Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-07-24 / nr. 82
rs Anul al XV-lea No. 82. ÎASSI Vineri 24 Iulie (5 August) 1887._____Apare Duminica, miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Pr. — pe semestu 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE...............................................40 II.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Răni. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . • • Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag. IU, 40 b. Pag. TV, 30 b. Win iVi*. 20 bani. (TH. BAL AS SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Passage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra,E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un JVr. 20 bani. Calendarul Septamâne 1___________________________________________________________ STIL. VECHIU pIDA | PATRONUL țILEI | TIMPUL DIN STil’TAMANA^STIL NOU | ț>IUA | ___ PATRONUL gILEI__________|___Rfig. Söreim / Apus. jjMrelu; iulie. --------~------------------------- == " _ Iulie. 19 Duminică Cuviosa Maică Macrina și Cuviosul Dia 31 Duminică Ingnatiu 4 45 20 Luni (•) Profetul Sile Tesvetonul f • 1 August. Luni• L. S. Petru 4—4biv 21 Marți Cuviosul Părinte Simeon și Ion La 24 Iulie Lună plină cu puțină 2 Marți Portincuța 4 47 22 Mercuri Sfânta Mironosiță Maria Magdalena „n. _ 3 Mercuri Ștefan • Loe 23 Joi Martirii Trofim, Teofil și alții ple ap ° 151De 4 Joi Domnicu 4 49 ® 24 Vineri | Martira Cristina 5 Vineri Osvald ’ 7H91» 25 Sâmbătă t Adormirea Sfintei Ane și Sfânțil. Qmpia_______________________ ____________ ______Sâmbătă______ Transfigur_________________________________ _______________________ CONRESPONDENȚI Î N STREINATATE. """ “ 11 ! Mie inchiriei de la Sf. Dumitru 1887, strada Carp No. 4 un apartament compus din 9 odăi, bucătărie, spălătorie, odăi de slugi, pivniță și beciu, sau un apartament mai mic compus din cinci odăi, bucătărie, spălătorie, pivniță și beciu. Doritorii bine-voiască a se adresa la subsemnatul proprietar in aceleași case. ü. G. Suțu. Mnora Ha Pol numită Șrail Goldenberg M Udr d Uo Udl desp. a IV-a strada Socola, se dă in arendă de pe acum cu tote atenansele și mașinele de esploatare, doritorii să se adreseze la M. ©. Sobor strada Armână, conservatorul imobilului. IASSI 23 Iulie, 1887. Asigurarea existenței familiei. Chestiunea acesta, care în timpul din urmă ocupă cercurile înalte și mici ale societatei este o chestiune vechia ca lumea. Ea există de când sunt omeni, pentru că acestora li este înăscuta simțirea de slăbiciune de a nu fi aparați de multele neajunsuri ale vieței. Se înțelege că în acei timpi străvechi, când poporele se compuneau din militari, venatori și din agricultori, când banii încă nu erau cunoscuți ca mijloc general de schimb și când fierarii în parte trebuia să se lupte pentru existență din alte motive ca acele de astă ji, atunci omenii nu’și prea bateau capul cu grija pentru bătrânețe, cu asigurarea rudelor lor. Cu tote acestea erau și’n acești timpi omeni prudenți și îngrijitori cari se îngrijiau de timp pentru etatea de bătrâneță și pentru viitorul rudelor lor. Acesta stare se schimbă însă cu totul când civilisațiunea începu să odrâsliască, când poporele începură a se deda unor ocupațiuni pacinice, când banii deveniru un bun general de schimb și când prin acesta comercial și producțiunea primiră o animațiune puternica. Prin înființarea unui asemenea mijloc de schimb era deci prescrisă pentru om o direcțiune precisă în privința național-economicâ și acesta era și este: de a câștiga bunul de schimb, sau cu alte cuvinte „d’a agonisi bani“. In timpii noștri/realiști de astârji nu mai este suficient de a câștiga bani pentru existență și de a lașa întemeiarea unei posițiuni mai bune de viață la voia întâmplărei sau a norocului; astăi realizarea cea mai mare posibilă a puterei proprie de lucru și de producțiune a devenit mai mult decât oricând o lege severă, fiindcă omul gospodar, daci voiește să fie scutit de o grijă principală, de grija pentru viitorul său propriu și pentru acel al rudelor sale,trebuie să devie un formator de capital prin acțiunea unui simț precare de economie. Resultatele nostre moderne pe terenul național-economic permit acesta fiecarui om. Vom numi aici numai două instituțiuni: casele de economii și asigurarea de viață; pe ambele aceste căi gologanul devine franc, și sume neînsemnate devin capital considerabil, nu Cine apucă pe una din aceste căi, mai trăiesce numai de la mână până la gură, el a încetat de a mai fi proletar. Și cu tote acestea există o deosebire considerabila între aceste două instituțiuni indicate pentru formațiunea de capitaluri. Deosebirea constă în aceia, că depunerea sumelor economisate într’o casă de economie precum și scoterea lor de acolo depinde de la voința liberă a deponentului, pe când înscrierea la asigurarea de viață condiționază contractarea unei obligațiune de economisire. Aceste două căi pentru formarea de capitaluri se mai deosebesc și prin aceia, că casa de economie nu ia asupră și nici o garanție pentru o viață îndelungată a deponentului, nimicindu-se prin acesta cele mai bune intențiuni ale sale printr'o încetare din viață a sa prea timpurie, pe când în cazul acesta asigurarea de viață platesce pe deplin suma asigurată, prin urmare garanteze necondiționat atingerea scopului aspirat, înceteze deponentul din vață mai curând sau mai târziu. Prin acesta instituțiunea asigurării de viață ocupă un rang important între instituțiunile folositore create.Acesta se probeza și din aventurie a luat acestă instituțiune, care cu vreo câțiva ani în urmă de abia că era cunoscută. Așa de exemplu pe la finele anului 1888 erau contractate la societățile de asigurare austro-ungare peste 800,000 de contracte de asigurare cu un capital de peste 400 milione de fiorini. mai Aceste cifre sunt se'nțelege cu mult inferiore decât acele ale altor state culturale (Germania d. e. asigurase în acel timp un capital împătrit), însă ele vorbesc îndeajuns pentru marea însemnătate, de care se bucură de atunci asigurarea de viață ; ele exprimă însă și faptul, că prin aceste asigurări existente este asigurată existența a mii de văduve și orfani, că s’a asigurat existența a mii de copii, și că mii de omeni pot aștepta linisciți apropierea finitului vieței lor. Asta î ji mai impedică disvoltarea asigurării de viață în mai multe țări o necunoștință de cauză, o indolență precare, ba chiar nisce prejudicii nefondate și nevoința de a contracta obligațiuni pe un timp mai îndelungat. Insă și aceste pedici vor dispare cu timpul, căci folosesc ce aceste societăți de asigurare le procura, vor deveni tot mai evidente, și astfel fiecare se va convinge, că în răspârdirea asigurației de viață stă în mare parte și resolvirea chestiunei sociale. Despre acest adevăr s’au convins deja multe diferite corporațiuni, cari au și format case speciale pentru asigurarea de viață în cercuri mai restrinse. Insă nu fiecare aparține unei o asemenea corporațiuni și multe clase ale societatei nu sunt în stare a înființa case particulare de asigurare fără a impune sacrificii imense participanților. Am vorbit pănă acum despre asigurarea de viață ca instituțiune în genere. Asigurarea pe viața oamenilor se imparte în patru părți principale: a) în asigurarea pentru caz de morte, b) în asigurarea mixtă pentru caz de viață și morte, c) în asigurarea pentru înzestrarea copiilor, d) în asigurare pentru bătrâneță prin asigurarea unui capital sau a unei rente de bătrâneță. Pentru cine n’ar fi aceste moduri de asigurare de folos și de avantaj f Este chiar o lege impunatare pentru toți acei cari trăiesc din venitul comerciului lor sau dintr’un venit fix de a se îngriji pentru succesorii lor prin contractarea unei asigurări pentru caz de morte. Chiar apostolul Pavel $ice : „acela care nu se îngrijesce pentru ai sei, este mai reu decât un păgân“, și în adevăr numai acela póte neglija acesta datorie, care este lipsit de educațiunea inimei și de amorul către apropele. Ar fi de datoria fiecărei femie, care’și iubesce copii și bărbatul, ca să îndemne pe soțul ei de a se asigura pe viață. Fiecare mamă iubitare ar trebui să se silească ca soțul ei să se asigureze cât mai curând, căci momentul favorabil s’ar putea perde lesne. Asemenea ar trebui să îndemne fiecare logodnică pe logodnicul ei de a se asigura înaintea contractărei căsătoriei și să se gândiască ca nu este tandreță ci nepăsare, când ea neglija acesta îngrijire, fire este destinată de a’i procura protecțiune în viitor. Nimen’ar trebui să uite că fiecare moment pretinde o victimă, și că acest moment pote veni pentru fiecare fără veste. Cine nu înțelege avantajele asigurării mixte pentru cazul de viață și de marte ? Cine nu este convins de avantajul asigurării pentru înzestrarea copiilor ? Copii cresc și se apropie pe fiecare fir de timpul intrării lor în viața practica. O fată, în posesiunea unui capital de zestre ea trebuie să se îngrijeascâ de viitorul ei. Ea este în fericita posițiune d’a aduce o zestre alesului ei, care este pate lipsit de mijloce, care zestre îi înlesnesce înființarea gospodăriei. Cine n’ar fi convins prin urmare de tri etatea de bătrâneță ? Asigurarea în contra incendiului s’a recunoscut de mult ca o necesitate și s’a răspândit pretutindeni. Oare n’ar fi lovit de reproșuri și acela care n’ar participa din timp la asigurarea de viață conform ocupațiunei sale ? Să se gândiască dar fiecare la asigurarea existenței sale și să-și amintiască la alegerea mijlocelor de asigurare de vechiul proverb: „Examineza tóte și opresce numai cele mai bune.“ FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. ROMAN DIN TIMPUL PRESENT DE GEORGES GRISCU. TRADUCERE DE Q. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 40 Un moment agresorii se păreau a fi indeciși. Insg Victor, ca cel d’ontgiu apucă cu inimă pe Loyal Francoeur de gât. Acesta împunse cu cuțitul asupra lui și’l lovi atât de tare în obraz, încât că<tu sângerând la pământ ,M’am resbunat în fine!* strigă banditul. El voia să mai întrebuințeze a doua oră cuțitul său, însă Fauvette il apucă de braț, pe când ofițerul de polițe îl cuprinse de mijloc pe din dos. In acest timp fu învins și gimnasticul, care se aparase ca o fiară sălbatecă Alcindor fu învins în fine de către Antheaume, care’l cerlui atăt de bine, că nu mai putu face nici cea mai mică mișcare. Loyal Francoeur reflind acesta, renunță la ori ce resistență și țlise acelora cari’l țineau : «Nu’mi faceți nici un rgu, mă predau.* I se legară mânile și el fu lasst sub paza impiegaților. Victor căzuse ca mort la pământ. Contele de Pringy, plecat cu îngrijire deasupra lui, îi pipăia bataia inimei. Acum se trezi junele barbat din leșinul său. El își șterse sângele de pe față și se putea observa un surîs ușor pe buzele sale. „Nu este nimic,* șopti el, „numai o sfârâitură * «D-le de Pringy,*lise ofițerul de poliție, vg las cu rănitul. Prosper Martin va va da mână de ajutor, ca să-l transportați la oțelul de Rieumes.“ Contele rămase la Victor. Acesta se ridică și Ilise : «Nu mă duceți acolo,din cauza mamei și a su rorei mele. Transportați-mă în altă parte oriunde ați voi. Eu nu sunt de loc grav rânit, este numai o simplă sfărâitura.“ „Ah!* se rânji Loyal Francoeur cu o furie înăbușită, «nu l’am nemerit cum se cade!* «Acum marș înainte!» Ijise Fauvette agentului pe care’l luă sub braț. „Al doilea trebuie să fie dus pănă la trăsură, căci déci l’am deslega, ne-ar juca o farsă nouă * Victor, care in adevăr nu avea trebuință de ajutor, remase cu contele și culegătorul de petici pe când Anteaume și Manuel duseră pe gimnastic la trăsură. In acest timp se scoborâră pe scară ofițerul de poliție și Fauvette cu agentul legat de mâni și plecară cu o altă trăsură la biuroul de poliție. Contele remase la Victor și spala rana acestuia, care în adevăr nu era periculosä. După acesta îl bandajă provisoriu, astfel că Victor se putu scoborâ acum cu pas sigur pe scară, sprijinit pe brațul contelui. «Vedeți însuși, de conte, că nu este nimic,» observă junele barbat. «Acum însă, fiindcă misiunea nostru este îndeplinită, ași dori să va adresez o rugăminte dv. și colonelului.» «Ce fel de rugăminte?» „Să’mi procurați ocasiunea d’a intra într’un regiment, care se luptă la Tonkin, în timpul absenței mele însă să bine-voiți a vg îngriji de mama și de sora mea, vă rog prea mult.“ «Bravo, amicul meu, însă fiindcă mi-ai vorbit astfel, să’mi fie permis a-ți adresa și eu o rugăminte, o rugăminte, care va face tóte bine.» «Care este acesta rugăminte ?* „Creții că sora d-tale ar accepta mâna mea?» TELEGRAME Paris 30 iulie. D. Jules Ferry este așteptat mâine la Paris; el a constituit martorii săi pentru a conferi cu ai generalului Boulanger. D. Francisc Laur a numit pe deputatul Delafosse ca propunând generalului Boulanger lovitura de stat. Suria 30 iulie. Consiliul de miniștri, sub președinția d-lui Crispi, și-a dat demisia rămânând însă provisoriu pentru expediarea afacerilor. El a hotărât asemenea ca o depeșă de condoleanță să se trimită văduvii d-lui Depretis, și ca funerariile acestuia să se facă cu cheltuielile statului. Rorna 30 Iulie. Mortea d-lui Depretis a fost viu simțită in tota Italia înmormântarea va avea loc la Stradella la 8 ore 30 min. diminuță; ea va fi măruță. Corpul d-lui Depretis a fost îmbalsamat. M. S. Regele va sosi îndată la Roma. Paris 31 Iulie. Ziarele spun că d. Jules Ferry a desemnat ca martori pe dd. Raynard și Casimir Périer. Duelul se va face probabil mâine. „L’Evénement” asigură că d. Delafosse a trimis martorii săi d-lui Laur. Paris 31 Iulie. D. Laverturon a fost ales senator al Girondei. Viena 31 Iulie. Un apartament de 15 piese e’a reținut pentru 4 săptămâni într’un otel la Tratafuered (Ungaria) pentru regele Serbiei. Majestatea Sa ar sosi în curând. Borna 31 Iulie. D. Crispi este însărcinat cu interimul afacerilor străine. St.Petersburg 1 August. Generalul Annenhof a plecat la Așkabad pentru a urma construcțiunea liniei ferate rusești pănă la noua graniță affgană. 53. Trăsurile plecară spre biuroul de poliție. In Cea d’ântgin Antheaume și Manuel păziau pe gimnasticul Alcindor Bondillon, care era legat de mâni și de piciore. In trăsura a doua Fauvette și ofițerul de poliție conduceau pe Loyal Francoeur. Acesta era legat numai de mâni. De la Champs Elysees pănă la biuroul de poliție duce drumul direct prin strada Rivoli și prin piața du Chatelet, însă fiind că in strada Rivoli pavagiul era stricat, trebuia a se înconjura prin piața du Caroussel. Pavagiul este aici forte reu. Favorisat prin zgaduiala trăsurei, Loyal Francoeur făcea nișce mișcări neobservate cu mânile sale încrucișat legate pe pept. Păzitorii săi nu observară aceste mișcări. Dupa obiceiul bandiților vechi și rafinați Loyal Francoeur purta la gât un cuțitaș de buzunar simplu, legat de o sfera tare. Acest cuțitaș era ascuns sub surtuc. Cu o dibăcie necrezută și numai cu două degete libere reușise el de a deschide acest cuțitaș. Pe când mișcările zdruncinatore ale trăsurei se păreau a-l incomoda, produsese el, ținând frânghia cu care era legat spre tăiușul cuțitașului, efectul unui ferestreu și suspinul pe care-l scosese din pept,