lui Djevdat-Pilșa ar avea deci numai de scop să inspire o târnă salutară mi­nisterului actual, cea ce e de­sigur nefo­lositor pentru a confirma perfecta sa su­punere cătră Sultanul. Roma 24 Octombre. După «Tribuna», ducele de Aosta, noul inspector general de cavalerie, va începe în Noembre o ins­­pecțiune minuțioasă a tuturor regimentelor de cavalerie. Va merge în urmă la Ber­lin pentru a continua studiile sale asupra reorganisărei cavaleriei germane. Moscova 24 Octombre. «Gazeta de Moscova, în un articol forte simpatic po­porului bulgar, trateza chestiunea opor­­tunităței pentru Rusia ca o denunțare a tratatului de la Berlin care este violat pe față de unele puteri. Gazeta mai sus citată declară că tra­tatul este obstacolul principal la îndepli­nirea misiunei Rusiei in Orient. Londra 24 Octombre. S-a ținut un meeting de 25,000 lucrători fără nici un­­ incident grav. CRONICA INTERN \ Vineri, 9 curent, după ce s-a ter­minat manevra de lângă Focșani M. S. Regele a dat un prânz la care a­­ întrunit pe lângă d-nii generali și d-nii ofițeri atașați străini, pe toți co­mandanții de trupă și șefii de servi­­­­ciu, un număr de 60 persone. Pe la sfârșitul mesei, Majestatea Sa a ridicat următorul toast in omu­­o­rul armatei: „Sunt 18 ani trecuți de când tóte „trupele permanente erau asemenea „întrunite lângă Focșani, la tabăra de „la Furceni unde s’a pus temelia in­strucțiunilor nóstre militare, începând­­ „cu cele d’ântăi manevre, pe o scară I „mai întinsă. „De atunci am străbătut o cale „lungă și am ajuns la înălțimea ne­­„nădăjduită. Oștirea a luat o desvol­­­tare însemnată, a primit botezul de l­a foc, a devenit fala țârei, adevăratul I „scut al patriei. „Salut dar cu vie mulțumire regi­­l­­mentele și batalioanele din totecor­­­ „purile de armată concentrate la Foc­­șoșani, cari­le au primit cu dragoste­­ „și bucurie, care este să devie un­­ „însemnat centru ostășesc, acest fost „scaun al Comisiei centrale care ho­tărâse ca apărătorii țărilor surori să „fie strânși împrejurul unui singur „steag, acest scump tricolor care a ‘„fâlfâit ca un semn lucitor pe câm­piile de luptă ducându-ne la biruință. „Vrând din totu inima ca apărarea „nóstru să se întărască din an in an „mai mult, ridic acest pahar in ono­­r­a rul și sănătatea iubitei Mele armate. „Să trăiască armata ! Cuvintele Maiestății Sale au fost aclamate cu entusiasm. D. Alex. Papadopol Calimah, mem­bru al academiei române, a lucrat is­toria târgului Berind. Lucrarea e gata și, după informațiunile ce avem, in curând o va pune sub presă. Cunoș­tințele întinse ce posedă d. Papadopol ne face a crede că ne va da un stu­diu complect asupra Bârladului spu­­nându-ne tot ce se știe asupra aces­tui târg. Tot d-sa a lucrat și istoria târgu­lui Botoșani, cum și a Galaților des­pre care iată ce spune „Vocea Co­­vurluiului.“ Distinsul nostru literat, academi­cianul Alexandru Papadopol Calimah, acela care deja a făcut istoria orașe­lor Botoșani și Bârlad, lucrează in a­­cest moment la istoria orașului Galați. Cea mai mare parte din material este deja gata. In curând opera va fi pusă sub tipar. Inaugurare de școli. Cele 2 școli primare de bieți, din Galați, înființate din nou, una în strada Română, alta pe vadul Bănceanu, s’au inaugurat Luni. La școla din strada Română, pusă sub di­recțiunea d-lui Anton Iconomu, s’a slujit o a­­ghiazmă în prezența elevelor și a părinților lor, după care d. profesor M. Pacu a ținut o ‘cuvântare de ocasiune și forte bine simțită.­­ Apoi dl. institutor și director, Anton Iconom a început cursul cu elevi înscriși, al căror număr se urcă la 80.­­ Ordin circular al d-lui ministru cultelor și in­­strucțiunei publice cu No. 14.933 din 8 Octombrie­­ 1887, cătră d-nii directori de școli primare urbane din țară. Domnule director,­­ D ministru al justiției, prin adresa cu No. 10.506 din 29 Septembre expirat, comunică a­­­­cestui minister că: «după disposisiunele legei de procedură penală (articolul 263) este a­­devarat că funcțiunea de jurat­­ este incompa­tibilă cu funcțiunea de învățător de­­ cele pri­­­­mare, însă acesta incompatibilitate trebue pro­­­­pusă de partea interesantă prefectului res­pectiv la facerea listelor de jurați, conform art. 268 din procedura penală, aducânduși pro­bele ce are pentru a cere ștergerea din lis­e și dacă prefectul nu admite cererea, reclaman­tul, după disposițiunile art. 1 de sub acest ar­ticol, are dreptul să facă apel la tribunalul local contra sentinței tribunalului local contra­­­­ sentinței prefectului.« Punându-vă în vedere acesta comunicare a d-lui ministru de justiție, atrag atențiunea d­­vostră și a colegilor d-vostră de la școla ce dirijați, ca să aveți grija de a face la afișarea­­ listelor cu jurați nu numai contestațiuni la prefect dar și apel la tribunal, în cas când prefectul v’ar respinge cererea știind că ace­lora dintre d-vostră care nu vor vor să așeze de mijlocare ce le acordă legea, pentru a pu­tea fi dispensați și se vor vedea siliți a lua parte la curțile cu jurați, neglijând a face în termenul prescris contestațiune sau apel, mi­nisterul nu le va mai acorda concedii pentru sesiunile în care vor funcționa la contra legei l la acele curți. Primiți, d-le director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. p. Ministru, Haret. ACTE OFICIALE. Sunt numiți și permutați: j D. căpitan N. Dănescu, director al peniten­­­­ciarului Bucovăț, în locul d-lui Teodor Didi­ I­lesen* D. Al. Rădulescu, fost grefier­ comptabil, gre­­­­fier-comptabil la penitenciarul Mărgineni, în­­ locul d-lui Al. Macri, care s’a transferat în­­ aceiași calitate la penitenciarul Telega, în lo­­­­cul d-lui N. Adrian, care nu s’a prezentat la I post. 1­­ D. Ion Stăniceanu, actual grefier comptabi­l al asilului de infirmi de la Ráchitósa, în a­­ceiași calitate la penitenciarul Bucovăț, în lo­cul d-lui I. Căpitănescu societatea creștinismului. Juna mamă însă se păru a nu simți fără întristare acesta onore care se făcu casei sale, ochii ei cei mari întunecați cu mândrie când toți boierii veniră la patul ei și-i aduseră fe­licitările lor, însă după acesta se întristară privirile ei, lacrimi curgeau pe fața ei, și începând să plângă tare, ascunse ea fața în perini. Stefan Zahariev se apropie de dânsa îi strinse mâna și-i adresă cuvinte consolatore—însă­și vocea lui tremură și o lacrimă se strecură pe fața sa smolită. «Ce este acesta, ce Insemneza acesta,* exclamă prințul Nicașa care mâncase cu mult apetit un peste afumat clătindu’l cu o înghițitură bună de rachin,— „lacrimi de­asupra copilului botezat ? — Acesta nu se pőte, voi aduceți copilului nenorocire—ce vă lip­­sesce,­ întrebă el cu bunătate, apropiindu-se de pat și ridicând capul tinerii femei din perini,—,pote că nu vă ajunge ce­va în gospodăria vostră ? Ați avut vre­o nenorocire ? — Spuneți, astă­zi trebuie să fie totä lumea veselă, și dacá ajutor omenesc pote în­lătura grijile vostre, atunci sunt eu aici—vorbiți dar, ce vă lipsesce ?* «O, nu este acesta, nu este acesta.* Zise Ștefan, — «D-Zeu a bine­cuvântat casa nosträ și nu ne lip­sesce nimic, și copilul nostru va avea odată o cli­­ronomie, pentru care va putea mulțumi tuturor sfin­ților ; însă—* el se opri. „Insă,* exclamă Eva Mihailovna, ridicând către prinț ochii ei plini de lacrimi, «pare că acest săr­man copil nu va mai avea tată în curând: bărba­tul meu trebuie să se presinte la regiment și tre­buie să plece în contra Turcilor crânceni, și eu voiu remânea aici singură în frică și grijă.» «Nu este bine din partea ta, că te tânguiesci, E­­va Mihailovna,o întrerupse Stefan pe soția sa, înă­bușind cu forță propria sa emoțiune: «eu am ca fie­care altul datoria, de a mă lupta pentru Țar și pentru sfânta Rusie, și daci voiu cădea, D-jieu te va dispăgubi pe tine și pe copil, pentru ceia ce ai perdut pentru patrie.» «Bine ai vorbit, bine ai vorbit,* Zise prințul, care se uitase cu compătimire la juna femee plângândă, «ai vorbit, precum trebuie să vorbiască fie­care Rus adevărat; tu trebuie să fii mândră de soțul tău, E­­va Mihailovna, închină-te numai din totul inima, și el se va íetorce și va aduce onore și bine­cuvântare în casa sa. «Da, așa este,—D-Zeul meu, așa este,* Z'se jUra femee plâogend, «sciu prea bine, că este sacra lui datorie, și ea asemenea nu mă voiu mai târgui și voiu suferi cu supunere tot ce va hotărâ D-Zeu pen­tru noi—însă,* Zise ea plângând mai tare și ascun­­zându’și din nou capul în perini, «totuși este trist, forte trist pentru mine și pentru bietul copil.“ «Ei bine, Eva Mihailovna,* Zise Vladimir, «eu îți voiu ajuta pe cât îmi va sta în putință, ca nă­­nașul copilului tău am sacra datorie de a vă ajuta. Soțul tău trebuie să’și îndepliniască datoria, el nu pote fi scutit de serviciu și chiar el însuși n’ar voi acesta într’un timp atât de greu, când Rusia Intrega se scula în piciore pentru resbelul sfânt. «Nu, d-le, nu—nici odată ! «Insă eu îl voiu lua cu mine,* continuă Vladimir: «Poți încunoșciința despre acesta pe autoritatea res­pectivă,* Z­se el adresându-se către staroste, «la Pe­tersburg voiu stărui ca el să fie lasat în serviciul meu; atunci va fi el în cuartierul general, și cu tote că am speranță de a mă apropia de dușman, totuși viața lui va fi mai puțin periclitată de­cât décâ s’ar afla în rândurile dese ale regimentului, și mai îna­inte de tate mă voiu îngriji, ca să primesci scrie de la dânsul, ca să scii tot d’auna unde se afla și cum îi merge.» «O, d-le, d-le,­ exclamă juna femee cu ochii lu­citori, ridicând mânile către dânsul, «déci bine-voiți să faceți acesta, mă voiu închina totä viața mea la D-Zeu pentru dv. și pentru domna contesă, ca el să vă bine­cuvinteze pe dv., pe copii și pe străne­poții dv.» Stefan Zahariev și starostele sărutară pola uni­formei lui Vladimir, pronunțând cuvinte de recu­­noscință. Societatea mai renase aici. Prințul Nicașa băuta sănătatea copilului și-i dori un șir lung de frați și de surori, tânăra femee suridea cu lacrimi de glu­mele picante ale prințului, și Stefan Zahariev vor­­bia încet cu starostele despre viitor, al căruia nori întunecați se împrăștiară de­odată și care-i lucra a­cum ca o di­senină. «Iasă acum, haide să mergem afară, la locul de serbare,* Z'se prințul, «tatăl copilului botezat tre­buie să vie cu noi — noi îl vom trimite în curând acasă,» Z'se el bătând cu amabilitate pe luna femee pe umeri, „pentru ca el să-și ieie Z­ Qa bună de la tine, Eva Mihailovna, și ca să se pregătească de plecare căci tinerii noștri trebuie să plece înainte de a însera, ca se ajungi la stațiunea drumului de fer.“ Stefan Zahariev îmbrățișa încă odată pe soția sa și conduse apoi cu starostele pe boieri la locul de serbare. Poloboce numerose cu rachiu și cu guas erau în­șirate pe postamente de lemn, carne rece, friptă și afumată, pesci afumați, pâne și slănină și salata fa­vorită de cartofi cu verdețuri acoperiau în farfurii mari tote mesele. Domnul Zaharia, secretarul prințului făcea ono­rurile și invita pe țeranii timizi ca să mânănce și să bea fără sfială. El era și la acesta ocasiune se­rios, sever și rece ca totdeauna; invitațiunea lui de a face întrebuințare de darurile ospitaliere din par­tea stăpânilor moșiei, suna aprope ca un ordin, și pare că el ar fi reușit mai greu de a învinge sfiala respectuosa a țeranilor, décá bătrânul Ivan Grigo­­­rievici nu s’ar fi amestecat între țerani, îndemnân­­du’i să mănânce și să dea­ întrebuințarea cea mai nesenata de ospitalitatea stăpânilor o făcea studentul Evghenie Moiseiev; el ședea la mijlocul unei mese mari, trase de’naintea sa farfuriile cu mâncările cele mai bune, sorbind tot­odată cu multă plăcere rachial de mintă dintr’un pahar mare de tinichea amestecând cuvintele de a­­preciare pentru donatorii tuturor acestor lucruri mi­nunate prin cuvinte pline de entusiasm resboinic sau prin invitarea spre ubirea națională a tuturor popo­­relor slave. Domnul Zaharia, când venise la locul de serbare, se uitase cu mirare la student, ca și cum și-ar da silință de a face acestei fisiognomii un loc în memoria sa, și mai tărz­u se aținteau de multe ori privirile sale agere și examinatore asupra june­lui barbar, la al căruia discursuri tot mai audaciene el clătină cu nemulțumire din cap. O veselie nespusă se introduse când apărură la locul de serbare prințul cu contesa, urmat de Vla­dimir și de BUgonov și de soțiile acestora. Boerii se așezarâ la una din mese în mijlocul ierbuilor. (Va urma),

Next