Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)

1887-07-24 / nr. 82

rs Anul al XV-lea No. 82. ÎASSI Vineri 24 Iulie (5 August) 1887._____Apare Duminica, miercurea și Vinerea PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 P­r. — pe semest­u 12 Fr pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr. — pe­ semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. 6 TREINATATE...............................................40 II.~ INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Răni. ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . • • Anunciuri: Pag I, 50 b. Pag. IU, 40 b. Pag. TV, 30 b. Win iVi*. 20 bani. (TH. BAL AS SAN) FOAEA INTERESELOR GENERALE Pentru FRANCIA : se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre , 31, Pas­sage Verdeau, Paris.— Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St. Anna.— Pentru AUSTRIA și GERMANIA la Rudolf Messe Seilerstatte No. 8, Wien. Rotter & C­ o Riemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA la D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra,­E. C. Manuscriptele nepublicate te vor arde. Un JVr. 20 bani. C­alendarul Septa­­m­â­­n­e 1___________________________________________________________ STIL. VECHIU pIDA | PATRONUL țILEI | TIMPUL DIN STil’TAMANA­­^STIL NOU | ț>­I­U­A | ___ PAT­RONUL gILEI__________|___Rfig. Söreim / Apus. jjMrelu; iulie­.­ --------~------------------------- == " _­­ Iulie. 19 Duminică Cuviosa Maică Macrina și Cuviosul Dia 31 Duminică Ingnatiu 4 45 20 Luni (­­•) Profetul Sile Tesvetonu­l f • 1 August. Luni• L. S. Petru 4—4b­iv 21 Marți Cuviosul Părinte Simeon și Ion La 24 Iulie Lună plină cu puțină 2 Marți Portincuța 4 47 22 Mercuri Sfânta Mironosiță Maria Magdalena „n. _ 3 Mercuri Ștefan • L­oe 23 Joi Martirii Trofim, Teofil și alții pl­e ap °­ 151De­ 4 Joi Domnicu 4­ 49 ® 24 Vineri | Martira Cristina 5 Vineri Osvald ’ 7H91» 25 Sâmbătă t Adormirea Sfintei Ane și Sfânțil. Q­mpia_______________________ ____________ ______Sâmbătă______ Transfigur_________________________________ _______________________ CONRESPONDENȚI Î N STREINATATE. """ “ 1­1 ! Mie inc­hiriei de la Sf. Dumitru 1887, strada Carp No. 4 un apartament compus din 9 odăi, bucătărie, spălătorie, odăi de slugi, pivniță și beciu, sau un apartament mai mic compus din cinci odăi, bucătărie, spălătorie, pivniță și beciu. Dori­torii bine-voiască a se adresa la subsemnatul proprietar in aceleași case. ü. G. Suțu. Mnora Ha Pol numită Șrail Goldenberg M­­ Udr d Uo Udl desp. a IV-a strada So­cola, se dă in arendă de pe acum cu tote ate­nansele și mașinele de esploatare, doritorii să se adreseze la M. ©. Sobor strada Ar­mână, conservatorul imobilului. IASSI 23 Iulie, 1887. Asigurarea existenței familiei. Chestiunea acesta, care în timpul din urmă ocupă cercurile înalte și mici ale societatei este o chestiune vechia ca lumea. Ea există de când sunt omeni, pentru că acestora li este înăs­­cuta simțirea de slăbiciune de a nu fi aparați de multele neajunsuri ale vieței. Se înțelege că în acei timpi stră­vechi, când poporele se compuneau din militari, venatori și din agricultori, când banii încă nu erau cunoscuți ca mijloc general de schimb și când fie­rarii în parte trebuia să se lupte pen­tru existență din alte motive ca acele de astă­­ ji, atunci omenii nu’și prea bateau capul cu grija pentru bătrâ­­nețe, cu asigurarea rudelor lor. Cu tote acestea erau și’n acești timpi o­­meni prudenți și îngrijitori­ cari se îngrijiau de timp pentru etatea de bătrâneță și pentru viitorul rudelor lor. Acesta stare se schimbă însă cu totul când civilisațiunea începu să o­­drâsliască, când poporele începură a se deda unor ocupațiuni pacinice, când banii deveniru un bun general de schimb și când prin acesta comercial și producțiunea primiră o animațiune puternica. Prin înființarea unui asemenea mij­loc de schimb era deci prescrisă pen­tru om o direcțiune precisă în pri­vința național-economicâ și acesta era și este: de a câștiga bunul de schimb, sau cu alte cuvinte „d’a agonisi bani“. In timpii noștri/realiști de astâ­rji nu mai este suficient de a câștiga bani pentru existență și de a lașa în­­temeiarea unei posițiuni mai bune de viață la voia întâmplărei sau a noro­cului; astă­­­i realizarea cea mai mare posibilă a puterei proprie de lucru și de producțiune a devenit mai mult de­cât ori­când o lege severă, fiind­că omul gospodar, daci voiește să fie scutit de o grijă principală, de grija pentru viitorul său propriu și pentru acel al rudelor sale,­trebuie să devie un formator de capital prin acțiunea unui simț pre­care de economie. Resultatele nostre moderne pe te­renul național-economic permit acesta fie­carui om. Vom numi aici numai două instituțiuni: casele de economii și asigurarea de viață; pe ambele a­­ceste căi gologanul devine franc, și sume neînsemnate devin capital con­siderabil, nu Cine apucă pe una din aceste căi, mai trăiesce numai de la mână până la gură, el a încetat de a mai fi proletar. Și cu tote acestea există o deose­bire considerabila între aceste două instituțiuni indicate pentru formați­unea de capitaluri. Deosebirea constă în aceia, că depunerea sumelor eco­­nomisate într’o casă de economie pre­cum și scoterea lor de acolo depinde de la voința liberă a deponentului, pe când înscrierea la asigurarea de viață condiționază contractarea unei obligațiune de economisire. Aceste două căi pentru formarea de capitaluri se mai deosebesc și prin aceia, că casa de economie nu ia asupră și nici o garanție pentru o viață îndelungată a deponentului, nimicindu-se prin a­­cesta cele mai bune intențiuni ale sale printr'o încetare din viață a sa prea timpurie, pe când în cazul acesta asi­gurarea de viață platesce pe deplin suma asigurată, prin urmare garanteze necondiționat atingerea scopului as­pirat, înceteze deponentul din vață mai curând sau mai târziu. Prin acesta instituțiunea asigurării de viață ocupă un rang important între instituțiunile folositore create.­Acesta se probeza și din aventurie­ a luat aces­­tă instituțiune, care cu vreo câți­va ani în urmă de abia că era cunoscută. Așa de exemplu pe la finele anului 1888 erau contractate la societățile de asigurare austro-ungare peste 800,000 de contracte de asigurare cu un ca­pital de peste 400 milione de fiorini. mai Aceste cifre sunt se'nțelege cu mult inferiore de­cât acele ale altor state culturale (Germania d. e. asi­gurase în acel timp un capital împă­trit), însă ele vorbesc în­deajuns pen­tru marea însemnătate, de care se bucură de atunci asigurarea de viață ; ele exprimă însă și faptul, că prin aceste asigurări existente este asigu­rată existența a mii de văduve și orfani, că s’a asigurat existența a mii de copii, și că mii de omeni pot aș­tepta linisciți apropierea finitului vi­eței lor. Asta­ î ji mai impedică disvoltarea asigurării de viață în mai multe țări o necunoștință de cauză, o indolență pre­care, ba chiar nisce­­ prejudicii ne­fondate și nevoința de a contracta o­­bligațiuni pe un timp mai îndelungat. Insă și aceste pedici vor dispare cu timpul, căci folosesc ce aceste societăți de asigurare le procura, vor deveni tot mai evidente, și ast­f­el fie­care se va convinge, că în răspârdirea asigu­­rației de viață stă în mare parte și resolvirea chestiunei sociale. Despre acest adevăr s’au convins deja multe diferite corporațiuni, cari au și format case speciale pentru asi­gurarea de viață în cercuri mai re­­strinse. Insă nu fie­care aparține unei o asemenea corporațiuni și multe clase ale societatei nu sunt în stare a în­ființa case particulare de asigurare fără a impune sacrificii imense parti­cipanților. Am vorbit pănă acum despre asi­gurarea de viață ca in­stitu­țiune în genere. Asigurarea pe viața o­amenilor se im­parte în patru părți principale: a) în asigurarea pentru caz de morte, b) în asigurarea mixtă pentru caz de viață și morte, c) în asigurarea pentru înzestrarea copiilor, d) în asigurare pentru bătrâneță prin asigurarea unui capital sau a unei rente de bătrâneță. Pentru cine n’ar fi aceste moduri de asigurare de folos și de avantaj f Este chiar o lege impunatare pen­tru toți acei cari trăiesc din venitul comerciului lor sau dintr’un venit fix de a se îngriji pentru succesorii lor prin contractarea unei asigurări pen­tru caz de morte. Chiar apostolul Pavel $ice : „acela care nu se îngrijesce pen­tru ai sei, este mai reu de­cât un păgân“, și în adevăr numai acela póte neglija acesta datorie, care este lipsit de educațiunea inimei și de amorul către apropele. Ar fi de datoria fie­cărei femie, care’și iubesce copii și bărbatul, ca să îndemne pe soțul ei de a se asigura pe viață. Fie­care mamă iubitare ar trebui să se silească ca soțul ei să se asigureze cât mai curând, căci mo­mentul favorabil s’ar putea perde lesne. Asemenea ar trebui să îndemne fie­care logodnică pe logodnicul ei de a se asigura înaintea contractărei căsă­toriei și să se gândiască ca nu este tandreță ci nepăsare, când ea neglija acesta îngrijire, f­ire este destinată de a’i procura protecțiune în viitor. Nime­n’ar trebui să uite că fie­care moment pretinde o victimă, și că a­­cest moment pote veni pentru fie­care fără veste. Cine nu înțelege avantajele asigu­­rării mixte pentru cazul de viață și de marte ? Cine nu este convins de avantajul asigurării pentru înzestrarea copiilor ? Copii cresc și se apropie pe fie­care fir de timpul intrării lor în viața practica. O fată, în posesiunea unui capital de zestre ea trebuie să se îngrijeascâ de viitorul ei. Ea este în fericita po­­sițiune d’a aduce o zestre alesului ei, care este pate lipsit de mijloce, care zestre îi înlesnesce înființarea gospo­dăriei. Cine n’ar fi convins prin urmare de tri etatea de bătrâneță ? Asigurarea în contra incendiului s’a recunoscut de mult ca o necesitate și s’a răspândit pretutindeni. Oare n’ar fi lovit de reproșuri și acela care n’ar participa din timp la asigurarea de viață conform ocupa­­țiunei sale ? Să se gândiască dar fie­care la asi­gurarea existenței sale și să-și amin­­tiască la alegerea mijlocelor de asi­gurare de vechiul proverb: „Exami­­neza tóte și opresce numai cele mai bune.“ FOILETON. UN AGENT SECRET PARISIAN. ROMAN DIN TIMPUL PRESENT D­E GEORGES GRI­SCU. TRADUCERE DE Q. N. BUCȘĂNESCU. (Urmare). 40 Un moment agresorii se păreau a fi indeciși. Insg Victor, ca cel d’ontgiu apucă cu inimă pe Loyal Francoeur de gât. Acesta împunse cu cuțitul asupra lui și’l lovi atât de tare în obraz, încât că<tu sân­gerând la pământ ,M’am resbunat în fine!* strigă banditul. El voia să mai întrebuințeze a doua oră cuțitul său, însă Fauvette il apucă de braț, pe când ofițe­rul de poliț­e îl cuprinse de mijloc pe din dos. In acest timp fu învins și gimnasticul, care se aparase ca o fiară sălbatecă Alcindor fu învins în fine de­­ către Antheaume, care’l cerlui atăt de bine, că nu mai putu face nici cea mai mică mișcare. Loyal Fran­coeur reflind acesta, renunță la ori­ ce resistență și țlise acelora cari’l țineau : «Nu’mi faceți nici un rgu, mă predau.* I se legară mânile și el fu lasst sub paza impie­gaților. Victor căzuse ca mort la pământ. Contele de Prin­gy, plecat cu îngrijire de­asupra lui, îi pipăia bataia inimei. Acum se trezi junele barbat din leșinul său. El își șterse sângele de pe față și se putea observa un surîs ușor pe buzele sale. „Nu este nimic,* șopti el, „numai o sfârâitură * «D-le de Pringy,*­­lise ofițerul de poliție, vg las cu rănitul. Prosper Martin va va da mână de aju­tor, ca să-l transportați la oțelul de Rieumes.“ Contele rămase la Victor. Acesta se ridică și Ilise : «Nu mă duceți acolo,­din cauza mamei și a su rorei mele. Transportați-mă în altă parte ori­unde ați voi. Eu nu sunt de loc grav rânit, este numai o simplă sfărâitura.“ „Ah!* se rânji Loyal Francoeur cu o furie înă­bușită, «nu l’am nemerit cum se cade!* «Acum marș înainte!» Ijise Fauvette agentului pe care’l luă sub braț. „Al d­oilea trebuie să fie dus pănă la trăsură, căci déci l’am­ deslega, ne-ar juca o farsă nouă * Victor, care in adevăr nu avea trebuință de aju­tor, remase cu contele și culegătorul de petici pe când Anteaume și Manuel duseră pe gimnastic la tră­sură. In acest timp se scoborâră pe scară ofițerul de poliție și Fauvette cu agentul legat de mâni și plecară cu o altă trăsură la biuroul de poliție. Contele remase la Victor și spala rana acestuia, care în adevăr nu era periculosä. După acesta îl bandajă provisoriu, ast­fel că Victor se putu scoborâ acum cu pas sigur pe scară, sprijinit pe brațul con­telui. «Vedeți însuși, d­­e conte, că nu este nimic,» ob­servă junele barbat. «Acum însă, fiind­că misiunea nostru este îndeplinită, ași dori să va adresez o ru­găminte dv. și colonelului.» «Ce fel de rugăminte?» „Să’mi procurați ocasiunea d’a intra într’un regi­ment, care se luptă la Tonkin, în timpul absenței mele însă să bine-voiți a vg îngriji de mama și de sora mea, vă rog prea mult.“ «Bravo, amicul meu, însă fiind­că mi-ai vorbit ast­fel, să’mi fie permis a-ți adresa și eu o rugă­minte, o rugăminte, care va face tóte bine.» «Care este acesta rugăminte ?* „Creții că sora d-tale ar accepta mâna mea?» TELEGRAME Paris 30 iulie. D. Jules Ferry este așteptat mâine la Paris; el a constituit martorii săi pentru a conferi cu ai gene­ralului Boulanger. D. Francisc Laur a numit pe deputa­tul Delafosse ca propunând generalului Boulanger lovitura de stat. Suria 30 iulie. Consiliul de miniștri, sub președinția d-lui Crispi, și-a dat de­misia rămânând însă provisoriu pentru ex­­pediarea afacerilor. El a hotărât aseme­nea ca o depeșă de condoleanță să se tri­­mită văduvii d-lui Depretis, și ca fune­­rariile acestuia să se facă cu cheltuielile statului. Rorna 30 Iulie. Mortea d-lui Depretis a fost viu simțită in tota Italia înmor­mântarea va avea loc la Stradella la 8 ore 30 min. diminuță; ea va fi măruță. Corpul d-lui Depretis a fost îmbalsamat. M. S. Regele va sosi îndată la Roma. Paris 31 Iulie. Ziarele spun că d. Ju­les Ferry a desemnat ca martori pe dd. Raynard și Casimir Périer. Duelul se va face probabil mâine. „L’Evénement” asigură că d. Delafosse a trimis martorii săi d-lui Laur. Paris 31 Iulie. D. Laverturon a fost ales senator al Girondei. Viena 31 Iulie. Un apartament de 15 piese e’a reținut pentru 4 săptămâni în­­tr’un otel la Tratafuered (Ungaria) pen­tru regele Serbiei. Majestatea Sa ar sosi în curând. Borna 31 Iulie. D. Crispi este însăr­cinat cu interimul afacerilor străine. St.­Petersburg 1 August. Generalul Annenhof a plecat la Așkabad pentru a urma construcțiunea liniei ferate rusești pănă la noua graniță affgană. 53. Trăsurile plecară spre biuroul de poliție. In Cea d’ântgin Antheaume și Manuel păziau pe gimnasti­cul Alcindor Bondillon, care era legat de mâni și de piciore. In trăsura a doua Fauvette și ofițerul de poliție conduceau pe Loyal Francoeur. Acesta era legat numai de mâni. De la Champs Elysees pănă la biuroul de poliție duce drumul direct prin strada Rivoli și prin piața du Chatelet, însă fiind că in strada Rivoli pavagiul era stricat, trebuia a se înconjura prin piața du Ca­­roussel. Pavagiul este aici forte reu. Favorisat prin zgaduiala trăsurei, Loyal Francoeur făcea nișce miș­cări neobservate cu mânile sale încrucișat legate pe pept. Păzitorii săi nu observară aceste mișcări. Dupa obiceiul bandiților vechi și rafinați Loyal Francoeur purta la gât un cuțitaș de buzunar sim­plu, legat de o sfera tare. Acest cuțitaș era ascuns sub surtuc. Cu o dibăcie necrezută și numai cu două degete libere reușise el de a deschi­de acest cuțitaș. Pe când mișcările zdruncinatore ale trăsurei se păreau a-l incomoda, produsese el, ținând frânghia cu care era legat spre tăiușul cuțitașului, efectul u­­nui ferestreu și suspinul pe care-l scosese din pept,

Next