Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-10-14 / nr. 113
întrebuința niciodată animale de prășită atinse de acâsta bula. Puterea de progenitură (mărlina) sa nu se întrebuințeze nici odată peste măsură, berbecii bătrâni și enervați să se deosebiascâ din turmă, propagarea sexului să se țină într-un mod natural și trebuie a se evita cumpărarea de animale de prăsile din turme de acelea, in care s’a constatat bóla cărciagul, sau unde acesta maladie este bântuită. Impotența. Sub lipsa de efecțiune sexuală se înțelege lipsa instinctului de mărfire, cu deosebire la genul masculin in etatea de pubertate. O asemenea stare pote fi trecatere, provocată printr’un nutriment insuficient, sau printr’o activitate prea mare a instinctului sexual, prin întrebuințarea unor mijloce excesive pentru disvoltarea acestui instinct. Acesta stare pote fi perpetuă printr’o diformațiune sau printr’o maladie a părților genitale, prin ananie (maladiie) etc. O asemenea stare este însă imposibilă, chiar în aparență, la berbecii tineri, bine nutriți, ci provine numai din necunoscința actului de împreunare sexuală, dintr’o extensiune prea mare a puterilor din cauza unei comoțiuni [mișcare) prea mici și din cauza unei aglomerațiuni prea mare de grăsime provenită de la un nutriment prea abundent. Spre evitarea inconvenientului d’ântöiuse se adune berbecii cei mai tineri la un loc cu berbecii cei mai bătrâni și să li se dese oi de acelea, cari sunt doritore de actul de împreunare sexuală. Cele d’ăuteia încercări ale berbecilor tineri in timpul mârjirei oilor, ar trebui să fie supraveghiate de păstor. Lipsa puterei expansive să se înlătureze, dându-se berbecilor ocasiune de a face comoțiunea necesară și aducândui în contact de berbeci bătrâni, pentru ca acei d’anteiu să’și disvolte puterea și energia lor în lupta cu berbecii bătrâni. Nutrimentul care se dă berbecilor, trebuie să fie forte nutritiv, însă nu trebuie să’i îngrașe, trebuie a li se da prin urmare acest nutriment într’un mod proporțional, pentru ca ei se au devie prea grași în timpul măritului ; căci din cauza grăsimei corpului lor devine prea greoiu, ei se fac trândavi, leneși și sunt lipsiți de puterea expansivă; trebuie dar a se depărta din turma oilor asemenea berbeci, căci din asemenea cazuri se provocă la oi dela cărciagul, care devine ereditară prin genul masculin. Medic-veterinar I. Cuparencu. COMABIL TH. BALASSAR. TELEGRAME Bruxelles 22 Octombre. «Le Nord» Zice că chestiunea bulgară perde din importanța sa pe cât timp nu va atinge la securitatea și demnitatea Rusiei! Imperiul Țarului, adaugă organul cancelariei rusești, nu va angaja chestiunea pe puncte secundare de tarnă de a compromite și de a întârzia viitorul care se pregătește. Unind St. Petersburg la Samarcnda, s-a recunoscut că pacea era necesară pentru întinderea Rusiei în orientul asiatic. Pesta 22 Octombre. Budgetul ce a fost presintat de Kolaman Tisza presintă 345 milione florini la recete, 326 milione la cheltueli și se soldeză printr’un deficit de mai mult de 18 milione florini. In același timp, președintele consiliului, ministru de finance a presintat proiectele privitore la mărirea impozitelor indirecte. Petersburg 22 Octombre. «Nevoe Vremea» vorbind de Polonia, Zice că există o agitare anti-rusă periculosă printre nobilime. Sarajevo 22 Octombre. Guvernul bosniac a primit pe emigranții din Muntenegru, pe care îi respinsese Serbia și le-a dat tote cele necesare, și ajutor în bani. Constantinopoli 22 Octombre. D. de Nelidoff, ambasadorul Rusiei a fost primit in audiență de M. S. Sultanul. Berlin 22 Octombre. Principesa Olympia Bariatinowsky, care a fost deja însărcinată de Țarul cu mai multe misiuni speciale la Curtea Germaniei, a sosit aici. Se vorbește din nou de posibilitatea unei întrevederi între Țarul și împăratul Wilhelm. Berlin 22 Octombre. In primele ședințe ale Reichstagului se aștepta ca d. de Bismark să facă a fi interpelat de unul din principalii oratori pentru a avea astfel ocasiunea de a se explica asupra politicei străine. Petersburg 22 Octombre. «Le Journal de St. Petersbourg» stice că resoluțiunile viitore ale adunărei bulgărești vor fi un intermediu nou, iar nu o soluțiune. Un simulacru de represintațiune națională obținut prin înșelătorie și violență, n’ar putea să creeze ceva stabil. Cestiunea bulgărască deci n’a progresat, iar sângele vărsat n’ar putea să servescă de ciment între națiunea și guvernul. Ziarul rusesc termină zicând că informațiunile ziarelor străine asupra stării negocierilor in privința Bulgariei, nu sunt exacte. Berlin 22 Octombre. Cu prilejul discuțiunii ce continuă între fiarele germane în privința însemnătății unei visite eventuale a Țarului la Berlin, «Post“ repetă că ar fi mai mult că îndoios că o asemenea visită n’ar favoriza raporturile politice ale Germaniei cu Rusia, căci trebue să ne închipuim că atunci politica rusască pentru a câștiga indulgența panslaviștilor s’ar arăta mai anti-germană în alte cestiuni mai seriose. Berlin 22 Octombre: împăratul Wilhelm, primind >e un ofițer francez,i-a afirmat că paca nu va fi turburată, împăratul voește să morä liniștit. Roma 22 Gtombre. O ordonanță sanitară de la 2 Octombre revoca tratamentele sanitae impuse vaselor ce pleca din Sicilia și le pe continent și sosind după o traverare îndemnă. Saigon 22 Octombre. D. Filipini, guvernatorul Coșașinei, a murit. Londra 22 Octombre. Ziarul «Observer» află că gvernul n’a hotărît interzicerea meetinglui de astăzi proiectul să se țină la Trialgar Square ci numai a luat măsuri pntru menținerea bunei ordine. Paris 23 Otombre: înțelegerea făcută între Francia ș Anglia privitor la Suez și Hebride s’a stabilit și subscrierile vor avea loc pe sine. După acesta înțelegere Francia și Anglia vor supun și altor puteri convențiunea închiată pntru Suez Aderarea Germaniei, Austrie și Rusiei este considerată ca sigură. Peste 23 Ocombre. Ministrul de finance, în expunerea sa, Zce că un credit suplimentar nu este trebuincios. Ceea ce va trece pete cheltuieli va fi compensat prin economii. Noile proiecte de imposite indirecte asigură un venit de șase miliare. In urma expirațiunii tratatelor de comerț și a votui nouei legi asupra spirtaselor, bugetul de la 1890 se va solda cu un deficit de două milione; din potrivă, se pate prevede că bugetul din 1891 se va soida printr’un escadent. (A•plaune). Belgrad 2! Octombre. Ziarul «Ustainovst», vorbim de năvălirile neîncetate i asupra granițe sârbești cere ca Porta să ia măsuri energice ; în cazul contrariu, Serbia ar fi slită să protejeze pe supușii săi, iar răspunderea ar cădea pe cei ce impun Serbiei întrebuințarea măsurilor coercitive. Constantinopoli 22 Octombre. (Cale indirectă).—Nemișcarea Turciei și a Rusiei continuă in privința Bulgariei; acest lucru confirmă indiciile de temporizare calculată mai înainte. Tote celelalte cestiuni sunt asemenea staționare. Nu e prin urmare nici o știre, afară de acea privitore la audiența acordată ieri lui Djevdet Pașa, ministrul justiției, in cursul căreia Sultanul i-a remis într-un mod solemn marele corlon al Imtiatului. Viena 23 Octombre. După informațiunile din Constantinopoli, Djevdet-Pașa fiind socotit de mulți ani, ca viitorul mare vizir, noua favc e de care a fost obiectul pare, după obiceiurile orientale a prevesti o schimbare ministerială apropiată. Totuși trebue să se țină samă de acesta că ministerul actual, ce dureza de mai mult de doi ani, grație supunerii absolute către Sultanul, acesta n’ar putea decât să piardă în schimbul acesta. Onorea făcută lui Djevdat-Pilșa ar avea deci numai de scop să inspire o târnă salutară ministerului actual, cea ce e desigur nefolositor pentru a confirma perfecta sa supunere cătră Sultanul. Roma 24 Octombre. După «Tribuna», ducele de Aosta, noul inspector general de cavalerie, va începe în Noembre o inspecțiune minuțioasă a tuturor regimentelor de cavalerie. Va merge în urmă la Berlin pentru a continua studiile sale asupra reorganisărei cavaleriei germane. Moscova 24 Octombre. «Gazeta de Moscova, în un articol forte simpatic poporului bulgar, trateza chestiunea oportunităței pentru Rusia ca o denunțare a tratatului de la Berlin care este violat pe față de unele puteri. Gazeta mai sus citată declară că tratatul este obstacolul principal la îndeplinirea misiunei Rusiei in Orient. Londra 24 Octombre. S-a ținut un meeting de 25,000 lucrători fără nici un incident grav. CRONICA INTERN \ Vineri, 9 curent, după ce s-a terminat manevra de lângă Focșani M. S. Regele a dat un prânz la care a întrunit pe lângă d-nii generali și d-nii ofițeri atașați străini, pe toți comandanții de trupă și șefii de serviciu, un număr de 60 persone. Pe la sfârșitul mesei, Majestatea Sa a ridicat următorul toast in omuorul armatei: „Sunt 18 ani trecuți de când tóte „trupele permanente erau asemenea „întrunite lângă Focșani, la tabăra de „la Furceni unde s’a pus temelia instrucțiunilor nóstre militare, începând „cu cele d’ântăi manevre, pe o scară I „mai întinsă. „De atunci am străbătut o cale „lungă și am ajuns la înălțimea ne„nădăjduită. Oștirea a luat o desvoltare însemnată, a primit botezul de la foc, a devenit fala țârei, adevăratul I „scut al patriei. „Salut dar cu vie mulțumire regilmentele și batalioanele din totecor „purile de armată concentrate la Focșoșani, carile au primit cu dragoste „și bucurie, care este să devie un „însemnat centru ostășesc, acest fost „scaun al Comisiei centrale care hotărâse ca apărătorii țărilor surori să „fie strânși împrejurul unui singur „steag, acest scump tricolor care a ‘„fâlfâit ca un semn lucitor pe câmpiile de luptă ducându-ne la biruință. „Vrând din totu inima ca apărarea „nóstru să se întărască din an in an „mai mult, ridic acest pahar in onora rul și sănătatea iubitei Mele armate. „Să trăiască armata ! Cuvintele Maiestății Sale au fost aclamate cu entusiasm. D. Alex. Papadopol Calimah, membru al academiei române, a lucrat istoria târgului Berind. Lucrarea e gata și, după informațiunile ce avem, in curând o va pune sub presă. Cunoștințele întinse ce posedă d. Papadopol ne face a crede că ne va da un studiu complect asupra Bârladului spunându-ne tot ce se știe asupra acestui târg. Tot d-sa a lucrat și istoria târgului Botoșani, cum și a Galaților despre care iată ce spune „Vocea Covurluiului.“ Distinsul nostru literat, academicianul Alexandru Papadopol Calimah, acela care deja a făcut istoria orașelor Botoșani și Bârlad, lucrează in acest moment la istoria orașului Galați. Cea mai mare parte din material este deja gata. In curând opera va fi pusă sub tipar. Inaugurare de școli. Cele 2 școli primare de bieți, din Galați, înființate din nou, una în strada Română, alta pe vadul Bănceanu, s’au inaugurat Luni. La școla din strada Română, pusă sub direcțiunea d-lui Anton Iconomu, s’a slujit o aghiazmă în prezența elevelor și a părinților lor, după care d. profesor M. Pacu a ținut o ‘cuvântare de ocasiune și forte bine simțită. Apoi dl. institutor și director, Anton Iconom a început cursul cu elevi înscriși, al căror număr se urcă la 80. Ordin circular al d-lui ministru cultelor și instrucțiunei publice cu No. 14.933 din 8 Octombrie 1887, cătră d-nii directori de școli primare urbane din țară. Domnule director, D ministru al justiției, prin adresa cu No. 10.506 din 29 Septembre expirat, comunică acestui minister că: «după disposisiunele legei de procedură penală (articolul 263) este adevarat că funcțiunea de jurat este incompatibilă cu funcțiunea de învățător de cele primare, însă acesta incompatibilitate trebue propusă de partea interesantă prefectului respectiv la facerea listelor de jurați, conform art. 268 din procedura penală, aducânduși probele ce are pentru a cere ștergerea din lise și dacă prefectul nu admite cererea, reclamantul, după disposițiunile art. 1 de sub acest articol, are dreptul să facă apel la tribunalul local contra sentinței tribunalului local contra sentinței prefectului.« Punându-vă în vedere acesta comunicare a d-lui ministru de justiție, atrag atențiunea dvostră și a colegilor d-vostră de la școla ce dirijați, ca să aveți grija de a face la afișarea listelor cu jurați nu numai contestațiuni la prefect dar și apel la tribunal, în cas când prefectul v’ar respinge cererea știind că acelora dintre d-vostră care nu vor vor să așeze de mijlocare ce le acordă legea, pentru a putea fi dispensați și se vor vedea siliți a lua parte la curțile cu jurați, neglijând a face în termenul prescris contestațiune sau apel, ministerul nu le va mai acorda concedii pentru sesiunile în care vor funcționa la contra legei l la acele curți. Primiți, d-le director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. p. Ministru, Haret. ACTE OFICIALE. Sunt numiți și permutați: j D. căpitan N. Dănescu, director al penitenciarului Bucovăț, în locul d-lui Teodor Didi Ilesen* D. Al. Rădulescu, fost grefier comptabil, grefier-comptabil la penitenciarul Mărgineni, în locul d-lui Al. Macri, care s’a transferat în aceiași calitate la penitenciarul Telega, în locul d-lui N. Adrian, care nu s’a prezentat la I post. 1 D. Ion Stăniceanu, actual grefier comptabil al asilului de infirmi de la Ráchitósa, în aceiași calitate la penitenciarul Bucovăț, în locul d-lui I. Căpitănescu societatea creștinismului. Juna mamă însă se păru a nu simți fără întristare acesta onore care se făcu casei sale, ochii ei cei mari întunecați cu mândrie când toți boierii veniră la patul ei și-i aduseră felicitările lor, însă după acesta se întristară privirile ei, lacrimi curgeau pe fața ei, și începând să plângă tare, ascunse ea fața în perini. Stefan Zahariev se apropie de dânsa îi strinse mâna și-i adresă cuvinte consolatore—însăși vocea lui tremură și o lacrimă se strecură pe fața sa smolită. «Ce este acesta, ce Insemneza acesta,* exclamă prințul Nicașa care mâncase cu mult apetit un peste afumat clătindu’l cu o înghițitură bună de rachin,— „lacrimi deasupra copilului botezat ? — Acesta nu se pőte, voi aduceți copilului nenorocire—ce vă lipsesce, întrebă el cu bunătate, apropiindu-se de pat și ridicând capul tinerii femei din perini,—,pote că nu vă ajunge ceva în gospodăria vostră ? Ați avut vreo nenorocire ? — Spuneți, astăzi trebuie să fie totä lumea veselă, și dacá ajutor omenesc pote înlătura grijile vostre, atunci sunt eu aici—vorbiți dar, ce vă lipsesce ?* «O, nu este acesta, nu este acesta.* Zise Ștefan, — «D-Zeu a binecuvântat casa nosträ și nu ne lipsesce nimic, și copilul nostru va avea odată o clironomie, pentru care va putea mulțumi tuturor sfinților ; însă—* el se opri. „Insă,* exclamă Eva Mihailovna, ridicând către prinț ochii ei plini de lacrimi, «pare că acest sărman copil nu va mai avea tată în curând: bărbatul meu trebuie să se presinte la regiment și trebuie să plece în contra Turcilor crânceni, și eu voiu remânea aici singură în frică și grijă.» «Nu este bine din partea ta, că te tânguiesci, Eva Mihailovna,o întrerupse Stefan pe soția sa, înăbușind cu forță propria sa emoțiune: «eu am ca fiecare altul datoria, de a mă lupta pentru Țar și pentru sfânta Rusie, și daci voiu cădea, D-jieu te va dispăgubi pe tine și pe copil, pentru ceia ce ai perdut pentru patrie.» «Bine ai vorbit, bine ai vorbit,* Zise prințul, care se uitase cu compătimire la juna femee plângândă, «ai vorbit, precum trebuie să vorbiască fiecare Rus adevărat; tu trebuie să fii mândră de soțul tău, Eva Mihailovna, închină-te numai din totul inima, și el se va íetorce și va aduce onore și binecuvântare în casa sa. «Da, așa este,—D-Zeul meu, așa este,* Z'se jUra femee plâogend, «sciu prea bine, că este sacra lui datorie, și ea asemenea nu mă voiu mai târgui și voiu suferi cu supunere tot ce va hotărâ D-Zeu pentru noi—însă,* Zise ea plângând mai tare și ascunzându’și din nou capul în perini, «totuși este trist, forte trist pentru mine și pentru bietul copil.“ «Ei bine, Eva Mihailovna,* Zise Vladimir, «eu îți voiu ajuta pe cât îmi va sta în putință, ca nănașul copilului tău am sacra datorie de a vă ajuta. Soțul tău trebuie să’și îndepliniască datoria, el nu pote fi scutit de serviciu și chiar el însuși n’ar voi acesta într’un timp atât de greu, când Rusia Intrega se scula în piciore pentru resbelul sfânt. «Nu, d-le, nu—nici odată ! «Insă eu îl voiu lua cu mine,* continuă Vladimir: «Poți încunoșciința despre acesta pe autoritatea respectivă,* Zse el adresându-se către staroste, «la Petersburg voiu stărui ca el să fie lasat în serviciul meu; atunci va fi el în cuartierul general, și cu tote că am speranță de a mă apropia de dușman, totuși viața lui va fi mai puțin periclitată decât décâ s’ar afla în rândurile dese ale regimentului, și mai înainte de tate mă voiu îngriji, ca să primesci scrie de la dânsul, ca să scii tot d’auna unde se afla și cum îi merge.» «O, d-le, d-le, exclamă juna femee cu ochii lucitori, ridicând mânile către dânsul, «déci bine-voiți să faceți acesta, mă voiu închina totä viața mea la D-Zeu pentru dv. și pentru domna contesă, ca el să vă binecuvinteze pe dv., pe copii și pe strănepoții dv.» Stefan Zahariev și starostele sărutară pola uniformei lui Vladimir, pronunțând cuvinte de recunoscință. Societatea mai renase aici. Prințul Nicașa băuta sănătatea copilului și-i dori un șir lung de frați și de surori, tânăra femee suridea cu lacrimi de glumele picante ale prințului, și Stefan Zahariev vorbia încet cu starostele despre viitor, al căruia nori întunecați se împrăștiară deodată și care-i lucra acum ca o disenină. «Iasă acum, haide să mergem afară, la locul de serbare,* Z'se prințul, «tatăl copilului botezat trebuie să vie cu noi — noi îl vom trimite în curând acasă,» Z'se el bătând cu amabilitate pe luna femee pe umeri, „pentru ca el să-și ieie Z Qa bună de la tine, Eva Mihailovna, și ca să se pregătească de plecare căci tinerii noștri trebuie să plece înainte de a însera, ca se ajungi la stațiunea drumului de fer.“ Stefan Zahariev îmbrățișa încă odată pe soția sa și conduse apoi cu starostele pe boieri la locul de serbare. Poloboce numerose cu rachiu și cu guas erau înșirate pe postamente de lemn, carne rece, friptă și afumată, pesci afumați, pâne și slănină și salata favorită de cartofi cu verdețuri acoperiau în farfurii mari tote mesele. Domnul Zaharia, secretarul prințului făcea onorurile și invita pe țeranii timizi ca să mânănce și să bea fără sfială. El era și la acesta ocasiune serios, sever și rece ca totdeauna; invitațiunea lui de a face întrebuințare de darurile ospitaliere din partea stăpânilor moșiei, suna aprope ca un ordin, și pare că el ar fi reușit mai greu de a învinge sfiala respectuosa a țeranilor, décá bătrânul Ivan Grigorievici nu s’ar fi amestecat între țerani, îndemnându’i să mănânce și să dea întrebuințarea cea mai nesenata de ospitalitatea stăpânilor o făcea studentul Evghenie Moiseiev; el ședea la mijlocul unei mese mari, trase de’naintea sa farfuriile cu mâncările cele mai bune, sorbind totodată cu multă plăcere rachial de mintă dintr’un pahar mare de tinichea amestecând cuvintele de apreciare pentru donatorii tuturor acestor lucruri minunate prin cuvinte pline de entusiasm resboinic sau prin invitarea spre ubirea națională a tuturor poporelor slave. Domnul Zaharia, când venise la locul de serbare, se uitase cu mirare la student, ca și cum și-ar da silință de a face acestei fisiognomii un loc în memoria sa, și mai tărzu se aținteau de multe ori privirile sale agere și examinatore asupra junelui barbar, la al căruia discursuri tot mai audaciene el clătină cu nemulțumire din cap. O veselie nespusă se introduse când apărură la locul de serbare prințul cu contesa, urmat de Vladimir și de BUgonov și de soțiile acestora. Boerii se așezarâ la una din mese în mijlocul ierbuilor. (Va urma),