Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)
1888-10-14 / nr. 114
telegrame Londra 22 Oct. Se anunță din Constantinopol ziarului „ Daily News“ ca se fac mari silințe pentru a provoca o alianță între Rusia și Turcia. Sofia 22 Oct. Principele a visitat pe miniștrii. Proiectul de buget prostutat de guvern se va solda cu un deficit mai puțin însemnat cel precedent, Viena 22 Oct. Dupa o polemică susținuta lui «Contra ziarului rusesc „ Grajdanin “,si are acasă presa germana ca respândește știri false asupra pretinselor înarmări ale Rusiei, „Fremdenblatt“ zice, într’o notă oficiasa, ca după niște știri luate din sorginte acreditatâ se pregătește, în guvernămintele limitrofe occidentale ale Rusie, și tocmai într-un timp forte apropiat pentru primirea de ordine relative la deslocuri de trupe forte considerabile cari vor trebui să fie în curând îndreptate din interiorul Rusiei spre granița austro-germană. Viena 22 Oct. Principele Enric de Prusia, după ce a luat un concediu cordial de la împăratul, a plecat la 8 și 15 la Darmstadt. Principele moștenitor îl însoțise până la gară. Berlin 22 Oct. „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că Germania întreagă mulțumește Austriei și Italiei pentru primirea afectuosa făcută împăratului ei și că zilele petrecute la Viena, Roma și la Neapole, au lăsat o impresiune neștearsă în inima lui Wilhelm II. Germania va păstra totdeauna suvenirile ei. Sora 22 Oct. In sferele guvernamentale să zice că dacă d. de Hirs nu va consimți să reducă tarifele și să țină angajamentul verbal luat de dânsul in privința liniei Vakarel-Sarambey, guvernul bulgar va face să se suspende exploatarea liniei Zaribrod-Vakarel. Paris 28 Oct. D. de Freycinet visitează fortificările de la granița Sudjust. Jul a iubi rune aclamatia mut?. Intr’un toast rădicat in onorea ministrului de resbel, generalul Jappi a zis că armata întreagă apreciază calitațile d-lui de Freycinet. Roma 23 Oct. Ambasadorii Nigra și Tornielli sunt așteptați la Roma pentru a conferi cu d. Crispi. D. Crispi a primit ieri pe d. de Launay care va pleca pe la 2>a jumâtate a lui Noembre. „L’Italie“ zice doctorul Nerrazzini se va îmbarca pe la sfârșitul lunei la Masnah, de unde va merge în Abisinia cu o misiune a guvernului. Berlin 23 Oct. „Post“ zice că situația generală a Europei n’admite să creazâ că Rusia se ocupă actualminte cu pregătiri de resboiu în contra vecinilor de la Vest. De când cu visita impératului Wilhelm la Petersburg, relațiunile intre cele două imperii continua de a fi bune și amicale. Roma 23 Oct. „Osservatore Romano desminte formal știrea după care lord Salisbury ar fi informat pe cardinalul Rampolla printr’o Notă, că trimiterea unui represintant al Englitezei pe lângă Papa ar fi imposibilă. Rorna 23 Oct. Papa a trimis Cardinalului Lavigerie 300,000 de franci pentru rescumpărarea robilor. Berlin 23 Octomb. După „Berliner Tagblatt“ știrea căsătoriei principesei Victoria cu principele de Battemberg e fără temeiu. Borna 24 Oct. După informațieinile primite de minister și de administrația rețelei mediterane, numarul morților in nenorocirea de la Grassano ar fi de 19 și al răniților de 52. Exagerarea numărului morților provine probabil de acolo ca s’a trimis la fața locului 90 coșciuge și ca mulți cetățeni cari au scăpat desastrului s’au împrăștiat îndată pe câmpie. Londra 24 Oct.— Se anunță din Viena farului „Times“ că cercurile politice nu considera ca serioase știrile privitore la o alianță a Rusiei cu Turcia, Viena 24 Oct.— „Fremdenblatt“ vorbind de știrea relativă la o mișcare a trupelor rusești spre granița mice: Cunoștem puterea aliaților Europei și propriele nostre forțe; dar ocmai pentru acesta este de interesul general să le observe tote. Am constatat, pe baza unor informațiuni soioase, un fapt și am probat că in Austro-Ungaria se veghează asupra tot ceea ce se petrece dincolo de granițe. De altminterea situațiunea n’are nimic neliniștitor. Viena 24 Oct. După „Fremdenblatt“ s’au deschis negocieri pentru remiterea exploatărei liniei Lemberg- Cernăuțî Statului. Ziarele in general se de măsura guvernului român, ce a calificat precipitata. Moscova 24 Oct.— «să mare inconstrucțiune in centrul orașului s’a surpat strivind pe trecători și pe lucrători, se crede că sunt vreo 30 de victime. CRONICA INTERNA O declarațiune a d-lui Dim. Brătianu. Cetim ia «Națiunea* urmatorele : Ved că figurez și pe o listă care nu este lista comitetului electoral din care fac eu parte. Protestez și las in judecata publicului purtarea acelora cari și-au permis sf se serve de numele meu fără știrea și voia mea. Voturile ce voiu întruni neputând ști cărei liste au fost date, rog pe alegători să nu voteze nici unul pentru mine, căci, chiar daca ar și fi ales cu unanimitatea voturilor, nu pot consimți a intra in Cameră cu concursul voturilor date unei liste presentată de foștii colectiviști, cari nici in filele de restriște n’au învățat nimic, cari nu vor să ne lase macar putința d’a uita cum au guvernat și cum au cuflat de la putere. D Brătianu. D. general care ministrul de resbel a luat disposițiunea ca să le aducă grabnice ameliorări in scelele militare de regiment. Intre alte modificări se va spori numeral de ore pentru predarea studiilor. Un regulament va fi făcut in acest scop. D. col. Poenaru, comandantul diviziei a 3-a de stat major, a depus planurile și carta militară a Moldovei ce a lucrat-o in timpul verei dimpreună cu comisia geodesică a marelui statmajor. Curtea de apel din București a respins, ca nefundat, apelul făcut de casa din Pesta, in procesul ei de trei milione cu d. G. Gr. Cantacuzino. Consiliul de resbel care va judeca la 20 Oct. procesul căp. Stănciulescu va fi astfel compus: Col. Gorjan președinte, maiorii Stoica și Veropolu, căp Brătianumitriu membri. In Sibiu, unde s întrunit congresul bisericei române ortodoxe din Ungaria, s’a oficiat un parastas pentru reposații Andrei baron de Șaguna și Emanoil Gojdu, cari prin faptele lor s’au făcut nemuritori pentru nemul românesc. „Rom.“ află că in bugetul direcției căilor ferate, s’a prevăzut câte 40 lei pe lună pentru fiecare șef de stație, pentru însărcinarea ce i s’a dat de a fi dirigintele oficiului poștal, înființat de curând. La Predeal a căzut Luni zapadă in mare cantitate, așa că s’a făcut un drum de sanie. Mai mulți ofițeri, au făcut o escursiune cu sania. JS TH, BALASSAN .Românul“, gmoțul ce s’a produs când s’a despre furtul diamantele inei Gorciacoff, născuta Stufa, cite s’a judecat procesul și Ott( autorul furtului, a fost con« 2 aui Inchisóre. I . se va înfățișa înaintea îoală casație, recursul d-lui Opfra sentinței cursei de apel, ’1 condamnă la suma de IOC imendă. S ’oriei. — Din tabloul ce direpitalelor civile f Etorin^, ne timete, putem vedea, și luăm act cu plocere despre beneficiile ce aceste spitale dau societăței, că in decursul tentațien U bolnaviae ac 2159, Germani 139, Ruși 26, Turci 115, Greci 82, Sârbi Bulgari 308, alte state 20, iar la consultațiuni gratuite au fost 91,290 persone. (Rom.) Comitetul de organizare al viitorului congres universitar a însărcinat pe d. N. N. Săveanu, student in litere, să țină pe la sfârșit lunei acesteia, o conferință in orașul Piatra, pentru sporirea fondului asociațiunii generale a studenților universitari. Subiectul conferinței e: «menirea femeei in societate.* Cetățeni Pietreni au dat, cu ocazia congresului trecut, probe netăgăduite de nemărginita lor bună-voință cătră studenți, pentru ca să nu ne îndoim de un resultat satisfăcător al conferinței d-lui Săveanu. Grădina de copii de la S-ta Ecaterina a fost frecventată in luna lui August de 45 de copilași și in Septembre de 62. Precum se vede, acastă grădină de copii este bine condusă de societatea Hiar ■ u v ■ [UNK] [UNK] [UNK] cu 9.60 pâni la 12.90 lei hectolitrul, Recara cu 6.£5—7.50, orzul cu 5.80—5.90. O expoziție de bele-arte. Ateneul român, voind a constata starea artelor farmose în România în momentul terminări palatului său, a hotărât să organizeze, ia sălile acestui palat, o exposițiune de pictură, sculptură și arhitectură, cu tote ramificațiunile lor. Luând o asemenea hotărâre, Ateneul Își continuă misiunea sa de a desvolta și propaga gustul belelor-arte în România, de a încuraja pe artiști chiemând asupra operilor lor atențiunea publică, de a deștepta din ce in ce mai mult în clasele avute dorința de a-și procura operile de artă ale artiștilor noștrii, de a crea, cu un cuvânt, un curent artistic in România pe lângă atâtea altele ce există în sânul său. Ateniul face dar apel câtve toți artiștii români din țară de adresa operile ce voesc : expune șefului cancelariei sale, d-lui Ales. Stăncescu, (Palatul Ateneului), care le va da o chitanță în regulă despre aceste opere, chitanța în virtutea câria ele li se vor libera la închiderea exposițiunei. Natura operilor ce se vor primi intră în următorul cadru: Pictea; pictura cu uleiu pe pânză, pe sicori, ».iu pe orice tai de ipsoao,—acuarele,—p»riníe*p mimaturi și desemnări de tóte felurile,pictura de smalț, pe lariune,—pe porțelană,—cartone, etc. Sculptura: sculptură de statui, busturi, medalióne, pietre sculptate în relief,— pietre săpate. Arhitectura desemne și modele de arhitectură, studii și fragmente,—representații și proecte de edificiu,—restaurații dupe ruine și documente. Aplicațiunea artelor. Gravuri și litografii, săpături în negru, aquaforte, gravuri cu mai multe culori, litografii in negru cu creion și cu pensulă, cromolitografii, picturi pe stofe, picturi de decoruri, modele și tiparuri pentru figuri, ornamente etc., sculpturi ridicate din ciocan și pe table de metal, obiecte tomate, estampuri, camere, obiecte de plastică industrială decorative obținute prin procedeu mecanic, reducțiuni, etc., monete și medalii, fotografii pe hârtie și pe sticlă, argintărie artistică, bronz de artă, turnătorie de artă diverse, fierărie de artă, metaluri prelucrate. La acesta se va putea adăuga opere de imprimerie, legătorie de cărți, mobilare artistice, și broderii. * * * Obiectele se primesc in tóte filele in localul palatului Ateneului de la orele 9 jam. până la 12 dimineța și de la 3 pănă la 6 sera. Deschiderea exposițiunei fiind fixată pe 1 Noembrie s. c., obiectele vor trebui a fi trimise până la 25 Octombrie. Când exposițiunea va fi complectă, comitetul național pentru exposițiunea universală din Paris va fi invitat să numiască un juriu pentru a alege operile ce cu consimțimântul artiștilor vor putea figura lă acastă din urmă exposițiune. La închiderea exposiției Ateneul va distribui recompense artiștilor ale cărora opere vor fi premiate. Afacerea escrocului Antonie Tribilfov secția 11 corecțională. Ședința se deschide la orele 13 minții, tribunalul fiind incomplect ca la ședința precedentă. Dintre acuzați sunt presenți: Sion Gherei, Thița Gherei, Teodorini, I. Borănescu și Ștefan Vlădescu.Lipsesc: Andronic, preotul I. Georgescu, Elena Georgascu, major doctor Teodorescu. Din partea civilă și dintre martori lipsesc mai mulți. D. Nicolae Fleva se presintă ca apărător al dlui Ganciu Velicu, unul din partea civilă, și al dlui Ștefan Vlădescu, unul din acuzați. D. Fleva cere pentru Ștefan Vlădescu a se cita și un martor al său, Tache Georgescu, cu care să dovedesca că deposiția lui Mihail Eftimiu prin care spunea c’a prins un flagrand delict, este neadevărata. Tribunalul, asupra cestiunei incidentale rădicată eri de d. procuror de a se da mandate de arestare inculpaților absenți, respinge cererea, deorece legea penală nu dă acest drept tribunalului. Se procede la ascultarea prevențiilor Boronescu, Stefan Vlădescu, Sicn Gherei și Țiței Gherei, precum, a d-lui Mateiu Constantinescu, escrocat de Andronic, Stoian Marinescu și Gheorghe Zisan. Ședința se amână pentru a doua zi. COMUNICAT Mai multe ziare au reprodus o tetagramă din Tecuci, prin care d-nii Tache Anastasiu, D. Sturza, Mihail Cornea și alții denunțau d-lui președinte al consiliului de miniștri pretinse fapte de ingerințe administrative și de tulburare a liniștei publice. Cerându-se de îndată informațiuni de la parchetul local, ministerul aduce la cunoștința publică urmatorele constatări făcute : 1. D. Manolache Mihăilescu este implicat incă de la 9 iulie in două certări corecționale, sub prevenția de abuz de autoritate, urmat de nedrepte luări sevârșite in calitate de primar al comunei Țigănești, în detrimentul d lor C. Alianțe și Iliuță Bejan. Instrucțiunea neputând in mai multe rânduri obține înfățișarea lui, un mandat de aducere a fost necesar. De altmintrerea și acesta constrângere a fost imsorie, deorece Manolache Mihăilescu a dorit fără să se știe unde este in present refugiat Dosarul instrucțiunei, numerósele procese-verbale ale procurorului, lunga corespondență cu ministerul justiției, stabilesc o afacere penală de patru luni începută nu are nimic absolut de vătut cu alegerile viitoare. 2. Numitul Antonie Radovici este necunoscut in Tecuci. Nu s’a găsit urmele încarcerarea vre unui alegător cu acst nume, până in present, de altmintrelea, nu se găsește depusă vr’o plângere de felul acesta la parchet. 3. O manifestațiune a trecut, in adevĕr, Duminecă sara, sub ferestrele d-lui Take Anastasiu, strigând «jos Anastasiu* «jos Sturdza*, dar departe de a se fi aruncat cu pietre, servitorii dlui Anastasia au repezit bolovani asupra manifestanților cari trecuseră. Pietrele au lovit patrula de dorobanți ce organizase administrația pentru a menține ordinea. Proces-verbal de constatare a fost încheiat de d. colonel al regimentului. 4. Polițaiul orașului, presintându-se la d. Anastasiu pentru a lua lămuriri, a fost dat afară de d. Sturdza. Nici o stricăciune nu s’a constatat la casa d-lui Anastasiu. Acestea fiind faptele, publicul va aprecia că nu se pute imputa administrațiunei tecucene nici un fapt de presiune directă sau piezișă. Menit. Oficial. "ACTE OFICIALE. D. Costachi Rada s’a confirmat in funcțiunea de primar al comunei urbane Bacău. D-nii Dim. Florian, George Sotir, Șt. Popescu și I. Mainescu, absolvenți ai secțiunei conductorilor desemnatori de pe lângă scala națională de poduri și șosele, se admit ln cadrele corpului de conductori și ingineri civili ai Statului, cu gradul de conductor cl. III, și se detașiza in serviciul drumurilor, vecinate și comunale. D. Nic. Zanne, actual director al fabricei de bazalt și ceramică din București, se numește in postul de profesor la divisions conductorilor desemnatori de pe lângă scala națională de poduri și șosele. Sunt numiți: D. Stavri Petrescu, actualmente șef de deposit de sare cl. I, in serviciul esterior al regiei monopolurilor Statului, in postul de șef de deposit pentru tutunuri. D. Ion V. Miclescu in postul de șef de deposit cl. I in serviciul sftre: D. C. Resmeriță, este numit fiscal. CONSI BOOITOI Boii de jug După scirile ce avem mai înțile orei s’au făcut puține semi. tomne până acum. Seceta din lu August și parte din luna Septembre a fost o piedică generală, pentru prepararea pământului în viderea semănăturilor de tomna. S’au făcut puține ogare și acestea în rele condițiuni. Apucându-ne dar tomna reu preparați pentru a putea semăna cu grâne întinderi ca în alți ani, trebue să căutăm tóte mijlocele posibile pentru a câștiga prin bună chibzuință timpul pierdut, din împrejurări independente de voința omului, din cauza secetei și a imposibilităței de a face aveturi. In alți ani se începea cu semănatul pe la 20 sau 25 August, tn anul acesta mulți abia au put începe pe la 15 Septembre. S’a pierdut pentru semănăturile de tampă ~ 3 »imnul cel mai priincios enină-Grâul este privitl».». al țârei și prin urmare orice Împrejurat a ^ care ar contribui la împuținarea producțiunei acestei prețidse cereale, contibue în același timp la scăderea bogăției generale. Ca deosebire la noi producțiunea este basată pe întindere, avem cultura extensivă și orice scădere în întinderea cultivată se traduce prin o scădere proporționale în producțiune. Iată de ce zicem că trebue să căutăm pe cât se pute a câștiga timpul pierdut. Boii de jug sunt principalii factori la acesta privință. Suntem siliți de împrejurări să le cerem acum mai multă muncă ca de obiceiu, căci numai cu modul acesta vom putea acoperi parte din deficitul ce ne prezintă intinderea însămânțată cu greu pănă acum. Animalele sunt ca și mașinele de vapori. Puterea ce acestea din urmă pot desvolta este proporțională cu cantitatea de cărbuni, ce consumă pentru a le încălzi și a produce vapori și în același timp și cu volumul lor. Așa este și cu animalele de muncă, cum sunt boii de jug, cari sunt aprope exclusiv întrebuințați la noi pentru lucrările agricole. Câte-va cuvinte asupra îngrijirei și nu ștrirei boilor de muncă cred că au Cteres deosebit in momentele de față l că, de la puterea lor de muncă, di re °olta de grâu a anului viitor. In special pentru boi se póte aplca» v« mai multa dreptate că ei nu se nutresc numai cu ce introduc în stomac, ci cu deosebire cu aceea ce ei pot mistui și asimila. Tote animalele afară de rumegătore au un stomac simplu, format dintr-un sac, pe când rumegătorele, între care se prenumeră și boii, au stomacul format din 4 compartimente deosebite. La animalele nerumegătdre alimentele introduse în stomac se digeră și se asimileza traversând încetul cu încetul tubul digestiv (stomacul împreună cu mațele), fie animalul în repaus, fie în mișcare. Acestea dar pot să-șî repare forțele perdute din alimentele introduse în stomac fără alte precauțiuni particulare, fără șause lungi. Nu este tot astfel și cu boli. Stomacul lor, după cum am zis, are o conformațiune particulară; este compus din 4 compartimente și anume: 1) rumenul 2) bonetul 3) foiosul și 4) chiagul, care este în continuitate cu mațele. De acesta