Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-07-24 / nr. 82

tărirea păcei europene nu’l va conduce la lăsarea la o parte a acestor libertăți proectate ? That is the question. Les Frincesses artistes Sub acest titlu a publicat, de puține zile, la Paris, (la A. Dupret editeur, 3 rue de Médicis 3) o nouă carte, cunoscu­tul și aprețuitul scriitor și amicul meu Antony Valabrégue Opul amintește pe cele mai renumite principese, din case domnitore, care s’au ocupat de arte. Casa de Bourbon, negre­șit ocupă locul cel mai larg în scrierea d-lui Antony Valabrégue. După casa de Bourbon, vine casa imperială napoleoni­ană și numai, la tine, la pagina 88 pănă la pagina 118, autorul trece în revizie și casele domnitore streine Franciei. El ne vorbește apoi de Lucreția Borgia în Ita­lia, ca artistă ; de Margareta de Austria regenta și mătușa lui Carol Quintul; de Isabella soția lui Filip IV, amândoi artiști; de margrava Carolina de Bad -Dm­met, dintre principesele germane, în secolul al XVIII, acea femee superiora care făcea pasteluri pentru Voltaire. Despre margra­va Carolina, d. Valabrégue dă multe in­­formațiuni documentate. La Curtea Vietă, sub Maria Tereza, d. Valabrégue află pe femeea Arc­iduce­lui Iosif (mai apoi Iosif II), anume Maria Elisaveta, infanta de Parma și fiica dom­­nei infante, care se ocupă de arte. Ase­menea una din fiicele Mariei­ Terezei, Ar­­h­iducesa Elisaveta este pictoriță paste­­listă și gravează cu apă­rare. Asemenea Arh­iducesele Maria-Ana și Carlotta, tot fiice ale Mariei­ Tereza, încă sunt pasio­nate pentru artele frumose, pentru desemn și gravură. Ca artiste, aceste două prin­cipese au fost numite în 1767 membre onorarii ale academiei frumoselor arte, create de Maria Tereza. O altă fiică a Mariei­ Tereza , Maria Cristina de Saxa-Teschen era miniaturista distinsă. O sală din palatul de la Schoen­brunn cuprinde o galerie de opere artis­tice ale principilor și principeselor din Casa de Austria. Și nu numai în Austria află d­ Vura bréque la curtea imperială, gustul și prac­tica frumoselor arte, ci și în alte părți ale germaniei. Bună­ară citezi pe Miria- Antoinetta de Bavaria soția electorelui Frideric-Cristian de Saxonia, care princi­pesă a zugrăvit tabele și pasteluri ce se păstrază în palatul din Saxonia ; portretul minunat al acestei principese artiste l’am văzut altădată și eu în galeria oficiilor la Florența. La curtea rusască d. Valabréque află pe Țarina Maria Teodorovna care știa să graveze pe piatră fină și pe camee. De almintrelea această femeie aparține tot Germaniei, căci era născută ducesă de Montbéliard-Würtemberg și numai prin căsătoria ei cu Paul I și trecere la reli­­giunea ortodoxă, deveni rusă. La 1820 acestă principesă artistă fu primită mem­bră a Academiei din Berlin. Trecând la capetele coronate contimpu­­rane, cari s’au ocupat ori se ocupă de arte, d. Valabrégue, ne vorbește mai a Ies despre Ferdinand de Coburg soțul re­ ginei Dona Maria de Portugalia ; de Ca­­ rol XIV al Suediei, care expuse tablouri la exposițiunea din Paris de la 1867; de regina Angliei, Victoria, care scrie și de­­semnază. Dar cele mai entusiaste cuvinte le ține de Valabroque, pentru a grăi de adorata noistră regină-scriitore. Iată cum se exprimă meritosul scriitor despre M. Sa: „O altă suverană, care ș’a luat loc în litere sub nume de Carmen Sylva, și că­reia Academia franceză i-a dat o strălu­cită aprobațiune și dreptul de cetățenie în Franța, regina României, nu se măr­ginește a fixa impresiunile și cugetările ei în cărți, pe cari noi toți le-am citit In palatul seu de la București sau in cas­telul seu de la Sinaia, ea petrece ore în­tregi adese­ori înaintea cavalerei sale, înamorată de cărțile bisericești vechi ilu­minate, de in luminurile gotice, și luându se la întrecere cu vechii miniaturiști. El* coloreza foile evangelierului donaț­iioe re­gală destinată a îmbogăți tesaurul Ourței­­de­ Argeș. In fața operelor suveranei nóstre, fie ca scriitore, fie ca artistă, d. Valab­ égue nu pierde speranțe că poesia și artele vor propăși, cu tot materialismul la care bă­l­ăcește societatea modernă. El adaogă chiar în acesta observațiune, că: „prac­tica artelor (la curțile domnești) indică un liberalism de spirit, care nu pare să nu placă, în starea înaintată a societăți­lor nóstre.* V. A. U. CRONICA LOCALA *** (Hy­m­e­n). Aici Duminică 24 Iulie se va celebra cununia D-lui Ion G. Da­mian cu D-ra Maria M. Hardas, la orele 2 p. m. la Primăria locală și in ur­mă la biserica Sft. Spiridon.— Urăm viață lungă și fericită tinerei perechi, *** (Numire).— Dl. Dr. Z. Zamfi­­rescu s’a numit pe ziua de 1 Iulie a. c. in postul de medic, făcând și conferență de igienă in șcdla tehnică din Iași, in lo­cul D-lui Dr. Sculy dimisionat.­­ Aseme­nea s’a mai numit d. Nicolae Vasiliu, in funcțiunea de secretar al comisiunei de sp. N­ din orașul nostru, in locul d-lui Vas. Manoliu. *** (D­o­n­a­ț­i­u­n­e). Aflăm că D. Liu­­bobratici au donat Bisericei Sf. Treimi din Iași, una cruce montată in argint, proba 12, greutatea 177 dramuri, pe care este scris și numele donatorului. Sf cruce să ne ajute la toți. *** (Teatru Român). Așa­ Dumi­nică 24 Iulie, se va juca la gradina Ti­voli, sub direcțiunea d-lui Gr. A Mano­lescu următoarele bucăți : La villa re­gului comedie într’un act, de d. V. Ale­­xandrescu; Femeea îndărătnică, versuri de d. Țarcanovici, zise de d-na Aristizza R.-Manolescu | Deputatul invalidat, mo­ nolog executat de d. I. Niculescu ; Senti­nela română, poemă de d. V. Alexandri, zisă de d. Gr. A. Manolescu ; și, Să ne pupăm folleville, comedie într’un act, cu care spectacolul se va termina. — Marți 26 Iulie, representație extra­ordinarăi în beneficiul d-lui Gr. A. Manolescu, se va juca piesa Id­otul, dramă în 5 acte de A. Bourgeois, tradusă de d. S. M­icălescu @(j)*** (Cestiunea teatrului pro­­vizor) La 21 a. c. a venit rîndul ces­­tiunei teatrului provizor de a fi desbutută de noul consiliu comunal. Ea a fost pro­vocată de petițiunea artiștilor societari și susținută cu multă căldură de d-nii P. Nițescu, D. Alexandrescu, E. Marlăni și alți consilieri dispuși pentru ridicarea cât mai neîntârziată a unui local de teatru prov zor­inde publicat să petreacă iarna, iar artiștii să-și scoată existența zilnică, compromisă în totul din cauza incendiului de asta iarna. Din nenorocire acestă ces­tiune a intimpinat în finul consiliului și mulți adversari ceia ce a făcut ca desba­terea ei să fie amânată pentru o altă zi, care probabil va fi cea de 24 sau 26 a. c. Să sperăm însă că venind din nou înain­tea consiliului, toți d-nii consilieri se vor convinge pe deplin despre absoluta nece­sitate de a da publicului un teatru pen­tru iarna viitóre chiar, învoind artiștilor și ajutându’i bănește de a’și ridica pe piața Primăriei, colțul din­spre str. Că­­pitan Păun, clădirea provizorie care să li servească de teatru până când statul va ridica un nou teatru demn de oraș și n destul de încăpator pentru populațiu­­nea lui. *** (O măsură regretabilă) s’a luat de către locul competinte in ceea ce privește cântarea musicei la grădina publică de la Copou, in timpul vacanței — Anul trecut musica directa publicul de a 7—10 ore sara, regulat Joia și Dumi­nica și de la 7— 9 jum. dimineța, regulat Marța și Vinerea, așa încât cei ce beau apă minerală precum și ceilalți visitatori, ai grădinei aveau și plăcerea de a ascul­ta musica dimineața.—Anul acesta orele de cântare ale musicei, sara, s’au redus la 1 jum. de la 7—8 jum., ceea ce face pe acel ce voește să asculte musica să se sue la grădină in căldura cea mai mare, de­ore­ce musica cântă numai de la 7 — 8 jum , pe când dacă ar cânta pănă la 10, publicul pote sosi chiar la 8, când e mai recere și încă ascultă până la 10 adecă 2 ore. Causa care-l face pe D-na Capei­maistru să plece la 8 jum­ e că e anga­jat la berăria­­ Gambrinus.*— Ei, da cei care n’au parale să se ducă să se chel­tuiască la Gambrinus să nu mai aibă pla­cerea să asculte, cel puțin de 2 ori pe săptămână musica, in timpul vacanței ? — Cât despre cântarea musicei d­in viața acesta a încetat cu totul.—Ar fi de do­rit ca să se fie măsuri urgente pentru a se rectifica acesta, de­ore­ce opinia pu­blicâ e forte indignată de acastă nouă disposițiune.—Avis locului competinte­­ » (Gâștele). Consiliul Comunal in urma unei vii discuțiuni, ce a urmat in ședința de la 21 iulie, a hotărât cu ma­joritate de voturi, atât pentru siguranța publică, cât și pentru aspectul orașului să se dărâme tote gâștele, baratcele etc din oraș, și să nu se mai deie autorisațiuni pentru construirea unor asemenea localuri .Acesta măsură suntem siguri că va pro­duce mulțumiri și nemulțumiri; ea însă este lăudabilă din tote privințile. CURIERUL TH. BALASSAN Corespondența „Curierului“ Folticeni, 22 Iulie, Ziua de Sf Ilie, și anul acesta s’a săr­­bătorit aci cu o deosebita pompă. P. S S. Arh­iereul Dosotei, vicarul Mitropoliei din Iași, a fost invitat de cătră epitropia bisericei să sâvârșască serviciul divin în biserica Sf. Ilie, cu hramul, din acest oraș Marți 19 Iulie, Arhiereul, era așteptat la gară de clerul din acestă localitate și de un numeros public, iar Mercuri mulți cre­dincioși s’au grătbit să asiste la serviciul divin, care a avut loc in biserica Sf. Ilie. De aici, P. S. S. Arhhiereul Dosoteiu, a plecat a doua zi pe la Monastiri, Sla­tina, etc. * * * IARMAROCUL DIN FOLTICENI. Este știut că iarmarocul de la Folticeni, este cel mai de semă în țara nostru­. Anul acesta a început de la 10 Iulie și astăzi cred că se va sfârși. Lume multă din di­­erite părți ale țărei s’a adunat, dar mai cu samă cumpărători de vite din județele Ilfov, Prahova și Tulcea Comercianții en­­grosiști, au rămas mai satisfăcuți de­cât cei­lalți, de­ore­ce’și-au desfăcut cu mai multă ușurință marfa, fiind pe credit. Vi­tele, anul acesta nu s’au vândut mai mult de­cât vre-o 2500 de capete, cu urmă­torele prețuri: boi de frunte de la 300 — 500 lei, boi mijlocii de la 200 —300 lei, boi de rând de la 100 — 200 lei, vaca cu vițel 100 —150 lei, juncanii 150—250 lei părechea, caii de lux, perechea de la 1000—3000 lei, cai mijlocii 500—1000 ei, iar cei de rând de la 50—150 lei. Cu această ocaziune, viticultorii s’au plâns că în Austro-Ungaria nu mai trece nici o vită și acesta este pentru dânșii o calamitate. Este clar imperios necesar ca guvernul să resolve și acastă chestiune vitală, care a lovit mult în comerciul nos­tru, prin înțelegerea cu vecinul nostru, de a deschide granița. Ordinea era perfectă n tot timpul și nu s’a întâmplat nimic. * * * In fiața Iarmarocului se află și Circul S.doli, care dă representațiuni de doua ori pe zi, și în­tot­deauna este plin cu public. Asemenea sunt și mai multe Pa­norame T. R. APEL In unul din numerile trecute al ziarului nostru, am arătat câtă stricăciune au causat­­ orașul nostru furtuna de la 15 Iulie, aducând pagube enorme la multă lume, mai cu samă cea saracă, lăsândui fără a­­dăpost, expuși plóei și arșiței sarelui una din victimile acelei monstre vijelii este și Ecaterina Misirlin văduvă, domi­ciliată în disp. 5, strada Gălățanu No. 3, căreia i-a dărâmat casa și zapista, cau­­zândui o pagubă de 200 franci Ea fiind cu totul săracă, în­cât adesea ori îi lip­sește chiar existența, îi e cu neputință s’și repara casa, de aceea facem apel la ini­mile generose a-i veni în ajutor acestei nenorocite, fiind convinși că vor face una din faptele cele mai bune. Ofrandele se pot da chiar ei, strada Galațani No. 3 Iată și scrisorea care ne-o tr­imite vic­tima cu rugăminte a o publica : Domnule Balassan ! Eu subscrisa Ecaterina Mesarlin văduvă, vă rog tare mult ca să faceți acastă po­mană cu mine ca să faceți o subscripție prin jurnalul D-v0stră pentru nenorocirea ce mi sau întâmplat la 15 Iulie de fur­tuna care au fost, dărămândumi casa și zaplazii și mi-au cauzat o pagubă de 200 franci și eu n’am nici un franc, pentru care am nenorocire. VS rog a mă ajuta că am văzut că a’ți mai făcut de aceste feluri de bine cred că nu voi fi eu acea nenorocită ca sâ’mi respingeți cererile. Cu respect, Ecaterina Mesârliu. MULȚUMIRE Domnule Redactor, Bine­voiți a insera in stimabilul Dv. ziar următorele: Soțiea mea având o facere forte grea, a scapat atât ea cât și copila numai gra­ție silinților și științei D-nei Natalia Theo­­dorescu, moșă din comuna Cucuteni, plasa Stavnic și gâsind cel mai nimerit dintr de ai mulțumi prin publicitate o fac acesta. Gr. Savinescu. Primăria Municipiului Iași. No. 7017. La 5 a viitorei luni August, ur­mând a se da in antrepriză repararea și fa­cerea din nou a mobilierului sculelor primare din Iași, se publică pentru știința D-lor ce ar vroi a lua acestă antrepriză ca in aratata z oara 1 să se presinte in camera Primăriei însoțiți de una sută lei ca garanță spre a fi admiși la concurență. Condițiunile se pot vide la biuroul al IlI-le din Primărie. p. Primar: Th. Teutu. CAILE FERATE ROMANE PUBLICAȚIUNE. ad. No. 52368 j­88. La 15 Septembre 1888 st. nou (3 Septem­­bre st. vechiul se va ține concurs la Direc­țiunea generală a Căilor ferate Române gara de Nord pentru admiterea elevilor in scala specială de mișcare a drumului de fer. Cursurile regulate din acastă scală vor în­cepe la 1 Octombre st. nou (19 Septembre st. vechiu). Candidații vor trimite Direcțiunei Generale din București pănă la 1 Septembrie st. nov .20 August st. vechiu) o cerere cu indicațiu­­nea exactă a domiciliului și însoțită de actele constatătore : a) Că este român sau naturalisat. b) Că a absolvit cel puțin patru clase gim­­nasiale reale sau comerciale. c) Că a satisfăcut cerințelor legei de re­crutare. d) Că are cel mult 24 ani. Candidații cari vor fi absolvit in mod pri­vat studiile prescrise la punctul B. se vor ad­mite la examen după apreciarea Direcțiunei școllei, însușirea condițiunilor prescrise de punctele a, b, c și d se vor justifica prin acte auten­tice și legale, care se vor anexa la petițiunea prin care se solicită admiterea in scőlet. Aceste acte sunt următorele : 1) Actul de naștere, 2) Actul de studiile făcute, 3) Actul de tragere la sorți, 4) Actul de vaccinare și 5) Act de bună conduită. Candidații care vor însuși condițiunile pres­crise de punctele a, b, c și d, vor fi chemați să se presinte la examenul de admitere. Acei ale căror acte nu sunt suficiente vor fi înștiințați despre acesta, înapoindu-lise tot d’odată și actele. Candidații care nu locuesc in București, și cari vor însuși condițiunile de admitere pres­crise la punctele a, b, c și d, vor priimi un certificat pentru călătorie gratuită in cl. II de la stațiunea Căilor Ferate Române, cea mai apropiată de reședința lor la București și înapoi. Examenul de admitere va fi înscris și oral. La examenul înscris candidații trebue să facă in timp de o oră o compunere asupra unui subiect luat din cunoștințele ce trebue să posede, și care li se dă de comissiunea exa­­minătore. La examenul verbal candidații trebue să respingă la chestiuni din aritmetică, sistem metric, geometria elementară, geografia ele­mentară și Istoria țerei. Elevii admiși in sectă primesc o diurnă lunară de 60 lei pe timpul cât durează cursurile. La finele cursului elevii cari obțin note sa­­tisfăcătoare vor mai priimi și un ajutor de echipare pentru Intrarea lor in funcțiunea ce li se va încredința. București 26 Iulie 1888. Direcțiunea Generală. A­N­O­N­C­I­O­R­I Fabrică de Săpon in Pașcani Am­ânore­a vă face cunoscut că am înfiin­țat in Pașcani o Fabrică de Săpon. Diferitele plângeri care arată că nu se pote găsi nici un fel de adevărat și ne­falsificat săpon in industria țerei, mi-a dat ideia unei atare înființări. Cea mai mare parte din fabricatele indigene expuse vânzării sunt sau prin o enormă can­titate de federveis, tabcun, crohmală, șverspat, cenușă și alte diferite materiale adesea forte vâtămătore, sau printr’un prisos de var sodă etc falsificate și prin urmare m­isabile consu­matorului prin cantitate și calitate. Suponul meu nu conține nici cea mai mică amestecătură de stofe streine el constă numai din seu sau d­oi curat. Mulțumindu-mă numai cu un mic beneficiu și procurându’mi materialul en gros din cele întăi surse sunt in stare a vinde forte eft in realul meu product și ofer P. T. acest pro­duct loco Pașcani cu prețurile următore : Săpunul se pote găsi in bucăți tăiate de 1 kilo, și jumătate kilo, s­au in bucăți presate cu stampila firmei de 1/1 kilo. Prețurile aratate privesc cumpărarea en gros începând de la 50 kilo. Pentru cumpărarea in numerar se face o reducere de 2 la sută. Sper că voi fi incuragiat de onorabilul pu­blic in acestă nouă întreprindere. In curând voi înființa și in Iași un deposit, pe care -1 voi anansa. Cu su­mă A. ROHR* Bani 75 70 55 55 55 45 40 1 Kilogram Săpun superior alb (echte deutsche) Săpon superior galben (Kernseife) Săpon marmorat gris . . Săpon marmorat albastru . Săpon marmorat roș . . Săpon inferior marmorat . Săpon inferior gris (închis) Pensionatul WEITZSECKER Funducul Lozonschi, 2. las si. Anul școlar 1887—88. 21 elevi presenți la esamcnele de luniu 7 de cursul primar promovați. 11 de cursul gimnasial promovați. 3 repetenți sau eventual corigenți. Cursurile reîncep la 1 Septembre iar îns­crierile se primesc de la MS August. Școlarii preparați în particular și care după lege pentru a fi primiți în Licee sau Gimna­­sii trebue să fie supuși unui nou examen, se prepară pentru acest scop în IN­STITUTUK. SC I­EK Cursurile încep la 1 August. Pentru infor­­mațiuni la Institut Strada Carp No. 1. UN DOCAR AMERICAN de vânzare. A se adresa in strada Sără­­riei No. 55. Iași. LA FARMACIA CURȚEI REGALE Frații Konya au sosit tote Apele Minerale prospete din 1888 direct de la surse respective și sau regulat transporturi nouă in scurte intervale. Frații Konya. . a M­u­n­c­i­t Un tânăr neavând ocupație dorește a­ntr’a ca comptabil la o moșie. Doritorii sunt rugați a se adresa in strada Veche No. 56. ASUICII. Subsemnatul dispunând de timp, rog ca 15-nii proprietari ce doresc a contracta un îm­prumut asupra imobilelor DD-lor cu Societa­tea Creditului Urban Român din Iași.­­ A se adresa mie, obligându-mă a în plins tóte for­malitățile in cel mai scurt timp posibil și cu tote cheltuelile pe conta mea pănă la realisa­­rea­m­prumutului—fară ca onorabila clientelă să aibă nevoe de a face cea mai mică chel­­tueală in tot timpul lucrării. Doritorii sunt rugați a se adresa la Vasile Stambolianu in Ași, strada Sf. Atanasie No. 19. AIUMCR­ Se primesc in gazdă cu menaj și cu seri­oasă îngrijire Pedagogică, elevi care vor a l­regventa cursurile pe la gimnasiile și liceul din Iași, prețurile sunt forte moderate Dori­torii sunt rugați a se adresa strada Sf. Ata­nasie No. 19. AIUNCII­ Se aduce la cunoștința publică că pă­rinții cari ar căuta gazdă pentru copii, o pot găsi într’o familie unde pe lângă cea mai minuțiosă căutare materială se ocupă și cu cea intelectuală. Pentru informațiuni a se adresa la redacțiunea acestui ziat. Copii cari ar voi a se prepara, in tim­pul vacanției fie pentru limbele română, franceză sau germană pot găsi ore de lec­­țiuni cu preț moderat.— Aceiași personă predă lecțiuni particulare și in cursul a­­nului. A se adresa la redacțiunea aces­tui ziar-PARFUMERIE MARGUERITA SPECIALITĂȚI de A. MIGONE­T C. MILAN Medailtate la mai multe Exposițiuni DEDICAT S. Reginei de Italia Săpun . . .—MARGUERITA.—A. Migone Extract . . .—MARGUERITA.—A. Migone Apă de toaleta.—MARGUERITA.—A. Migone Pudra de Orez.—MARGUERITA—A. Migone Sasete . . .—MARGUERITA.—A. Migone Cosmetic. . .—MARGUERITA.—A. Migone Tote aceste articole sunt garan­tate că nu conțin nici substanță m­isibilă și sunt cu deosebire reco­­mandate Damelor elegante pentru dualitățile lor hygienice pentru deo­sebita lor fineță și parfumul lor de­licat și plăcut. toate Parfumeriile sus zise se găsesc in niște cutii forte elegate. DE VÂNZARE_ in tote Magazi­­nele de parfumerie. M.

Next