Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-01-15 / nr. 5
TELEGRAME Paris 24 Ianuarie. O depeșă din Viena adresată ziarului „Débats“ spune că o râscola întinsă să aștepte să isbucnesca in Bulgaria in luna lui Februarie și că majoritatea armatei este câștigată deja de organizatorii acestei rescule. Londra 24 Ianuarie. Ziarul „Times“ află din Petersbourg că lord Churchil a declarat că nu a întâlnit in Rusia sentimente resboinice după cum există peste frontiera acestui imperiu. Belgrad 24 Ianuarie. In urma anomaliei parlamentare pe care a creat-o majoritatea parlamentară ce compune partida guvernamentală, Scuperna a fost disolvat ș, iară alegerile nouă vor avea loc la 4 Martie. Berlin 24 Ianuarie. Consiliul federal a fost sesizat de proiectul de lege pentru un împrumut în scop militar și care trebuește a fi declarat secret. Viena 24 Ianuarie. Se anunță din Belgrad „Corespondenței Politice“ că dizolvarea Scupcviei a fost provocată de atitudinea ce luase fracțiunea liberală devotată d-lui Ristici față cu guvernul. Disolvarea este primită într-un mod favorabil de guvernamental care, posedând deja o mare majoritate, este sigur de victoria sa complectă și învingerea totală a liberalilor. Berlin 24 Ianuarie. „Agenția Wolf“ desminte pretinsele inexactități ce ar conține articolul din „Ziarul militar“ în privința stărei forțelor rusești la graniță. Paris 28 Ianuarie. Rana primită de Luisa Michel, într’o întrunire publică ținută la Havre, este ugórit. Asistenții erau aprope se sfâșie pe asasinul. Paris 24 Ianuarie. D. Labische, membru al academiei franceze a murit. Lemberg 24 Ianuarie. Un banchet a avut locuri, pentru a serba aniversarea revoluțiunei poloneze. Un orator a ridicat un toast pentru tinerimea poloneză și tinerimea bulgară. Un student bulgar, d. Kroczkow, a exprimat în limba sa maternă simpatiile Bulgarilor pentru Polonezi. Musica a intonat in urmă imnul național bulgar, in aplausele adunărei 11 jfilipopoli 24 Ianuarie. Plecat la 10 ore și jum. din Sofia, trenul prințiar, mergând cu o iurală de 80 de kilometre pe ceas, a sosit la Filipopoli pe la orele 4. Principesa Clementina arătǎ directorului societatei de construcțiuni satisfacțiunea sa în privința lucrărilor drumului de fier, fâcându-ij cadou o locomotivă. In tote gările populațiunea ieșise pentru a aclama pe prințul și pe principesa, și mai cu samă la leni- Han, Vacarel, Belovo, Sarambey, Tatar-Bazardjik, Filipopoli. Primirea făcută în acest din urmă oraș a fost strălucită. Filipopoli 24 Ianuarie. Prințul Ferdinand a sosit la Filipopoli la 4 ore și jumătate. Populațiunea Intrega ’1 aștepta la gară și l’a primit cu un entusiasm extraordinar, înalții demnitari ai clerului diferitelor credinți au urat bună venire prințului și l’au asigurat de devotamentul populațiunii. Mai multe mii de persane umpleau stradele și salutau pe prințul cu urale entusiaste. Londra 25 Ianuar. Cu tote desmințirile ce se dau din București, corespondentul vienez al ziarului Standard crede că conflictul ruso-român este serios. România acuză pe Rusia că voește să răsturne cabinetul Brăteanu, care nu e favorabil politicei rusești. După aceiași corespondență refugiații Bulgari care actualminte sără CRONICA INTERNA Sâmbătă, 9 ale curentei, M.M. L.L. Regele și Regina au bine-voit a întruni la prânul pe Exc. Sa d. comte Tornielli, numit ambasador al Italiei la Madrid, cu d-na comtesa Tornielli și d-ndra Lazzari, pe d. M. Pherekyde, ministru al afacerilor străine, cu demon, pe d. I. Băluceanu, ministrul țerei la Constantinopol, pe d. Vigoni, însărcinat de afaceri al Italiei, precum și alte persane de distrucțiune, peste tot 20 de invitați. Marți la 2 ore p. m. M. S. Regele a primit în audiență pe S. S. Arhiereul Dionisie Climescu Craioveanu, rectorul seminarului central. Luni înalta Curte de Casație, secția II, a respins recursul israelitului Fier, condamnat la 15ile inchisore pentru ca fiind espulsat, s’a reîntors in țară, sub pretext că el nu este strein, deoarece este născut și crescut in țeară. Aflăm că d. ministru ad-interim la resbel, a semnat tablourile de Înaintare In armată. In curând aceste tablouri vor fi date publicităței. De la 3 — 9 Ianuarie s’au născut In Capitală 131 copii, din cari 18 israeliți. In acest interval, au murit 125 persone, din cari 31 in spitale. Israeliți morți au fost 11. «Voinței Naționale» i se comunică că în noptea de 10 Ianuarie condamnații pe viață Iordache Marin Gealep, de 30 ani, Ilie Iordache, de 30 ani, Ion Marin de 18 ani, Constantin Dumitru, de 35 ani, Matei Dinu, de 30 ani, Nicolai Iordache Dumitru, de 15 ani, Ion Pârvu, de 23 ani, Marin Dumitru zis și Savu, de 22 ani, Trandafir Zabetu, de 19 ani, și Nicolae Matei Pintză, de 25 ani, cari se aflau în arestul preventiv din Caracal, au reușit să spargă arestul și să fugă. S’au luat măsuri energice pentru prinderea lor. Toți condamnații de mai sus sunt țigani din Craiova. Luni nopte a început să bântue din nou viscolul, cu o putere destul de mare. După științele ce le-a primit «Voința Națională», viscolul bântue numai de la Buzău încece și în România Mică. In partea de dincolo de Milcov timpul este forte frumos. In jurul Capitalei, viscolul a fost forte tare. Deligența care plecase de dimineță la Slobozia n’a putut să’și urmeze drumul și a fost silită să se reîntorcă. Comunicațiile pe liniele ferate, cari abia se restabiliseră, s’au întrerupt din nou prin unele părți. Astfel, trenul de Giurgiu a plecat de diminață din gara Filaret cu orecare întârziere și nu se știe dacă va fi putut merge pănă la Giurgiu, din cauză că linia este acoperită de zăpadă la o înălțime de 1 metru. Trenul de diminață pentru Predeal s’a domolit între Chitila și Buftea , iar cel de Călărași, între București și Mogogaia. Trenul de Galați nici n’a mai plecat din gara de Nord, din causa întreruperei dintre Buftea și Chitila. Trenul accelerat de Verciorova, care aduce poșta din străinătate, a sosit Marți de dimineță, însă cu o întârziere de jumătate oră. Comunicația pe linia Constanța Cernavoda este de asemenea întreruptă tot din causa viscolului. Agenții oposiției zice «Voința Națională», de prin județe au trimis M. S. Regelui telegrame în cari i se plâng de ingerințele și presiunile ce s’ar fi eserei. CUR BALA8LAN.________o sesc pe teritoriul turcesc, pregătesc o nouă încercare pentru a rescula populațiunea bulgară. Berlin 25 Ianuarie. Se asigură că principele de Bismarck a declarat că nu este tema de resboiu până peste doi trei ani. Madrid 25 Ianuarie. Știrea respéndita cum că Ispania s’ar pregăti de resboi contra Marocului este desmințita. tat de edu ocasia alegerei delegațilo D in iecise ce avem nu s’a esercit și o presiune și du ne va fi Itim că telegramele de cari vii nțin de sus pănă jos de ca . Ostenela ce’și dă opozița p se în evoire atât opinia pub Oorean, e cu totul zadarnică Direcția poștelor și telegrafelor ue < circulația pe liniele ferate Bici-Ciulnița-Calarași și Bucur este întreruptă din cauza mare zapadă ; în tote celelalte culația e liberă. Linia i :Varna este închisă ; vagoi lii Constantinopoli n’a sosit a. Trenul a Vârciorova a sosit Mereu târziere de 2 ore. O FOCȘANI Oposiți sa se preface că vrea a lungerile de delegați de afli 1 sosta numai in scop de a găsi itru a face proteste ridicule ) de ingerințe închi jpuite. Aș oposițiunea, veiilond in sala a umăr însemnat de alegători, ca biuroului, a început așă prin prejurul sălei de alegătorii nu au fost invitați d e din sală conform legei, fărimă că mulțimea alegătorilor din sală era compusă numie ce avea dreptul a se aflaie: din cei 14 candidați ce ieși și din 28 de delegația de lege, câte doui adică de dat. Nenoroi ici! Vineri întrunire la d. Apostoleanu i treizeci și vreo câțiva imn totu oposițiunea din Focșarie nu par la acestă faimosie. Apostoleanu a veflat că pe câte 5—6 voturi in fie , candidatura sa este asigi trebuind de cât 100—200 ru a fi ales. Vorba țiganului o potcoavă și căruia pentru a mai trebuia de cât. Trei potco sărite și o șea. D. Voinov, tu ’At aușlim, nici ’și va pune c a aceste alegeri. D-sa, a ul nostru dat cuo caaia cad< e* do anal nou, ’și ales haine iică călugăria spre ispășirea p mai de nu ar urma pilda chiar a făcut ermit. Darea de selănunțită a acestei întruniri < a numărul viitor ; nu ne puti de a releva un ffapt pe câ — .. .. eț pe atât de necrezut. D. Nice imprudența de a lua cuvânt alte aiurări, de a zice că iectirei sale alegerile erau nd »Zi presiunele și violențe la culme. Dacă d. Nicolai dimpresia ce a produs chiar prin omparația liberilor alegeri de prefecturei sale, cu alegerile < și singur, suntem în credința icolaidi crede oare,că dacă a , oamenii au uitat dragonnde % ce se esercita de d sa la al j oare d. Nicolaidi I că s’a steia publicului alicA-tăciele la *a in timpul alegerilor bătâncul la scară și cu mâna sa 5tors ca bietul Zugrav Rail ? Cum ? D. Nicolaidi care țin să însemne cu i cruce de ite pe alegătorii ce îndrăsnea la vre-o întrunire publică, ti de a vorbi de alegeri libilaidi, care falsificau listele ele e câte ori avea trebuință sp creatureie sale, nu reșește dici de vremile de tristă me ecturei sale ? D-sar care prin sinele și pentru tóte falsificări t inferat de justiție, și a reșominței vine azi și ridică ca tocmai de aceea ce ’ar fi trei să ocolască ? Mai , mare nei óte ? ! Apoi d’awurit:^ intre timpul de azi cu timpul prefecturei d-tale, d-le Nicolaidi,dacă vrei s’o știi, este aceea că, pe când d-ta făceai alegătorii de frică să voteze candidații d tale, noi ne atragem stima, iubirea și încrederea lor, făcând șosele, sîpuințând școli, realizând îmbunătățiri de tot soiul in oraș și județ. Ce cuminte ați făcut tăcând și șezănd liniștit până azi și ce cuminte ai face de ai continua păstra aceiași atitudine și de ații înainte. a Este un sfat prietenesc ce ți’l dăm. ,A bou entendeur adut !| (Adevĕrul) _ 1 CRONICA ESTERN A llusia. O telegramă din Berlin spune ca ziarul oficios „die Post“, publică un articol forte înverșunat contra Rusiei. Germania, zice citatul ziar, pástreza față cu atitudinea provocatore a Rusiei o liniște impunătare, dar urmărește cu ochii în patru tote pregătirile ei pentru un atac, îndată ce însă acestea vor ajunge la un grad orecare, Germania va trebui și ea sâ’și ia măsurile sale de siguranță. Totuși ea nu va recurge la așa ceva, decât numai după ce In partea protivnică se va ajunge la cea din urmă extremitate, care mai permite tocă Germaniei să se răsgăndiască. Atunci lucrurile vor lua o altă față. Și lu asemenea impregiirări se póte ajunge la o Înțelegere, dar exemplele sunt forte rari. Turcia Cetim următorele în „Neue Freie j Presse“ de la 22 Ianuarie: Se pare că, prin cercurile guvernamenttale turcești, crește din ce in ce mai mult l îngrijirea despre mișcările rusești în Asia Mică. In urma unei știri sosită din Constantinopole, administrațiunea militară turcescă se vede nevoită, din cauza nesiguranței mereu crescănde situațiunei generale politice, să-și urmeze pregătirile sale militare în Asia Mică. Principala atențiune se îndrepteză asupra reparațiunii întăririlor de la Erzerum, care, deși au fost de curând sfârșite, vor fi și mai întinse acum. De asemenea este vorba și despre o serie de sporire a garnizanei din acestă însemnată localitate. Pregătiri militare In Turcia. Citim In «Pester Lloyd“: încordarea nervoisă la apreciarea șanselor de resbel și pace de care sunt cuprinși toți bărbații de stat de pe continent, pare a fi străbătut acum și la Constantinopole, la palatul și sala de consiliu a Porței. Purta pănă acum, tn aceste vremuri de continuă neliniște și temeri de resbel, s’a arătat cu totul indiferentă. Ea de astă dată n’a arătat nici o urmă de acea sensibilitate, care altă dată se putea observa In Con‘:“’'#,:"ft*''''ai* «**imin prilej. Dar acă să tească n’a ținut AceatA artitudinu’i vorbă, rest gorice, pe care Ș. , le-a transmis sultanului, și anume că Rusia n’are de gând să turbure pacea Europei și că concentrările de trupe la granița spusană a imperiului rusesc nu au vre o importanță deosebită. Sub impresiunea siniscitare a acestor asigurări, s’a dat mai acum câteva săptămâni decretul prin care se concediau reservele concentrate. Dar după ce s-a observat că raportele lui Șakir pașa nu se potrivesce cu împrejurările reale, după ce informațiunile din alte capitale învederară că concentrările Rusiei la graniță continuă și că nu sunt atât de neînsemnate, după cum aveau interes să le înfățișeze cercurile din Petersburg, bărbații de stat ai forței perdură credința în frumosele asigurări, care le veneau de la Petersburg și începură să se prepare pentru tote eventualitățile. După decretul privitor la concediarea reservelor a urmat numai decât un al doilea în care se ordona grăbirea nouei recrutări, și în ultimele zile administrațiunea militară a primit ordin ca în timpul cel mai scurt să esecute tate lucrările de apărare la Adrianopole și la împrejurimi. Deosebita atențiune ce se dă împrejurimea Adrianopolului ne indică direcțiunea, în care bărbaților de stat din Constantinopole li se pare pericolul mai apropiat. Și cu tote acestea «Le Nord» nu voieste să tuțălăgă cum pot produce neliniște dislocările de trupe in Rusia, care au fost indicate și pe deplin explicate, după cum Zice oficiosul rusesc, In «Invalidul rus*. Indicate, da , dar explicate n’au fost aceste dislocări de trupe nici tu «Invalidul rus*, nici în altă parte, cel puțin nn într’un sens satisfăcător și sinișcitor. CRONICA LOCALA *** (Candidat). Aflăm din izvor sigur că venerabilul profesor Petru Suciu este hotărât a’și pune candidatura de deputat la colegiul al Il-lea de aici, independent de ori-ce partid. Credem prin urmare, ca om și care cetățean bine simțitor îi va da cu bucurie votul seu. *** (Despre dimisiune). După cum am anunțat prin jurnalul nostru No. 142 din anul trecut, d. Vasile Vrânceanu a fost sub prefect plăși din județul Suceava, în actet di misiunea spre a-și pune pe deputat la colegiul al Lceava. Suntem astăzi in posif a mai gios aprobarea dată aui de cătră onorabilul d. Chec prefectul acelui județ. Iată adresa d-lui Pr -nul Vrânceanu, din 22 Dece No. 6445: Domnul meu, „Primindu-ve dimisn I-sese dator Înainte de a fi de Domnia-vóatrá a vi e mele mulțămiri pentru energia și corectitudinea c ,*t totdeauna în îndeplinirea datoriei d-vóstre, în postul de sub-prefect ce l-ați ocupat un timp îndelungat; și în speranță că partidul Liberal nu va fi lipsit nici în viitor de concursul d-veatru, vă rog să primiți și cu a césta ocasiuue asigurarea perfectei mele considerațiuDi. Prefect GH. LĂȚESCU Aducem felicitările nóstre d-lui Prefect Lățescu, care știe să încurajeze funcționarii sei și care, la scurt timp de când administrăză județul Suceva, s’au putut convinge despre meritele d-lui Vrânceanu și despre a căruia exemplară administrațiune am avut onóre a vorbimn mai multe rânduri in colónele acestui ziar.— Pe cât regretăm retragerea d-lui Vrănceanu, mai mult încă suntem satisfăcuți că d sa, deși alegător în colegiul I-iu, cu tote aceste s’au hotărât a-și pune candidatura la colegiul al ill-lea, unde, și ca proprietar și ca acel care, un Îndelungat număr de ani,au fost la relație cu sftrenii, cu păște de faprope păsurile și nevoele lor, și intre cari, prin tactul, prudența, și equitatea cel caracterizată și tu fine prin ințelepta sa administrațiune, s’au făcut iubit de toți.— Știm câ d-sa este unul dintre ad divărații Vrânceni cu principii liberale, ci au lucrat cu inima și sufletul pentru partidul liberal, al cărui representant este marele cetațan om de Stat I. C. Brateanu, și prin urmare ti urâm bună reușită. — * • »»-!---Ui JiUi auuiguiuiii uiva —funcționar polițienesc, Vasiliu, ajutor de sub-prefectura, și Lipp, directorul liniei Lemberg-Cernăuți-Iași, cari s'au grăbit a le procura cu multă bunăvoință tote mijlocele de cari aveau nevoe atât la sosire cât și in tot timpul șederei lor in acea stație. *** (Telegrame de felicitare). In ajunul și iupus de anul nou, de cătră oficiul telegrafic central din Iași s’au lucrat 8479 telegrame cu 17,958 cuvinte și anume: Presentate 1113, sosite 1091 și Tranzitate 6275 de peși.— Iar in ajunul și in Ziua de Sf. Ioan s’au lucrat 652 telegrame presentate, 908 sosite și 4090 tranzitate, in total 5650 depeși cu 11,300 cuvinte. (Eclipsă lunară) — Prima eclipsă lunară va fi totală, și va începe astăzi Vineri 15 Ianuarie pe la 8 ore 10 minute sara. Totalitatea durată de la 9 ore 10 minute până la 10 ore 40 minute noptea, sfârșitul eclipsei va avea loc pe la 11 ore 40 minute noptea. Acestă eclipsă va fi vizibila in partea despre apus a Asiei, in Europa, Africa, America de Sud și partea despre răsărit a Americei de Nord. (Viață lungă). In ziua de 17 Dec. trecut, a încetat din viață văduva Ana Petre Iorguța, din comuna Văcăreni, pl. Măcin, jud. Tulcea, in etate de 101 ani, și care pănă in momentul morței sale s’a bucurat de o perfectă sanatate. *%(Mișcarea populațiunei) de la 3 pănă la 10 Ianuarie 1888 s’au născut 61 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul Întreg 38,2 la una mie locuitori. Din acești 61 copii vii, 49 au fost legitimi și 12 nelegitimi; 27 au fost băeți, și 34 fete; 21 au fost din părinți creștini și 40 din părinți israeliți. Nașteri de copii morți sau înregistrat băeți și 2 fate. Au decedat 38 de persone, ceea ce reprezintă pe anul intreg 23,8 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 2 decese de persone venite din afară și decedate in oraș, rezultă numai 36 decese sau 22,5 la una mie de locuitori. Au cedat pe la locuințele lor 27. în dspitale civile 8, în spitalul militar— , la Institutul Grigorian (copii găsiți) 3 . de sex bărbătesc au fost 22. de sex femeiesc