Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-11-26 / nr. 128
D. Fano (din Genua), a presentat, un nou aparat fotografic cu care au putut înregistra in același timp, contracțiile anticamerilor și ventriculilor emibrionului de pui de 60 ore. Cu acest aparat a putut măsura viteza de propagațiune a undei peristaltice ce străbate cordul, ea este ca de 11 milimetri pe secundă. Fotografii ale secțiunelor cordului mișcând au dovedit că anticamerile sunt mai automate decât ventriculul și mai puțin excitabile, pe când ventriculii sunt mai excitabili și mai primitori de excitațiuni. Aceasta explică pentru ce anticamerile au o funcțiune mai resistentă decât ventriculii și pentru ce mișcarea începe de la înticamere și se propagă spre ventriculi. D. Arling (din Lyon) a vorbit despre firele nervose secretorii din cordonul cervical al marelui simpatic. Se știe, mai ales de la Lucsinger incope, că există fire nervose excita secretorii, d sr repetând aceste experiențe la boi, capre, etc., a vâdut ca cordonul cervical conține și fire nervose frenosecretorii (cari moderează secreția). Aceste concluzii sunt bazate pe faptul că, dupa secția cordonului cervical simpatic, partea corespunzătere a mucusei botului râmâne uscată câtva timp, și dacă injectăm un sânge pilot carpina, secreția devine mai abundentă decât pe partea opusă, aceasta ar dovedi că aci lipsește acțiunea frenosecretorie, cansatâ prin secția cordonului cervical al simpaticului. Dovada ar fi caracteristică cu secreția lacrimilor și a glandelor lui Meibomius, căci dacă se tac cordonul cervical, lacrămile și secreția meibomienă se sporesc forte evident in partea corespunzătare secțiunei, și dacă să injecta pilocarpina mai abundente decât acecelea din ochiul opus. D. Charrin (din Paris) a expus resultatul a 12 experiențe prin care a dovedit că productele solubile ale barilului piocianic, curate și lipsite de orice germen, măresc temperatura corpului când sunt injectate la animale. (Va urma). Sf. Sinod rusesc se mărginește a felicita pe mitropolitul Mihail. Cettinge 6 Dec. — Guvernul Muntenegrului negociază cu Serbia pentru admiterea a alți 2000 de emigranți muntenegreni. Berna 6 Dec.—Consiliul național a acordat 6 milione franci pentru isprăvirea fortificațiilor Gothard și a însărcinat pe consiliul federal să întreprindă studii speciale pentru întărirea lui St. Maurice (Valais) și a Ludensteugului (Grifon). Viena . Dec.— «Politische Correspondenz» află din Petersburg că administrația răsboiului a întreprins studii comparative a diferitelor sisteme de puști adoptate de guvernele străine. Sistema colonelului rus Bogortsev are mulți sorți de a fi adoptată. TELEGRAME Viena 5 Dec.—«Politische Correspondenz» publică o scrisore din Dettinge, în care se zlice că Porta respunzând reclamațiunilor Prințului de Muntenegru în privința protecțiunii neindestnlatare a mănăstirei Desan înpotriva Albanezilor, a declarat că a luat măsuri pentru restabilirea ordinei publice în vechea Serbie. Părintele Rafalovici starețul mănăstirei Desan refugiat la Ipek se va întorce în curând la Desan sub escorta a numeroși jandarmi. Prințul Nicolae a mulțumit ministrului otoman, Hamburg , Dec. — împăratul Germaniei a adresat lui Emin și lui Stanley o telegramă felicitândui pentru sfârșitul fericit al unei călătorii atât de primejdiose și urându-le bună sosire în lumea civilizată. Bruxel 5 Dec.— D. Bara a desvoltat la Cameră interpelarea sa în privința revocării șefului poliției, d. Gantier Derase; el a acuzat pe guvern că a ascuns dosarele afacerei și a atribuit revocarea unei dorințe de resburare, ministrul justiției a citit o scrisore a procurorului general care ’și la totă răspundea afacerei. Ședința a fost amânată pe mâine. O mulțime numerosă se grămădea în fața intrărilor Camerei, dar ordinea nu s’a turburat, deorece gardiștii ocupă stradele alăturate. Petersburg . Dec. — «Journal de St Petersburg», desminte în chipul cel mai categoric știrea dată de «Daily News» în privința negocierilor între Rusia și Turcia pentru renunțarea, din partea Rusiei la despăgubirea resboiului celui din urmă. Belgrad 5 Dec. — Mitropolitul Mihail a primit de la trei șefi de biserici ortodoxe autocefale răspunsul la circulara sa care anunță reinstalarea sa. Arhiepiscopul de Cipru (zice că întorcerea mitropolitului însemneză și întorcerea păcii, a ordinei și a iubirei între popor și cler. Mitropolitul Calcedoniei zice că întorcerea șefului Bisericei sârbești în condițiuni canonice constitue o victorie a Bisericei sârbești. CRONICA INTERNA Mercuri, 22 Noembre, la orele 10 dimineța, M. S. Regele a primit în audiență o delegațiune a consiliului general al județului Constanța, care a înmânat Majestăței Sale un raport despre dorințele și trebuințele acestui județ. Au fost aleși în comisia bugetară d-nii: P. Carp, Al. Hulban, C. Arion, I. Lahovary, I. Marghiloman, C. Ressu, N. Nicorescu, G. Panu, T. Nica, M. Tzony, Gr. Buiucliu, N. Filipescu, N. Voinov, M. N. Săulescu, E. Ionescu, G. Lahovary, Col. Vrabie, T. Ionescu, C. Eunescu, P. Enea, M. Balș, D-nii Panu, Săulescu și Nicorescu șiau dat demisiunile; în locul acestora s’au ales d-nii: dr. Macridescu, Mărescu și Cesianu. In ședința de Joi a Camerei, s’au mai ales 3 deputați pentru supravegherea casei de depuneri și consemnațiuni, și anume : d-nii I. Negruzzi, Ion Rădulescu și Poenaru-Bordea. Iată proiectul de lege ce a fost depus la biuroul Camerei de d. ministru de răsboiu, în ședința de Mercuri a Camerei. Art. unic.— Din clasa anului 1890 se va chema sub drapel 14,000 tineri pentru armata permanentă, 2,500 tineri pentru călărași cu schimbul, iar restul clasei, deducându-se cei dispensați, se vor înscrie între dorobanții cu schimbul, potrivit disposițiunilor legei de recrutare. Recrutarea se va face și contingentul se va chema conform legei asupra recrutării și conform cu cele prevăzute în legea asupra organisărei puterei armate. Vineri s’a și împărțit deputaților proiectul de lege pentru acordarea unui de 1,369,600 lei creditului urban din Iași, care va trebui s’o restitue in 20 de ani cu dobândă de 5 la sută. Iată proiectul de lege, pentru acordarea creditului de 1,369,000 Creditului urban din Iași . Art. 1. Guvernul este autorizat a avansa societăței Creditului funciar din Iași suma de 1,369,000 lei. Acesta sumă se va acoperi printr-o emisiune de rentă amortibilă, iar pănă la facerea acestei emisiuni, ea se va preleva din cele deja efectuate pentru diferite lucrări extraordinare. Art. 2. Suma de 1,369,000 lei se va restitui de societatea Creditului funciar urban din Iași, cu dobândă de 5 la sută, in timp de 20 ani, prin anuități semestriale de câte lei 54,535, bani 80. Acestă anuitate se va trece, pe de o parte, in budgetul de cheltueli al societăței, iar pe de altă parte in budgetul venituri ale Statului. Art. 3. Toți societarii Creditului funciar urban din Iași vor avea să suporte, proporțional cu capitalurile împrumutate, sarcinele acestei anuități; in acest scop, ei vor avea să plătească o parte asiguptă, pe lângă ratele convenționale pentru stingerea împrumuturilor. Art. 4. Societarii, ale căror împrumuturi se vor stinge înainte de termenul de 20 ani, fixat pentru rambursarea către Stat a avansului de 1,369,000 lei, precum și aceia cari vor vor să achite prin anticipațiune împrumuturile lor, sunt obligați, la lichidarea coruptului lor, a vărsa și partea lor asiguotă, din capitalul avansat de guvern pentru tot restul timpului ce are a mai curge pănă la împlinirea termenului de 20 ani. Art. 5. Guvernul nu va face avansul de 1,369,000 lei decât după ce societarii, întruniți in adunare generală, vor adera la dispozițiunile legei de față, in modul și cu condițiunile stabilite prin legea și statutele creditelor funciare astăzi in vigoare. CURIERUL TH. BALASSAN. CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 23 Noembre Ședința se deschide la ora 1 și jum. sub președința d-lui președinte Gr. Cantacuzino, fiind presenți 122 d-nn deputați Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Cererile de indigenat și pensiuni se trimet la secțiunile cu acest nume. D. D. Alexandrescu interpeleza pe d. ministru de finance și-l ruga a-i respunde ce are de gând in privința creditului funciar urban din Iași. Mai interpelează pe d. ministru de finance in privința unui casier de la Constanța, din Basarabescu. Ruga in același timp să orânduesca o altă anchetă financiară, căci cea din trecut nu a fost seriosă. D. deputat al Iașilor mai întreabă pe d-nn ministru al lucrărilor publice și-l rugă să dea deslușiri in privința reducerei tarifelor căilor nostre ferate, ce se vorbește de atâta timp că se va face. D. M. Ghermani ministrul de finance respunde că guvernul are de gând să aducă îmbunătățiri creditului din Iași, totodată d-nn Germani mai declară că se va da și o subvenție acestei instituțiuni. In acesta privință s’a și vorbit in mesagiul tronului. In ceea ce privește a doua interpelare, zice că cunoște pe d. Basarabescu de om onest și dacă s’ar fi abătut de la lege, atunci va orăndui o anchetă care să cerceteze dacă sunt sau nu adevărate cele arătate de d-nul Alexandrescu. D. M. Ghermani depune apoi la biuroul camerei mai multe proiecte de legi pentru deschiderea unui credit de un milion 6 sute mii fr. cu care sumă să se vie in ajutor creditului urban din Iași. (Aplause). Voci, urgența. Se admite urgența. D. N. Nicorescu rogă a se înscrie la ordinea Zilei proectul de lege pentru desființarea licențelor. Proectul acesta provine din inițiativa camerei și nimic n’are d-sa de sperat de la comisiunea consultativă, numită de minister. Bogă a se pune la ordinea Zilei imediat după discuția respunsului la adresa tronului. D. N. Ionescu. e in contra părerei d-nului Nicorescu, d-sa Z ce ca să nu se puie la ordinea Zilei acest proiect pănă ce guvernul nu se va pronunța. Pare că și-l insușește se întreabă de d. N. Ionescu. D. Vernescu având cuvântul, Zce că guvernul trecut in care figura d-sa la ministru de finance, avea cea mai mare bună-voință pentru a desființa licențele ca fiind o calamitate pentru țară, dar cea ce a fost greu, e modul după care se va face încasarea pe decalitru. In comunele urbane încasările se pot face lesne, dar la țară, in comunele rurale, se vor face cu anevoință, ba chiar funcționarii vor înghiți tot venitul, căci personalul urmărirei trebuie mărit. D. N. Nicolescu, respunde d-lor Vernescu și N. Ionescu , celui dintăi că d-sa n’a intrat in discuția acestui proiect acuma, ci a cerut înscrierea lui la ordinea Zilei celuilalt că e cât se poate de parlamentară cererea d-sale, că adunarea are dreptul de a propune legi din inițiativa ei, fără a mai consulta pe d. ministru respectiv. D. Nicorescu conchide cerând incă o dată a se pune la ordinea Zdlei acest proiect, deorece votarea lui e așteptată de majoritatea comercianților și de toți producătorii de spirt și vin in intrega țară. D. N. Ionescu, vorbește după d. Nicorescu in cestiune de regulament, susținând incă o dată cele espuse de d-sa mai sus, in privința precăderei ce au proiectele guvernamentale față cu cele pornite din inițiativa camerei. (Desaprobări). D. G. Panu e in contra teoriilor parlamentare a d-lui N. Ionescu. Directorul »Luptei*! Zice că numai in Anglia—de unde se adapă d. Ionescu—guvernul ia inițiativă tuturor proiectelor de legi, pe când in occident cele mai însemnate proiecte sociale, financiare și economice vin din băncile deputaților. Rolul deputatului nu e a fi numai grandarmul și păzitorul guvernului, ci a fi creatorul, precum și inițiatorul mai multor proiecte. (Aplause) După ce mai ia cuvântul d. Paladi, președintele adunărei zice să i se lase lui ficsarea ordinei de azi pe care o va presenta camerei și dacă nu-i va plăcea are dreptul s-o modifice. D. Ion Nădejde, rugă pe d. ministru al domeniilor si i se pune la disposițiune o copie de pe lucrările de parcelarea moșiilor statului din județul Iași și Ilfov, căci vrea să adreseze o interpelare in privința neregularităților ce s’au făcut cu acesta ocasiune. Se procede apoi la alegerea unui nou membru in comisiunea comunală in localul d-lui Cesianu demisionat. Se alege d. Drăghici din Roman. Se urmează apoi cu alegerea celorlalte comisiuni, după care ședința se ridică, anunțându-se cea viitare pentru mine. Ședința de la 24 Noembre Ședința se deschide la orele 2 și 20 m. sub președința d-lui G. Mârzescu, vice-președinte. Presenți 87 d-nn senatori. Se citește demisiunea d-lui V. A. Urechiă din comisia de răspuns la mesagiu. Motivul pe care ’l invocă d. Urechiă este că d-sa e liberat cu tendințe democratice și deci nu pate figura într’o comisie de răspuns la mesagiu ca acela în care a fost ales D. Tufelcică crede că trebue a se primi demisia. D. Budișteanu zice că demisia trebue respinsă. D. P. Grădișteanu biciuește purtarea majorității care cu ocazia alegerilor diferitelor comisiuni, lucrază după bunul ei placere prin urmare primirea demisiunei d-lui Urechiă. D. Ianov e contra primirei demisiei. D. Urechiă a fost ales cu o mare majoritate. Discuția se închide, și punându-se la vot demisia d-lui Urechiă se respinge. I. P. Grădișteanu anunță o interpelare d-lui ministru de resbel cu privire la modificarea codului militare, și anume cu privire la partea, unde-i vorba de personele compatibile ori incompatibile de a lua parte în consiliile de resbel. D. Gâlcă întrabă pe d. ministru al lucrărilor publice, dacă s’a făcut ceva pentru încetarea anomaliilor ce se observa cu ocazia transportărilor pe drumurile de fer. D. Al. Marghiloman arată greutatea ce guvernul a întâmpinat în acesta lucrare a sa. Asigură Senatul că s’a făcut tot ce s’a putut și că se va face și de aci în colo ca îndreptarea să se aducă. Ne maifiind nimic la ordinea Zilei, ședința se ridică la orele 3. Ședința de la 24 Noembre Ședința se deschide la ora 1 și jum. sub președenția d-lui președinte Gr. Cantacusino, fiind prezenți 117 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Se procede apoi la alegerea unui membru pentru supraveghiarea casei pensiunilor. Despuindu-se scrutinul e ales d. G. Duca cu 67 voturi. Se alege apoi un membru pentru desființarea taxei obligațiunilor rurale și domeniale. E ales d Vidrașcu cu 69 voturi. Ne mai fiind nimic la ordinea Zilei Camera trece în secțiuni. SENTATUL Senatul n’a ținut ședință Joi 23 Noembre, neavând nimic la ordinea Zolei. * SECȚIUNILE SENATULUI. Secțiunea 1.—D-nii Rușaveteanu N., Pr. S. S. Episcopul de Huși, Boerescu C., Urechiă V. Al., Calcantraur V., Florescu Em. Al., Grădișteanu P., Exarcu C. Greceanu Al, Dimitrie I. Simionescu Râmniceanu, Bușilă C , Ciolac C. I., Climescu C, Zerlendi Chr., Brăiloiu Anton, Negre N., Nicolae Chr., Tufelcică P., Brătășanu G., Pr. S. S. Episcopul de Buzău, Cristescu N. Secțiunea /N.-D-nii Călinescu D. (colonel), Ganea N., Șendrea St., Burada M. dr. Flondor Em., Kiriacescu I., Cămărășescu N , Ciurea D. I., Orăscu Al., Guși N., Jianu Amza, Pr. S. S. Episcopul de Argeș, Pr. S. S. Episcopul de Râmnic, Râmniceanu C. M., Lămotescu M., Munteanu M., Balșu Al, Ianov Ion, Teodosid de Miltiade, Pr. S. S. Episcopul Dunărei-de-Jos, Brăescu Costin, Deșliu C. Secțiunea III—D-nii Niculescu C. A., Alesandrescu N. I., Roseti Sc., Gâlcă I, Sturza Gr. M., Vilner Al., Cincu Anton, Peucescu I. (colonel), Gărdescu O., Sofian N., Micescu D., Mârzescu G., Plesnilă I., Marocneanu T., Roseti N. I, Bonachi Grigoriadi, Manu I. C. Blantort Al., Roseti G. T., Teohari I., Boboiceanu D., Daniilescu C. Secțiunea IV.—D-nii Budișteanu I. C., Filipescu G. G., Fotin G. C., Chițu G , Vasiliu Sava, Cotescu D. C., Șoimescu I., Grecenu S., Calalb G. dr., Alexandrescu N. Gr., I. P. S S. Mitropolitul Moldovei, Milo P., Ghețu M., Ulubeanu, Tonescu Anghel, Ilarjeu C., Mavrodin D. I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Bolintineanu G. I, Alcaz Eugeniu, Codrescu G. C., Sturza A. M., Aurelian P. Secțiunea V.,D-nii Fleva N., Goilav Ch. G., Logadi I. (colonel), Liteanu Vârnav Al., Cristescu D. dr., Crețulescu N., Racotă Hariton, Buzdugan C. V., Sturza C. G., Paciurea Leonida, Lerescu G. T., Gherasi L. N., Emandi N. (colonel), Economu St., Racota V., Furnarachi Aristide, Giani D., Borănescu St., Hrisoscoleu Al, Pr. S. S. Episcopul de Roman, Tiuleanu G., Florescu Em. I. (general), Soarec Const. CRONICA ESTERNA Armenia turcească Am scris, mai silele trecute că i se scrisese din Odesa unui har din Londra știrea despre o secretă înțelegere ce ar exista între porta și Rusia, și conform căreia pofta de bună voie ar ceda Rusiei o parte din Armenia. Știrea acesta a fost desmințită de ziarul «Politische Correspondenz» și unele din marile ziare din occident spun că nu există acea secretă înțelegere între portä și Rusia, și că întrega cestiă nu este decât următorea . Tot acest zvon nu este altceva decât o știre lansată în public de către d. Gladstone pentru că ei însuși ar voi să se întâmple acesta. Are credința că numai astfel s’ar putea resolva cestia armână. Se scrie însă în «Daily News» că guvernul Salisbury nu este câtuși de puțin dispus ca să lase pe Rusia să se întindă in Asia și că în cercurile politice din Londra nu se crede ca Turciei să-i convină a abdica de bună voie de la un teritoriu pe care -l posede și pe care uimeai nu il disputeză ba din contră, congresul de la Berlin i-a dat putere discreționară și tot de o dată i-a impus și datorința ca să păstreze nealterată acea țară. Cât despre guvernul actual englez față de ce știa armână, să știe că și-a făcut îndestul datoria, a protestat contra stărilor de lucrări rele din Armenia și a invitat pe porta ca să dea ordin sever agenților ei să fie mai omenoși față ca creștinii din Armenia. Guvernul otoman a și ascultat de invitarea ce i s-a făcut căci după cum i se asigură, a luat tóte mâsurile ce le-a putut pentru a li se face dreptate armenilor persecutați și nedreptățiți. CRONICA LOCALA *** (Serbare Națională). Marți 28 Noembre, este acea zi memorabilă, care Românii datoresc mărire, independența și glorie, este ziua în care a căzut cetatea PLEVNA, sub armele victorioase ale bravilor ostași români, conduși de bravul lor căpitan CAROL I. Credem că acesta zi, care va ramânea, în veci gravată în memoria tuturor Românilor adevărați, va fi serbată și de astă dată cu o solemnitate demnă de importanța ei, se va oficia un serviciu religios la catedrala mitropoliei, la care vor asista autoritățile civile și militare. (Curtea cu jurați). Vineri 1 Decembre a. c. se va deschide sesiunea Curței cu jurați din orașul nostru. Curtea va fi prezidată de d. consilier de curte Economu. *** (Lista juraților). Jurații din 4 sesiunea Decembre 1889 pentru Curtea cu jurați din Iași, sunt d-nii: Neaga C. comerciant, Cristea Al. colonel, Balș Al. prop, Trantomir Lazar, Drăghici Anastase adv, Cernat Al. căp., Buicliu Abgar adv., Ergiu G. (T.Frumos), Hadig Pavel agr., Cogălniceanu Gr. prop., Langa C. prop., Lupu I. Nec., Baltă Gh. adv., I. Constanțiu prop., Barozi Al. adv., Muzicescu G. prof., Coroi C. prop., Teohari G. C. prop., Poni P. prof . Pădure G. stud., Popovici Al. prop., Mihail I. prop. (pl. Stavnic), Ion Panaite comer., Stoianovici Al. prop., Gal Camil stud., Calin Icu prop., Stefania Hie prop., Buznea Anastase pens., Botez Gr. prop., Baldovici S. prop. Scorțescu G. prop., Karakasch A. Cristea prop. Zanfirescu Pandeleav„ Stoianovici Ch. comer., Rizu Gr. prop. Ghica A. Ianca prop. Snplementari: Bnzoea Mih. prof., Mircea Mih. adv., Motoș Teodose adv., Finkelștein V. medic, *** (Numire). Dl. Mureșanu pictor, in urma concursului depus și recomandărei juriului, este numit profesor de Estetică și istoria artelor, la Șcala de Bele- Arte din orașul nostru, *** (Mare ședință literară și dramatica). Mâne Luni 27 Noembre va avea loc în sala cea mare a otelului Trajan, o mare ședință literară și dramatică ținuta de dl. Armand Dutertre, de la teatrul național Odéon din Paris. Tote Ziarele din București erau pline de laudă la adresa acestui artist, și sperăm că și publicul nostru nu va pierde ocasiunea a-i admira. Iată programul ședinței: Partea literară Conferință asupra stărei actuale a teatrului și a artei dramatice în Franța. Partea dramatică. Le Crapaud . , V. Hugo Le Cid (.fragment) . Corneille Recit de la Bataille (role de Don Rodrigue) Une Soirée perdue au Théatre franșais . . . A. de Mustét Phédre ("fragment) . . Racine Rucit de la mort d’IIyppolyte (role de Théramene) Sonnet • , . Arven Aprés la bataille . . V. Hugo Epilogue . . . Paul Déroulede (Chapts de Soldat) Le jour des morts . . # * * La Bénédiction F. Coppée începutul la 8 ore sara.—Stal I 5 fr. Stal II 3 fr. *** (Creditul urban din Iași). Aflăm că Consiliul de miniștri a dispus presentarea unui proiect pentru deschiderea unui credit de 1,600,000 de lei pentru a veni in ajutorul Creditului urban din Iași. Dl. M. Ghermani, ministru de finanțe, a și depus tot acest proect de lege pe biuroul Camerei. Se speră că acest proiect de credit va veni in discuție în primile zile a lunei Decembre. *** (Donațiune). Epitropia spitalelor casei Sf. Spiridon din Iași este autorizată prin decretul No. 3.098, din 16 Noembre 1889, să primescă donațiunea de lei 220,000, făcută de onor. nostru concetâran d. Dimitrie Suceveanu în folosul acelei case, cu condițiune ca din venitul acestui capital, socotit a 13.200 lei anual, să se întreție șapte paturi de bolnavi la spitalul central din Iași, și să se plătească câteva legate particulare la diferite societăți de bine-faceri, conform actului de donațiune din 1 Noembre 1889. *** (O nouă societate). Aflăm că amploiații comerciali din orașul nostru au luat frumosa inițiativă de a fonda o so-