Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-01-15 / nr. 5

TELEGRAME Paris 24 Ianuarie. O depeșă din Viena adresată ziarului „Débats“ spu­ne că o râscola întinsă să aștepte să isbucnesca in Bulgaria in luna lui Februarie și că majoritatea armatei este câștigată deja de organizatorii a­­cestei rescule. Londra 24 Ianuarie. Ziarul „Ti­mes“ află din Petersbourg că lord Churchil a declarat că nu a întâlnit in Rusia sentimente resboinice după cum există peste frontiera acestui im­periu. Belgrad 24 Ianuarie. In urma a­­nomaliei parlamentare pe care a cre­at-o majoritatea parlamentară ce com­pune partida guvernamentală, Scup­­erna a fost disolvat ș, iară alegerile nouă vor avea loc la 4 Martie. Berlin 24 Ianuarie. Consiliul fe­deral a fost sesizat de proiectul de lege pentru un împrumut în scop militar și care trebuește a fi declarat secret. Viena 24 Ianuarie. Se anunță din Belgrad „Corespondenței Politice“ că dizolvarea Scupcviei a fost provocată de atitudinea ce luase fracțiunea li­berală devotată d-lui Ristici față cu guvernul. Disolvarea este primită într-un mod favorabil de guvernamental care, po­sedând deja o mare majoritate, este sigur de victoria sa complectă și în­vingerea totală a liberalilor. Berlin 24 Ianuarie. „Agenția Wolf“ desminte pretinsele inexactități ce ar conține articolul din „Ziarul militar“ în privința stărei forțelor rusești la graniță. Paris 28 Ianuarie. Rana primită de Luisa Michel, într’o întrunire pu­blică ținută la Havre, este ugórit. A­­sistenții erau aprope se sfâșie pe a­­sasinul. Paris 24 Ianuarie. D. Labische, membru al academiei franceze a murit. Lemberg 24 Ianuarie. Un banchet a avut loc­uri, pentru a serba ani­versarea revoluțiunei poloneze. Un o­­rator a ridicat un toast pentru tine­rimea poloneză și tinerimea bulgară. Un student bulgar, d. Kroczkow,­ a exprimat în limba sa maternă sim­­­patiile Bulgarilor pentru Polonezi.­­ Musica a intonat in urmă imnul­ național bulgar, in aplausele adunărei 11 jfilipopoli 24 Ianuarie. Plecat la 10­­ ore și jum. din Sofia, trenul prințiar, mergând cu o iurală de 80 de kilo­­­metre pe ceas, a sosit la Filipopoli pe la orele 4. Principesa Clementina arătǎ directorului societatei de cons­­­trucțiuni satisfacțiunea sa în privința­ lucrărilor drumului de fier, fâcându-ij cadou o locomotivă. In tote gările populațiunea ieșise­ pentru a aclama pe prințul și pe­ principesa, și mai cu samă la leni-­ Han, Vacarel, Belovo, Sarambey, Ta­­­tar-Bazardjik, Filipopoli. Primirea făcută în acest din urmă oraș a fost­ strălucită. Filipopoli 24 Ianuarie. Prințul Fer­dinand a sosit la Filipopoli la 4 ore și jumătate. Populațiunea Intrega ’1 aștepta la gară și l’a primit cu un entusiasm extraordinar, înalții demnitari ai cle­rului diferitelor credinți au urat bună venire prințului și l’au asigurat de devotamentul populațiunii. Mai multe mii de persane umpleau stradele și salutau pe prințul cu urale entusiaste. Londra 25 Ianuar. Cu tote des­­mințirile ce se dau din București, co­respondentul vienez al ziarului Stan­dard crede că conflictul ruso-român este serios. România acuză pe Rusia că voește să răsturne cabinetul Bră­­teanu, care nu e favorabil politicei rusești. După aceiași corespondență refugi­ații Bulgari care actualminte să­ră­ CRONICA INTERNA Sâmbătă, 9 ale curentei, M.M. L.L. Regele și Regina au bine-voit a în­truni la prânul pe Exc. Sa d. comte Tornielli, numit ambasador al Italiei la Madrid, cu d-na comtesa Tornielli și d-ndra Lazzari, pe d. M. Phere­­kyde, ministru al afacerilor străine, cu demon, pe d. I. Băluceanu, mi­nistrul țerei la Constantinopol, pe d. Vigoni, însărcinat de afaceri al Italiei, precum și alte persane de distrucți­­une, peste tot 20 de invitați. Marți la 2 ore p. m. M. S. Re­gele a primit în audiență pe S. S. Arhiereul Dionisie Climescu Craiovea­­nu, rectorul seminarului central. Luni înalta Curte de Casație, sec­ția II, a respins recursul israelitului Fier, condamnat la 15­­­ile inchisore pentru ca fiind espulsat, s’a reîntors in țară, sub pretext că el nu este strein, de­oare­ce este născut și crescut in țeară. Aflăm că d. ministru ad-interim la res­­bel, a semnat tablourile de Înaintare In armată. In curând aceste tablouri vor fi date publicităței. De la 3 — 9 Ianuarie s’au născut In Ca­pitală 131 copii, din cari 18 israeliți. In acest interval, au murit 125 persone, din cari 31 in spitale. Israeliți morți au fost 11. «Voinței Naționale» i se comunică că în noptea de 10 Ianuarie condamnații pe viață Iordache Marin Gealep, de 30 ani, Ilie Iordache, de 30 ani, Ion Marin de 18 ani, Constantin Dumitru, de 35 ani, Matei Dinu, de 30 ani, Nicolai Iordache Dumitru, de 15 ani, Ion Pârvu, de 23 ani, Marin Dumitru zis și Savu, de 22 ani, Trandafir Zabetu, de 19 ani, și Ni­­colae Matei Pintză, de 25 ani, cari se a­­flau în arestul preventiv din Caracal, au reușit să spargă arestul și să fugă. S’au luat măsuri energice pentru prin­derea lor. Toți condamnații de mai sus sunt ți­gani din Craiova. Luni nopte a început să bântue din nou viscolul, cu o putere destul de mare. După științele ce le-a primit «Voința Națională», viscolul bântue numai de la­ Buzău încece și în România Mică. In partea de dincolo de Milcov timpul este forte frumos.­­ In jurul Capitalei, viscolul a fost forte tare. Deligența care plecase de dimineță la­ Slobozia n’a putut să’și urmeze drumul și a fost silită să se r­eîntorcă. Comunicațiile pe liniele ferate, cari a­­bia se restabiliseră, s’au întrerupt din nou prin unele părți. Ast­fel, trenul de Giurgiu a plecat de diminață din gara Filaret cu ore­care în­târziere și nu se știe dacă va fi putut merge pănă la Giurgiu, din cauză că li­nia este acoperită de zăpadă la o înăl­țime de 1 metru. Trenul de diminață pentru Predeal s’a d­omolit între Chitila și Buftea , iar cel de Călărași, între București și Mogogaia. Trenul de Galați nici n’a mai plecat din gara de Nord, din causa întrerupe­­rei dintre Buftea și Chitila. Trenul accelerat de Verciorova, care aduce poșta din străinătate, a sosit Marți de dimineță, însă cu o întârziere de ju­­mătate oră. Comunicația pe linia Constanța Cerna­voda este de asemenea întreruptă tot din causa viscolului. Agenții oposiției zice «Voința Națio­nală», de prin județe au trimis M. S. Regelui telegrame în cari i se plâng de ingerințele și presiunile ce s’ar fi eserei­. CUR BALA8LAN.________­­o­ sesc pe teritoriul turcesc, pregătesc o nouă încercare pentru a rescula po­pulațiunea bulgară. Berlin 25 Ianuarie. Se asigură că principele de Bismarck a declarat că nu este tema de resboiu până peste doi trei ani. Madrid 25 Ianuarie. Știrea respén­­dita cum că Ispania s’ar pregăti de resboi contra Marocului este desmin­­țita. tat de ed­u ocasia alegerei delegațilo D in i­­­ecise ce avem nu s’a esercit și o presiune și du ne va fi I­tim că telegramele de cari vi­i nțin de sus pănă jos de ca . Ostenela ce’și dă opozița p se în evoire atât o­pinia pub Oorean, e cu totul zadarnică Direcția poștelor și telegra­felor ue < circulația pe liniele ferate Bi­ci-Ciulnița-Calarași și Bucur e­ste întreruptă din cauza ma­re zapadă ; în tote cele­lalte culația e liberă. Linia i :­Varna este închi­să ; vagoi lii Constantinopoli n’a sosit a. Trenul a Vârciorova a so­sit Mereu târziere de 2 ore. O FOCȘANI Oposiți s­a se preface că vrea a lu­ngerile de delegați de afli 1­ sosta numai in scop de a găsi itru a face proteste­­ ridicule ) de ingerințe închi­ j­puite. Aș oposițiunea, veiilond­ in sala a umăr însemnat de alegători, ca biuroului, a în­ceput aș­ă prin prejurul să­lei de ale­gătorii nu au fost invitați d­ e din sală conform legei, fări­mă că mulțimea a­legătorilor d­in sală era com­pusă num­ie ce avea dreptul a se afla­ie: din cei 14 can­didați ce ieși și din 28 de­ delegați­a de lege, câte doui­ adică de dat. Nenoroi ici! Vineri­­ întrunire la d. A­postoleanu i trei­zeci și vre­o câți­va im­n totu oposițiunea din Focșa­rie nu par la aces­tă faimosi­e. Apostoleanu a veflat că pe câte 5—6 vo­turi in fie , candidatura sa este asigi trebuind de cât 100—200 ru a fi ales. Vorba țiganului o potcoavă și căruia pentru a mai trebuia de cât. Trei potco sărite și o șea. D. Voinov, tu ’At aușlim, nici ’și va pune c a aceste alegeri. D-sa, a ul nostru dat cuo­ caaia cad< e* do anal nou, ’și ales haine iică călugăria spre ispășirea p mai de nu ar urma pilda chiar a făcut ermit. Da­rea de se­lănunțită a acestei întruniri < a numărul viitor ; nu ne put­i de a releva un ffapt pe câ­ — .. .. eț pe atât de ne­crezut. D. Nice imprudența de a lua cuvânt alte aiurări, de a zice că i­­­ectirei sale alege­rile erau nd »Zi presiunele și violențe la culme. Dacă d. Nicolai di­mpresia ce a produs chiar prin omparația liberilor alegeri de prefecturei sale, cu alegerile < și singur, suntem în credința icolaidi crede oare,­­că dacă a , oamenii au uitat dragonnde % ce se esercita de d sa la al j oare d. Nicolaidi I că s’a ste­ia publicului a­licA-tăciele la *a in timpul alege­rilor bătâ­ncul la scară și cu­­ mâna sa 5tors ca bietul Zu­grav Rail ? Cum ? D. Nico­laidi care țin să însemne cu i cruce de ite pe alegătorii ce îndrăsnea la vre-o întrunire publică, t­i de a vorbi de a­legeri lib­ilaidi, care falsifica­u listele ele e câte ori avea tre­­­buință sp creatureie sale, nu reșește d­ici de vremile de tristă me ecturei sale ? D-sa­r care prin sinele și pentru tóte falsificări t inferat de justiție, și a reșo­minței vine azi și ridică ca tocmai de aceea­ ce ’ar fi trei să ocolască ? Mai , mare nei óte ? ! Apoi d’awurit:^ intre timpul de azi cu­­ timpul prefecturei d-tale, d-le Nicolaidi,­­dacă vrei s’o știi, este aceea că, pe când­­ d-ta făceai alegătorii de frică să voteze candidații d tale, noi ne atragem stima, iubirea și încrederea lor, făcând șosele, sîpuințând școli, realizând îmbunătățiri de tot soiul in oraș și județ. Ce cu­minte aț­i făcut tăcând și șezănd liniștit până azi și ce cuminte ai face de ai continua păstra aceiași atitudine și de ații înainte. a Este un sfat prietenesc ce ți’l dăm. ,A bou entendeur adut !| (Adevĕrul) _ 1 CRONICA ESTERN A­ llusia. O telegramă din Berlin spune ca ziarul oficios „die Post“, publică un articol forte înverșunat contra Rusiei. Germania, zice citatul ziar, pástreza față cu atitudinea provocatore a Rusiei o liniște impunătare, dar urmărește cu ochii în patru tote pregătirile ei pentru un a­­tac, îndată ce însă acestea vor ajunge la un grad ore­care, Germania va trebui și ea sâ’și ia măsurile sale de siguranță. Totuși ea nu va recurge la așa ceva, de­cât numai după ce In partea protivnică se va ajunge la cea din urmă extremi­tate, care mai permite tocă Germaniei să se răsgăndiască. Atunci lucrurile vor lua o altă față. Și lu asemenea impregiirări se póte ajunge la o Înțelegere, dar exem­plele sunt forte rari. Turcia Cetim următorele în „Neue Freie j Presse“ de la 22 Ianuarie: Se pare că, prin cercurile guvernamen­­t­tale turcești, crește din ce in ce mai mult l îngrijirea despre mișcările rusești în A­­sia Mică. In urma unei știri sosită din Constantinopole, administrațiunea militară turcescă se vede nevoită, din cauza ne­siguranței mereu crescănde situațiunei ge­nerale politice, să-și urmeze pregătirile sale militare în Asia Mică. Principala a­tențiune se îndrepteză asupra reparațiunii întăririlor de la Erzerum, care, de­și au fost de curând sfârșite, vor fi și­ mai în­­­tinse acum. De asemenea este vorba și despre o serie de sporire a garnizanei din acestă însemnată localitate. Pregătiri militare In Turcia. Citim In «Pester Lloyd“: încordarea nervoisă la apreciarea șan­selor de resbel și pace de care sunt cu­prinși toți bărbații de stat de pe conti­nent, pare a fi străbătut acum și la Con­­stantinopole, la palatul și sala de consiliu a Porței. Purta pănă acum, tn aceste vre­muri de continuă neliniște și temeri de resbel, s’a arătat cu totul indiferentă. Ea de astă­ dată n’a arătat nici o urmă de acea sensibilitate, care altă dată se putea observa In Con­‘:“’'#,:"ft*''''a­i* «**i­min prilej. Dar acă să­ tească n’a ținut AceatA artitudi­nu’i vorbă, rest gorice, pe care Ș. , le-a transmis sultanului, și anume că Rusia n’are de gând să turbure pacea Europei și că concentrările de trupe la granița spusană a imperiului rusesc nu au vre o importanță deosebită. Sub impresiunea siniscitare a acestor asigurări, s’a dat mai acum câte­va săp­tămâni decretul prin care se concediau reservele concentrate. Dar după ce s-a observat că raportele lui Șakir pașa nu se potrivesce cu împrejurările reale, după ce informațiunile din alte capitale înve­derară că concentrările Rusiei la graniță continuă și că nu sunt atât de neînsem­nate, după cum aveau interes să le în­fățișeze cercurile din Petersburg, bărbații de stat ai forței perdură credința în fru­­mosele asigurări, care le veneau de la Petersburg și începură să se prepare pen­tru tote eventualitățile. După decretul privitor la concediarea reservelor a urmat numai de­cât un al doilea în care se ordona grăbirea nouei recrutări, și în ultimele zile administra­țiunea militară a primit ordin ca în timpul cel mai scurt să esecute tate lucrările de apărare la Adrianopole și la împrejurimi. Deosebita atențiune ce se dă împreju­rimea Adrianopolului ne indică direcțiunea, în care bărbaților de stat din Constanti­­nopole li se pare pericolul mai apropiat. Și cu tote acestea «Le Nord» nu vo­­ieste să tuțălăgă cum pot produce neli­­niște dislocările de trupe in Rusia, care au fost indicate și pe deplin explicate, după cum Zice oficiosul rusesc, In «Invalidul rus*. Indicate, da , dar explicate n’au fost aceste dislocări de trupe nici tu «Invalidul rus*, nici în altă parte, cel puțin nn în­­tr’un sens satisfăcător și sinișcitor. CRONICA LOCALA *** (Candida­t). Aflăm din izvor si­gur că venerabilul profesor Petru Suciu este hotărât a’și pune candidatura de de­putat la colegiul al Il-lea de aici, inde­pendent de ori-ce partid. Credem prin urmare, ca om­ și care cetățean bine sim­țitor îi va da cu bucurie votul seu. *** (Despre d­i­m­i­s­i­u­n­e). După cum am anunțat prin jurnalul nostru No. 142 din anul trecut, d. Vasile Vrânceanu a fost sub prefect plăși din ju­dețul Suceava, în acte­t di mi­siunea spre a-și pune pe de­putat la colegiul al L­ceava. Suntem astă­zi in posif a mai gios aprobarea dată a­ui de cătră onorabilul d. Chec pre­fectul acelui județ. Iată adresa d-lui Pr -nul Vrânceanu, din 22 Dece No. 6445: Domnul meu, „Primindu-ve dimisn I-sese dator Înainte de a fi de Domnia-vóatrá a vi e mele mulțămiri pentru e­nergia și corectitudinea c ,*t tot­deauna în îndeplinirea datoriei d-vóstre, în postul de sub-prefect ce­­ l-ați ocupat un timp îndelungat; și în speranță că partidul Liberal nu va fi lipsit nici în viitor de concursul d-veatru, vă rog să primiți și cu a­­­ césta ocasiuue asigurarea perfectei mele considerațiuDi. Prefect GH. LĂȚESCU Aducem felicitările nóstre d-lui Pre­fect Lățescu, care știe să încurajeze func­ționarii sei și care, la scurt timp de când administrăză județul Suceva, s’au putut convinge despre meritele d-lui Vrânceanu și despre a căruia exemplară administra­­țiune am avut onóre a vorbi­mn mai multe rânduri in colónele acestui ziar.— Pe cât regretăm retragerea d-lui Vrănceanu, mai mult încă suntem satisfăcuți că d sa, de­și alegător în colegiul I-iu, cu tote aceste s’au hotărât a-și pune candidatura la co­legiul al ill-lea, unde, și ca proprietar și­­ ca acel care, un Îndelungat număr de ani,­­au fost la relație cu sftrenii, cu păște de faprope păsurile și nevoele lor, și intre cari, prin tactul, prudența, și equitatea cel caracterizată și tu fine prin ințelepta sa administrațiune, s’au făcut iubit de toți.— Știm câ d-sa este unul dintre a­­d divărații Vrânceni cu principii liberale, ci­­ au lucrat cu inima și sufletul pentru par­tidul liberal, al cărui representant este marele cetațan om de Stat I. C. Brateanu, și prin urmare ti urâm bună reușită.­­ —­ * • »»-!---Ui J­iUi auuiguiuiii u­iva —­­funcționar polițienesc, Vasiliu, ajutor de sub-prefectura, și Lipp, directorul liniei Lemberg-Cernăuți-Iași, cari s'au grăbit a le procura cu multă bună­voință tote mij­­locele de cari aveau nevoe atât la sosire cât și in tot timpul șederei lor in acea stație. *** (Telegrame de felicita­­r­e). In ajunul și iu­p­us de anul nou, de cătră oficiul telegrafic central din Iași s’au lucrat 8479 telegrame cu 17,958 cuvinte și anume: Presentate 1113, so­site 1091 și Tranzitate 6275 de peși.— Iar in ajunul și in Ziua de Sf. Ioan s’au lucrat 652 telegrame presentate, 908 so­site și 4090 tranzitate, in total 5650 depeși cu 11,300 cuvinte. (Eclipsă lunar­ă) — Prima eclipsă lunară va fi totală, și va începe astă­zi Vineri 15 Ianuarie pe la 8 ore 10 minute sara. Totalitatea durată de la 9 ore 10 minute până la 10 ore 40 mi­nute noptea, sfârșitul eclipsei va avea loc pe la 11 ore 40 minute noptea. Acestă eclipsă va fi vizibila in partea despre apus a Asiei, in Europa, Africa, America­ de­ Sud și partea despre răsărit a Americei de Nord. (Viață lung­ă). In ziua de 17 Dec. trecut, a încetat din viață văduva Ana Petre Iorguța, din comuna Văcăreni, pl. Măcin, jud. Tulcea, in etate de 101 ani, și care pănă in momentul morței sale s’a bucurat de o perfectă sanatate. *%(Mișcarea populațiunei) de la 3 pănă la 10 Ianuarie 1888 s’au născut 61 copii vii, ceea ce reprezintă pe anul Întreg 38,2 la una mie locuitori. Din acești 61 copii vii, 49 au fost legi­timi și 12 nelegitimi; 27 au fost băeți, și 34 fete; 21 au fost din părinți creștini și 40 din părinți israeliți. Nașteri de co­pii morți sau înregistrat­­ băeți și 2 fate. Au decedat 38 de persone, ceea ce re­prezintă pe anul intreg 23,8 la una mie de locuitori, din care scoțindu-se 2 de­cese de persone venite din afară și dece­date in oraș, rezultă numai 36 decese sau 22,5 la una mie de locuitori. Au cedat pe la locuințele lor 27. în d­­spitale civile 8, în spitalul militar— , la Institutul Grigorian (copii găsiți) 3 . de sex bărbătesc au fost 22. de sex femeiesc

Next