Curierul Foaea Intereselor Generale, 1888 (Anul 15, nr. 2-144)

1888-10-14 / nr. 114

telegrame Londra 22 Oct. Se anunță din Con­­stantinopol ziarului „ Daily­ News“ ca se fac mari silințe pentru a provoca o alianță între Rusia și Turcia. Sofia 22 Oct. Principele a visitat pe miniștrii. Proiectul de buget prostutat de gu­vern se va solda cu un deficit mai puțin însemnat cel precedent, Viena 22 Oct. Dupa o polemică susținuta lui «Contra ziarului rusesc „ Grajdanin “,s­­i­ are acasă presa ger­mana ca respândește știri false asupra pretinselor înarmări ale Rusiei, „Frem­denblatt“ zice, într’o notă oficiasa, ca după niște știri luate din sorginte a­­creditatâ se pregătește, în guvernă­mintele limitrofe occidentale ale Rusie, și tocmai într-un timp forte apropiat pentru primirea de ordine relative la deslocuri de trupe forte considerabile cari vor trebui să fie în curând în­­dreptate din interiorul Rusiei spre gra­nița austro-germană. Viena 22 Oct. Principele Enric de Prusia, după­ ce a luat­­ un concediu cordial de la împăratul, a plecat la 8 și 15 la Darmstadt. Principele moș­tenitor îl însoțise până la gară. Berlin 22 Oct. „Gazeta Germaniei de Nord“ zice că Germania întreagă mulțumește Austriei și Italiei pentru primirea afectuosa făcută împăratului ei și că zilele petrecute la Viena, Roma și la Neapole, au lăsat o im­­presiune neștearsă în inima lui Wil­helm II. Germania va păstra tot­dea­­una suvenirile ei. Sora 22 Oct. In sferele guverna­mentale să zice că dacă d. de Hirs nu va consimți să reducă tarifele și să țină angajamentul verbal luat de dânsul in privința liniei Vakarel-Sa­­rambey, guvernul bulgar va face să se suspende exploatarea liniei Zari­­brod-Vakarel. Paris 28 Oct. D. de Freycinet vi­­sitează fortificările de la granița Sud­just. Jul a iubi rune aclamat­ia mut?. Intr’un toast rădicat in onorea mi­nistrului de resbel, generalul Jappi a zis că armata întreagă apreciază cali­tațile d-lui de Freycinet. Rom­a 23 Oct. Ambasadorii Nigra și Tornielli sunt așteptați la Roma pentru a conferi cu d. Crispi. D. Crispi a primit ieri pe d. de Launay care va pleca pe la 2>a ju­­mâtate a lui Noembre. „L’Italie“ zice doctorul Nerrazzini se va îmbarca pe la sfârșitul lunei la Masnah, de unde va merge în Abi­sinia cu o misiune a guvernului. Berlin 23 Oct. „Post“ zice că si­tuația generală a Europei n’admite să creazâ că Rusia se ocupă actualminte cu pregătiri de resboiu în contra ve­cinilor de la Vest. De când cu visita impératului Wil­helm la Petersburg, relațiunile intre cele două imperii continua de a fi bune și amicale. Rom­a 23 Oct. „Osservatore Ro­mano desminte formal știrea după care lord Salisbury ar fi informat pe car­dinalul Rampolla printr’o Notă, că tri­miterea unui represintant al Englitezei pe lângă Papa ar fi imposibilă. Rorna 23 Oct. Papa a trimis Car­dinalului Lavigerie 300,000 de franci pentru rescumpărarea robilor. Berlin 23 Octomb. După „Berliner Tagblatt“ știrea căsătoriei principesei Victoria cu principele de Battemberg e fără temeiu. Borna 24 Oct. După informațieinile primite de minister și de administrația rețelei mediterane, numarul morților in nenorocirea de la Grassano ar fi de 19 și al răniților de 52. Exage­rarea numărului morților provine pro­babil de acolo ca s’a trimis la fața locului 90 coșciuge și ca mulți cetă­țeni cari au scăpat desastrului s’au împrăștiat îndată pe câmpie. Londra 24 Oct.— Se anunță din Viena farului „Times“ că cercurile politice nu considera ca serioase ști­rile privitore la o alianță a Rusiei cu Turcia, Viena 24 Oct.— „Fremdenblatt“ vorbind de știrea relativă la o miș­care a trupelor rusești spre granița mice: Cunoștem puterea aliaților Eu­ropei și propriele nostre forțe; dar ocmai pentru acesta este de interesul general să le observe tote. Am con­statat, pe baza unor informațiuni so­ioase, un fapt și am probat că in Austro-Ungaria se veghează asupra tot ceea ce se petrece dincolo de gra­nițe. De altminterea situațiunea n’are nimic neliniștitor. Viena 24 Oct. După „Fremden­blatt“ s’au deschis negocieri pentru remiterea exploatărei liniei Lemberg- Cernăuțî Statului. Ziarele in general se de mă­sura guvernului român, ce a calificat precipitata. Moscova 24 Oct.— «să mare in­construcțiune in centrul orașului s’a surpat strivind pe trecători și pe lucrători, se crede că sunt vre­o 30 de victime. CRONICA INTERNA O declar­ațiune a d-lui Dim. Brătianu. Cetim ia «Națiunea* urmatorele : Ved că figurez și pe o listă care nu este lista comitetului electoral din care fac eu parte. Protestez și las in judecata publicului purtarea acelora cari și-au permis sf­ se serve de numele meu fără știrea și voia mea. Voturile ce voiu întruni neputând ști cărei liste au fost date, rog pe alegători să nu voteze nici unul pentru mine, căci, chiar daca ar și fi ales cu unanimitatea vo­turilor, nu pot consimți a intra in Came­ră cu concursul voturilor date unei liste presentată de foștii colectiviști, cari nici in filele de restriște n’au învățat nimic, cari nu vor să ne lase macar putința d’a uita cum au guvernat și cum au cuflat de la putere. D Brătianu. D. general care ministrul de res­­­bel a luat disposițiunea ca să le a­­ducă grabnice ameliorări in scelele mi­litare de regiment. Intre alte modificări se va spori nu­meral de ore pentru predarea stu­­diilor. Un regulament va fi făcut in acest scop. D. col. Poenaru, comandantul divi­ziei a 3-a de stat major, a depus pla­nurile și carta militară a Moldovei ce a lucrat-o in timpul verei dimpreună cu comisia geodesică a marelui stat­­major. Curtea de apel din București a res­pins, ca nefundat, apelul făcut de ca­sa din Pesta, in procesul ei de trei milione cu d. G. Gr. Cantacuzino. Consiliul de resbel care va judeca la 20 Oct. procesul căp. Stănciulescu va fi ast­fel compus: Col. Gorjan președinte, maiorii Stoi­ca și Veropolu, căp Brătian­u­­mitriu membri. In Sibiu, unde s întrunit congresul bisericei române or­todoxe din Ungaria, s’a oficiat un pa­rastas pentru reposații Andrei baron de Șaguna și Emanoil Gojdu, cari prin faptele lor s’au făcut nemuritori pen­tru nemul românesc. „Rom.“ află că in bugetul direc­ției căilor ferate, s’a prevăzut câte 40 lei pe lună pentru fie­care șef de sta­ție, pentru însărcinarea ce i s’a dat de a fi dirigintele oficiului poștal, înfiin­țat de curând. La Predeal a căzut Luni zapadă in mare cantitate, așa că s’a făcut un drum de sanie. Mai mulți ofițeri, au făcut o es­­cursiune cu sania. JS TH, BALASSAN­ ­ .Românul“, g­moțul ce s’a produs când s’a despre furtul diaman­­tele inei Gorciacoff, născuta Stuf­a, c­ite s’a judecat procesul și Ott( autorul furtului, a fost con« 2 aui Inchisóre. I . se va înfățișa înaintea îoal­ă casație, recursul d-lui Opf­­ra sentinței cursei de a­pel, ’1 condamnă la suma de IOC imendă. S ’oriei. — Din tabloul ce dire­pitalelor civile f Etorin^, ne timete, putem vedea, și luăm act cu plocere despre beneficiile ce aceste spitale dau societăței, că in decursul tentați­en U bolnavi­ae ac 2159, Germani 139, Ruși 26, Turci 115, Greci 82, Sârbi Bulgari 308, alte state 20, iar la consultațiuni gra­tuite au fost 91,290 persone. (Rom.) Comitetul de organizare al viitorului congres universitar a însărcinat pe d. N. N. Săveanu, student in litere, să țină pe la sfârșit­­ lunei acesteia, o conferință in orașul Piatra, pentru sporirea fondului a­­sociațiunii generale a studenților univer­sitari. Subiectul conferinței e: «menirea feme­­ei in societate.* Cetățeni Pietreni au dat, cu ocazia con­gresului trecut, probe netăgăduite de ne­mărginita lor bună-voință cătră studenți, pentru ca să nu ne îndoim de un resultat satisfăcător al conferinței d-lui Săveanu. Grădina de copii de la S-ta Eca­­terina a fost frecventată in luna lui August de 45 de copilași și in Sep­­tembre de 62. Precum se vede, acastă grădină de copii este bine condusă de societatea Hiar ■ u­ v ■­­ [UNK] [UNK] [UNK]­ cu 9.60 pâni la 12.90 lei hectolitrul, Reca­­ra cu 6.£5—7.50, orzul cu 5.80—5.90. O expoziție de bele-arte. Ateneul român, voind a constata starea artelor farmose în România în momentul terminări palatului său, a hotărât să or­ganizeze, ia sălile acestui palat, o expo­­sițiune de pictură, sculptură și arhitectură, cu tote ramificațiunile lor. Luând o asemenea hotărâre, Ateneul Își continuă misiunea sa de a desvolta și pro­paga gustul belelor-arte în România, de a încuraja pe artiști chiemând asupra o­­perilor lor atențiunea publică, de a deș­tepta din ce in ce mai mult în clasele a­­vute dorința de a-și procura operile de artă ale artiștilor noștrii, de a crea, cu un cuvânt, un curent artistic in România pe lângă atâtea altele ce există în sânul său. Ateniul face dar apel câtve toți ar­tiștii români din țară de adresa operile ce voesc : expune șefului cancelariei sale, d-lui Ales. Stăncescu, (Palatul Ateneului), care le va da o chitanță în regulă despre aceste opere, chitanța în virtutea câria ele li se vor libera la închiderea exposițiunei. Natura operilor ce se vor primi intră în următorul cadru: Picte­a; pictura cu uleiu pe pânză, pe sicori, ».iu pe ori­ce tai de ipsoao,—acua­­­­rele,—p»r­iníe*p mim­aturi și desemnări­­ de tóte felurile,­­pictura de smalț, pe lariune,—pe porțelană,—cartone, etc. Sculptura: sculptură de statui, busturi, medalióne, pietre sculptate în relief,— pietre săpate. Arhitectura desemne și modele de ar­hitectură, studii și fragmente,—represen­­tații și proecte de edificiu,—restaurații dupe ruine și documente. Aplicațiunea artelor. Gravuri și litografii, săpături în negru, aqua­forte, gravuri cu mai multe culori, litografii in negru cu creion­­ și cu pen­sulă, cromolitografii, picturi pe stofe, pic­turi de decoruri, modele și tiparuri pen­tru figuri, ornamente etc., sculpturi ridi­cate din ciocan și pe table de metal, o­­biecte tomate, estampuri, camere, obiecte de plastică industrială decorative obținute prin procedeu mecanic, reducțiuni, etc., monete și medalii, fotografii pe hârtie și pe sticlă, argintărie artistică, bronz de artă, turnătorie de artă diverse, fierărie de artă, metaluri prelucrate. La acesta se va putea adăuga opere de imprimerie, legătorie de cărți, mobi­lare artistice, și broderii. * * * Obiectele se primesc in tóte filele in localul palatului Ateneului de la orele 9 jam. până la 12 dimineța și de la 3 pănă la 6 sera. Deschiderea exposițiunei fiind fixată pe 1 Noembrie s. c., obiectele vor trebui a fi trimise până la 25 Octombrie. Când exposițiunea va fi complectă, co­mitetul național pentru exposițiunea uni­versală din Paris va fi invitat să numiască un juriu pentru a alege operile ce cu con­­simțimântul artiștilor vor putea figura lă acastă din urmă exposițiune. La închiderea exposiției Ateneul va dis­tribui recompense artiștilor ale cărora o­­pere vor fi premiate. Afacerea escrocului Antonie Trib­­ilfov secția 11 corecțională. Ședința se desch­ide la orele 13 min­ții, tribunalul fiind in­complect ca la ședința precedentă. Dintre acuzați sunt presenți: Sion Ghe­­rei, Thița Gherei, Teodorini, I. Borănes­­cu și Ștefan Vlădescu.­Lipsesc: Andro­­nic, preotul I. Georgescu, Elena Geor­gascu, major doctor Teodorescu. Din partea civilă și dintre martori lip­sesc mai mulți. D. Nicolae Fleva se pre­­sintă ca apărător al d­lui Ganciu Velicu, unul din partea civilă, și al d­lui Ștefan Vlădescu, unul din acuzați. D. Fleva cere pentru Ștefan Vlădescu a se cita și un martor al său, Tache Ge­orgescu, cu care să dovedesca că deposi­ția lui Mih­ail Eftimiu prin care spunea c’a prins un flagrand delict, este neade­­vărata. Tribunalul, asupra cestiunei incidentale rădicată eri de d. procuror de a se da mandate de arestare inculpaților absenți, respinge cererea, de­ore­ce legea penală nu dă acest drept tribunalului. Se procede la ascultarea prevențiilor Boronescu, Stefan Vlădescu, Sicn Gherei și Țiței Gherei, precum, a d-lui Mateiu Constantinescu, escrocat de Andronic, Sto­­ian Marinescu și Gheorghe Zisan. Ședința se amână pentru a doua zi. COMUNICAT Mai multe ziare au reprodus o teta­gramă din Tecuci, prin care d-nii Tache Anastasiu, D. Sturza, Mihail Cornea și alții denunțau d-lui președinte al consi­liului de miniștri pretinse fapte de inge­rințe administrative și de tulburare a li­­niștei publice. Cerându-se de îndată informațiuni de la parchetul local, ministerul aduce la cu­noștința publică urmatorele constatări fă­cute : 1. D. Manolache Mihăilescu este impli­cat incă de la 9 iulie in două certări co­recționale, sub prevenția de abuz de au­toritate, urmat de nedrepte luări sevâr­­șite in calitate de primar al comunei Ți­gănești, în detrimentul d lor C. Alianțe și Iliuță Bejan. Instrucțiunea neputând in mai multe rânduri obține înfățișarea lui, un mandat de aducere a fost necesar. De altmintrerea și acesta constrângere a fost im­sorie, de­ore­ce Manolache Mihăilescu a dorit fără să se știe unde este in pre­sent refugiat Dosarul instrucțiunei, numerósele pro­­cese-verbale ale procurorului, lunga co­respondență cu ministerul justiției, stabi­lesc o afacere penală de patru luni înce­pută nu are nimic absolut de vătut cu alegerile viitoare. 2. Numitul Antonie Radovici este ne­cunoscut in Tecuci. Nu s’a găsit urme­l­e încarcerarea vre unui alegător cu a­­cst nume, până in present, de altmin­trelea, nu se găsește depusă vr’o plân­gere de felul acesta la parchet. 3. O manifestațiune a trecut, in ade­vĕr, Duminecă sara, sub ferestrele d-lui Take Anastasiu, strigând «jos Anastasiu* «jos Sturdza*, dar departe de a se fi a­­runcat cu pietre, servitorii d­lui Anasta­sia au repezit bolovani asupra manifes­tanților cari trecuseră. Pietrele au lovit patrula de dorobanți ce organizase admi­nistrația pentru a menține ordinea. Pro­­ces-verbal de constatare a fost încheiat de d. colonel al regimentului. 4. Polițaiul orașului, presintându-se la d. Anastasiu pentru a lua lămuriri, a fost dat afară de d. Sturdza. Nici o stricăciune nu s’a constatat la casa d-lui Anastasiu. Acestea fiind faptele, publicul va apre­cia că nu se pute imputa administrațiu­­nei tecucene nici un fapt de presiune di­rectă sau piezișă. Menit. Oficial. "ACTE OFICIALE. D. Costachi Rada s’a confirmat in func­țiunea de primar al comunei urbane Bacău. D-nii Dim. Florian, George Sotir, Șt. Popescu și I. Mainescu, absolvenți ai sec­­țiunei conductorilor desemnatori de pe lângă scala națională de poduri și șosele, se admit ln cadrele corpului de conduc­tori și ingineri civili ai Statului, cu gra­dul de conductor cl. III, și se detașiza in serviciul drumurilor, vecinate și comunale. D. Nic. Zanne, actual director al fa­­bricei de bazalt și ceramică din București, se numește in postul de profesor la di­visions conductorilor desemnatori de pe lângă scala națională de poduri și șosele. Sunt numiți: D. Stavri Petrescu, actualmente șef de deposit de sare cl. I, in serviciul esterior al regiei monopolurilor Statului, in postul de șef de deposit pentru tutunuri. D. Ion V. Miclescu in postul de șef de deposit cl. I in serviciul sftre: D. C. Resmeriță, este numit fiscal. CON­SI BOOITOI Boii de jug După scirile ce avem mai în­țile­­ orei s’au făcut puține semi. tomne până acum. Seceta din lu August și parte din luna Septembre a fost o piedică generală, pentru prepararea pă­mântului în viderea semănăturilor de tomna. S’au făcut puține ogare și acestea în rele condițiuni. Apucându-ne dar tomna reu preparați pentru a putea semăna cu grâne întinderi ca în alți ani, trebue să căutăm tóte mij­­locele posibile pentru a câștiga prin bună chibzuință timpul pierdut, din împrejurări independente de voința omului, din cauza secetei și a imposibilităței de a face ave­­turi. In alți ani se începea cu semănatul pe la 20 sau 25 August, tn anul acesta mulți abia au put începe pe la 15 Septembre. S’a pierdut pentru semănăturile de tampă ~ 3­­ »imnul cel mai priincios enină-Grâul este privitl».». al țârei și prin urmare ori­ce Împrejurat a ^ care ar contribui la împuținarea produc­­țiunei acestei prețidse cereale, contibue în același timp la scăderea bogăției ge­nerale. Ca deosebire la noi producțiunea este basată pe întindere, avem cultura exten­sivă și ori­ce scădere în întinderea culti­vată se traduce prin o scădere proporți­onale în producțiune. Iată de ce zicem că trebue să căutăm pe cât se pute a câș­tiga timpul pierdut. Boii de jug sunt principalii factori la acesta privință. Suntem siliți de împre­jurări să le cerem acum mai multă muncă ca de obiceiu, căci numai cu modul acesta vom putea acoperi parte din deficitul ce ne prezintă intinderea însămânțată cu greu pănă acum. Animalele sunt ca și mașinele de va­pori. Puterea ce acestea din urmă pot desvolta este proporțională cu cantitatea de cărbuni, ce consumă pentru a le încălzi și a produce vapori și în același timp și cu volumul lor. Așa este și cu animalele de muncă, cum sunt boii de jug, cari sunt aprope exclusiv întrebuințați la noi pentru lucrările agricole. Câte-va cuvinte asupra îngrijirei și nu­ ș­trirei boilor de muncă cred­ că au C­­teres deosebit in momentele de față l că, de la puterea lor de muncă, di re °olta de grâu a anului viitor. In special pentru boi se póte aplca» v« mai multa dreptate că ei nu se nutresc numai cu ce introduc în stomac, ci cu deosebire cu aceea­ ce ei pot mistui și a­­simila. Tote animalele afară de rumegă­­tore au un stomac simplu, format dintr-un sac, pe când rumegătorele, între care se prenumeră și boii, au stomacul format din 4 compartimente deosebite. La animalele nerumegătdre alimentele introduse în sto­mac se digeră și se asimileza traversând încetul cu încetul tubul digestiv (stomacul împreună cu mațele), fie animalul în repaus, fie în mișcare. Acestea dar pot să-șî re­pare forțele perdute din alimentele intro­duse în stomac fără alte precauțiuni par­ticulare, fără șause lungi. Nu este tot ast­fel și cu boli. Stomacul lor, după cum am zis, are o conformațiune particulară; este compus din 4 compartimente și anume: 1) rumenul 2) bonetul 3) foiosul și 4) chiagul, care­­ este în continuitate cu mațele. De acesta

Next