Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-06-11 / nr. 64

Anul al XVII-lea . 1. 64. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR . [N rASTr, pe an*, 24 Fr. — pe semestr­u 12 Fr pe trimestru 6 Fr. ["4 DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.~­­pe trimestru 7 Fr. STRÉINATATE..................................................40 Fr.— INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. IASS­ Duminică II (23) iunie 1889. CURIERUL FOAEA INTERESELOR GENERALE Apare Duminica, Miercurea și Vinerea ■2*­ t­­ ........ ....................... 1 *• ^ • •• • _ ^ " fL . * Calerud Lari al S • p­t­a­xxx­a­n­e­i ^ •&% Iunie . \sf . •* • ’ ' Iunie '­­^1 ^j| Jj| Duminică Ap. Vartalittulu­­i Vîrnav 23 Duminică Synodia 4—10 7—48 *“ Luni Cuv. Onufrie și Petre 24 Luni Nașterea sf. I­on Botezătorul Sfí SjÍÍjit­»1­’ 4—17 7—48­­ ® Marți Sf. Martiră. Aglina La 10 Iunie. Pătrariu din urmă, cu 25 Marti Prosper 4—17 7—48 14 Mercuri Profetul Elisafih ți sf. păr. Metodiu *. „u„­oi 26 Mercuri Ion 4-18 7-47 "> « Joi Sf. profet Amos tllnP frumos’ aP01 Pláe S1 vint- 27 Joi Ladislaus 4-18 ' 7-47 16 Vineri Sf. Tihon . 28 Vineri Leon Papa 4—19 7-47 _____1?.___ Sâmbătă Sf. Emanoil, Sa­vel ți Ismail 29 Sâmbătă f Ap. Petru și Paul 4—19 7—46 Wi­ 1W90 buni. (TH BALASSAN) CONRESPONDENȚI [N STREINATATE. Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien,­­ Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & C­o Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin Vt­. 20 bani. STIL VECHIU ! PIPA ! PATRONUL pI LEI ! TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ , STIL NOU | ȚATA­­ P­A­T­R­O­N­U­L'SSTI­LI^IEM­­»| I Râs. Sorelui | Apus. Sorelui Anul 1854. Anul 1711. Anul 1848. La 17. Anul 1570. X TT­IT­I : La II. Anul 1848 Se­­ proclamă în București revoluțiunea. La 12. Anul 1848. Bibescu ordonă mortea guvernului provizoriu. La 13. Anul 1377. Ludovic, Regele Ungariei, mare lăsând cu jurământ fiicei sale Maria de a supune România Austriacă ocupă România. Cantemir, Domnul Moldovei, anunță pe boeri de a se uni cu Rusia. Membrii guvernului provisoriu intră în București îndată după fuga lui Vodă Bibescu. Alexandru Il-lea, fiul lui Mihnea cel rău, despuie pe niște moșneni luându-le o moșie. La !4. La 15. La 16. AVIS Tipografia „Curței Regale* proprietatea d-lui Th. Balas­­san precum și Redacția și Ad­ministrația țiarului „Curie­rul* fața intereselor generale din Iași, s’au mutat in eta­jul de jos, a magazinelor foste a Bâncei, din strada Golia No. 46, in rând cu Librăria d-lui Dimitrie Daniel, in a­­propiere chiar și de fostul lo­cal al tipografiei, din strada Stefan-cel-Mare. Aducem a­­cesta la cunoștința onor­ noș­­trii clienți și’i rugăm a ne da tot concursul d-lor. Administrația. Dr. STERIE N. CIURCU Viena IX Pelihongasse No. 10. Cabinet de consultațiune cu somitățile me­dicale din loc. Avis pacienților români cari se duc pentru scopul acesta la Viena IRIEnnuT O cutie de argint pentru tutun pe co­­pertat sapate inițialele mele I. I. cu o ro­tiți de metal galben , a’a perdut pe strada Tivoli. *Cine o va găsi este rugat a o a­­duce la mine și va fi bine resplătit. loan lanov. Mie vănzare U fabrica din strada Moțoc No. 10 an strag pentru strugi­ feral, in mărime de 3 metri. Amatorii se bine­voiască a se adresa la Nicu Cazimir. IASSI 10 Iunie, 1889. ROTAȚIUNEA Ordin circular al d lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice cătră direcțiunile sa­lelor primare urbane din țară. Domnule director, înainte de punerea în aplicare a regulamentului de „rotațiune“ publicat prin „Monitorul oficial“ No. 1 din a. 3., fiind de dorit a se cunoște opioi­­unea întreg copului didactic din in­­te țsimeintul primar urban, asupra ce­lor trei sisteme de a utilisa pe inve­­stitor­io clasele elementare, sub-sem­­natul, cu o care ve invită a ve întruni, împreuna cu colegii d-vestrá din acel oraș, in ziua de 12 Iunie, orele 9 a.­­ m. în localul școlei, în scop de a pro­cede la culegerea prin vot a opiniu­­nilor d-lor institutori asupra acestei cestiuni. Președința se va încredința celui mai în vârstă dintre institutorii pre­­senți, care va fi asistat de doui se­cretari, cei mai tineri din membrii acelei întruniri. Se notifica d-vóstia spre știința, că pot lua parte la vot toți d-nii insti­tutori, ori­care ar fi titlul legal cu care funcționează: provisor, definitiv sau suplinitor. Votul se va exprima în scris pe an buletin pe care se va scrie, după părerea ce îmbrățișează votantul, având în vedere multiplele laturi ale cesti­­unei, unul din cele trei sisteme. Sistemul rotațiunei, adică acelaș in­stitutor trece în fie­care an, sau din doi în doi ani, de la o clasă la alta in mod ascendent sau descendent, pen­tru a reîncepe ciclul în acelaș chip; asupra acestei sisteme se va arăta clar opiniunea completă, adaugându-se felul rotațiunei: anuală sau bienală, în mod ascendent sau descendent. Sistemul pe materii, adică institu­torul propune lu fie­care an o grupă anume de materii, (ca la învățământul secundar) prin înțelegere cu colegii săi sau prin tragere la sorți, în tote cele trei clase II, III și IV, remâind la clasa I-a un singur institutor pen­tru tote obiectele, acesta având a fi hotărât prin sorți, asemenea la înce­putul fie­cărui an. Sistemul pe clase, acela care se practică azi, având adică fie­care clasă un institutor anume și neschimbat. Procesul-verbal al ședinței, consta­tator din resultatul votărei, se va îna­inta ministerului prin anume raport de câtre președintele întrunirei. Pentru conformare veți face, dom­nule director să se avizeze presenta adresă de cătră d-nii institutori ai școllei ce dirigeau­. Ministru: C. Boerescu. TELEGRAME. Paris 19 Iunie. Protopopul rus Ta­­cialoff a bine­cuvântat in timpul dimineței secțiunea rusască, românească, sârbească și cea grecească la exposiție. Berlin 19 Iunie. »Gazeta de Vossi su­ce că neutralitatea Elveției răspunde in­tereselor politice ale Europei. Acastă neu­tralitate nu constitue o situațiune privi­­lgiată a Elveției, ea există numai la in­­eresul marilor puteri. Confederațiunea nu fage nici un folos din acestă neutralitate. Dacă acesta din urmă ar fi suprimată, s-ar i­vi greutăți atât pentru Elveția cât și pen­tru marile puteri cărora ea servește de supapă de siguranță, și Europa s’ar îm­bogăți cu o nouă cestiune. Roma 19 Iunie. Astă seară. în cameră, d. Crispi a declarat că guvernul Italiei nu’și dă totei silințele pentru ca uniunea monetară hu­nă să durere, el adaugă că până acum nu pare că Englitera ar voi să adereze la acestă uniune, căci Engli­tera și Germania au asupra acestui punt principii diferite de ale Italiei. Sofia 19 Iunie. Ieri, un prânz de gală a avut loc un palat, în onorea d-lui Da­nici, agent al Serbiei, care pârăseșce in curând Sofia. Principele a rădicat un toast prin care a exprimat regretele sale pentru plecarea d­in Daniel, mulțumindu-i cât și-a îndeplinit misiunea cu tact și sinceritate cari au con­tribuit la întărirea raporturilor cordiale latre cele doua țări. Principele a băut în sănătatea tânărului rege, represintantul O­brenovicilor și pentru prosperitatea Serbiei, D. Daniel a mulțumit principelui și gu­vernului. D. Stambuloff, din cauza indisposiției care ține de câte­va z­ile, nu a asistat la prânz. Budapesta 20 iunie. Ziarele oficiose stabilesc o paralelă între bugetele Bosniei și Brzegovinei de o parte și al Serbiei de altă parte, pentru a arăta că starea eco­nomică a provinciilor ocupate e mai avan­­tagiosă de­cât a Serbiei și că contribua­bilul e mai puțin încărcat acolo de im­­posite. După acest tablou, impositul direct se urcă în Serbia 1» 5 fl. 31 crăițari pe când contribuabilul din Bosnia și Herzegovina nu plătește de­cât patru fl. și 9 crăițari. Cât pentru impositele indirecte, ele ar fi cu 41 la sută mai urcate în Serbia de­cât în provinciile ocupate. Constantinopol 19 Iunie. Porta acti­vează măsurile de precauțiune la granița turco-sârbească, în prevederea tulburărilor eventuale ce s’ar putea ivi la 26 iunie cu prilejul celebrării bătăliei de la Kossovo Știrile primite din Belgrad în acestă pri­vință continuă a fi forte alarmiste. O animație puțin obișnuită domina ieri la Porto, negreșit în urma noilor depeși alarmate din Belgrad. Intr’adevăr, după informațiunile nostre, acastă depeșă semnalează o neînțălegere desăvârșită între Regența și ministerul ra­dical ministrul e stăpân pe tóte, pe când regenții sunt cu desăvârșire nebăgați în samă Serbările de la Kossovo sunt orga­­nizate pe o scară forte întinsă și ast­fel ca să pută fi exploatate la alegerile vii­­tore în favorea partidului radical; de alt­fel cestiunea intórcerei reginei Natalia e pusă la o parte, căci șefii­ radicalilor se gândesc mai mult la resturnarea dinastiei domnitore in favorea principelui Munte­­negrului. Acastă depeșă ar încheia arătând că serbările de la Kossovo pot pricinui com­­plicațiuni seriose. Se iau de Pórta măsuri de precauțiune cari consistă în întărirea garnisónelor ce­lor trei vilaiete vecine cu Serbia. Aceste garnisane s-ar compune actualminte din 80,000 omeni din cari 25,000 numai pe granița sârbească. Porta a profitat de e­­venimentele din Serbia pentru a întări corpurile de trupe cari staționează în­spre Novi­ Bazar unde Austria pare că rea­­re­­cari măsuri cari pot ținti atât Serbia și Turcia. Belgrad 20 iunie. O circulară a ge­neralului Gruici, ministru afacerilor străine, desminte știrile alarmiste ale ziarelor. In­­tórcerea mitropolitului Mihail, celebrarea aniversării de la Kossovo și toastul Ța­rului adresat principelui Muntenegrului n’au nici o legătură cu politica străină a Serbiei a cărei sinceritate cătră dinastia domnitore e nesdruncinata. Belgrad 21 Iunie la tipografia Iova­­novici s’a găsit o proclamațiune care in­vită pe Slavii din Austro-Ungaria la o rescrilă, promițândule sprijinul străinătății. Proclamațiunea a fost confiscată. Re­sults din cercetările făcute în acestăi pri­vință, că proclamațiunea a fost remisă ti­pografiei de cătră un colaborator al zia­rului «Videle». Petersburg 21 iunie. Biserica ortodoxă rusască celebrează a 50 aniversare a uni­rea celor doue milione de creștini din Po­lonia și din Lituania ca biserica ortodoxă Principala serbare se va face la Wolna pe mormântul lui Iosef Siemaska care fu unul din principalii promotori ai acestei uniri. Roma 21 Iunie. O singhilie a cardi­nalului vicar adresată credincioșilor din diocesul Romei, se recomandă să celebreze 4­ua Sf. Petru, cu o îndoită pietate, ca o reparațiune a serbărilor celebrate în ono­rea lui Giordano Bruno. Camera a discutat bugetul ministerului afacerilor Străine. Răspunzând la mai multe întrebări a­­supra școllelor italienești din străinătate, D. Crispi a declarat că In urma inspecției vechilor școllei și a plângerilor continue in privința lor a trebuit se procedeze la o nouă organizare a școllelor. Nu mai era nici cu putință nici demn de a ajuta șco1e congreganiste antinaționale cari nu recu­­noscusera protecțiunea regelui Italiei, și nu voiau chiar în nici un cas, să admită visita consilierilor italieni. Trebue de alt­­minterea să se noteze, că fisele congre­­gațiuni atârnă politicamente de Francia și spiritualmente de Vaticanul. Guvernul ar fi lipsit strictei sale datorii, continuând a ajuta ni­ce scule cari nu sunt italienesci de­cât cu nume. Ministerul a fost tot­deauna produs de încurajiări pentru re­ligioșii cari le-au cerut după cum o­pro­bează acțiunea guvernului în China și în Țara Sfântă. Domnul Crispi relevează câ­teva dificultăți ce s’au întâmpinat la cre­area scőlelor la Constantinopol. Dar aceste dificultăți au fost din feri­cire înlăturate într’o deplină înțelegere cu Poarta. D­orispi enumeră în urmă tate resul­­tatele obținute. Bugetul afacerilor străine e aprobate și va fi votat a fi într’un mod definitiv la scrutin secret. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 7 Iunie. (Urmare). D. N. Voinov vorbind in chestiune personală și apărându-se contra acusurilor ce d. Blarem­­berg i-a adus pe nedrept și incidental, acu­­zându-l pentru fapte ce le-a făcut când d. Bla­­rem­berg îi solicitase o favore. D. Blarembarg îl întrerupe zicându’i de 3 ori una după alta: «Minți, în modul cel mai infam». D. Voinov. Păstrez biletul prin care îmi ceri acea favore. Nou scandal. La cuvintele d-lui Blaremberg, oposițiunea protestezi atât contra cuvintelor d-sale nepar­lamentare, cât și contra președintelui care nu l’a chemat la ordine. Mai vres ce să vorbesc! d. Nicorescu, care protestez! contra scandalului de a­fară, dar majoritatea vocii erez! și ast­fel incidentul se închide. * D. Teodorescu raportorul comisianei buge­tare citește raportul seu. D. Vernescu luând cuvântul, negi că ar fi cerut să se voteze bugetele în bloc, după cum îi imputase d­­eca. Susține apoi proectul de buget. D. Panu, spune că în fața actelor arbitrare la care vede că s’a dedat majoritatea, în fața impactenței de care vede că sunt cuprinși gu­vernamentalii, de­și a studiat bugetele renun­ță de a sub cuvântul și a discuta asupra bu­getelor. Se votez­ apoi rând pe­ rând și fară nici o discuție diferitele art. din­ bugetul veniturilor. Se procede apoi la vot ca bile și proiectul este primit in total. Se ia in discuție legea bugetară. Ea se primește însă fără ca cine­va­, să iii cuvântul, și punându-se la vot se primește. D. T. Nica, citește raportul bugetului casei de depuneri și consemnațiuni, și se votează fără discuție. Se dă cetire raportului bugetului casei de dotațiuni a astei. După ce proectul este luat în considerare, se pune la vot in total cu bile și se adoptă cu 71 voturi contra I. D. Catargiu depune pe biuroul Camerei pro­iectul de lege contra cumulului amendat de Senat. Acest proiect se trimite la comitetul dele­gaților. Se procede la alegerea comisiunei de veri­ficare a socotelilor și se aleg doi. Iancovescu, Nucșoreanu, Epureanu și Caracostea iar pen­tru cel de al 5-le­a balotaj. După ce se votez! mai multe credite finan­ciare se începe votarea pensiunilor. D. Fătu cere a se lua în cercetare proiec­tul de lege pentru pensiunea d-nei Paganu. Acestă pensiune se votez! cu unanimitate de 67 voturi. D. M. Kogălniceanu citește raportul și pro­ectul de lege pentru acordarea unei pensiuni văduvei lui P. Mavrogheni. Proiectul este luat în considerare. D. A. Lahovari zice că numele lui Mavro­gheni strălucește în istoria contimporană a Ro­mâniei și că-i o datorie pentru țară a vota a­­castă pensiune. O țară se onoreza onorând pe bărbații sei cei mari (aplause). Legea pusă în total la vot se primește cu 53 voturi contra 23. După ce se mai voteză încă câte­va proecte de legi, ședința se ridică la orele 7. Ședința de la 8 iunie. Ședința se deschide la ora 1­30. Președința d-lui P. Protopopescu. Presenți 98 d­in deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunele respective. D. Parianu își dă demisia sa din deputat al colegiului III de Vlașca. D. Ernest Sturdza de asemenea își dă de­misia din deputăție. D. Stăncescu (Mehedinți) de asemenea își dă demisia din Cameră. Tustrele aceste demisiuni, puse la vot se primesc de Cameră. D. Nicorescu, cere ca in conformitate cu usurile parlamentare să se arăte și motivele, (ilaritate generală). Voci, a’au ficut bobocii d-lui Catargiu. D. Gr. Păucescu depune la biroul cantrei mai multe proiecte de legi. D. Tocilescu, rug­ a se lua in desbatere az| proiectul de lege privitor la construirea liniei Iași-Dorohoiu. D. Al. Enacovici, cera a se vota mai întăiu proiectul de lege in contra cumulului, proect, ce a fost amendamentat de Senat. Banca ministerială fiind consultată, dacă admite a se interverti ordinea de zi, 6 fi0 P­e­rerea se vota mai întăiu proiectul de lege, prin care se modifică art. 146 din tariful ge­neral relativ la reducerea facselor ce sunt puse asupra medicamentelor străine. Nu luând nimenea cuvântul proectul se pune la vot cu bile. Votanți 68. Bile albe pentru 66. Bile negre contra 2. Deci proiectul s’a adoptat. Se procede apoi la alegerea membrilor co­misiunei pentru luarea socotelilor Statului. Sunt aleși d-nii: Iancovescu, Nucșoreanu, Epureanu și Caracostea. Intre d-nii D. R. Rosetti și Pătărlăgeanu e balotagiu. Se procede din nou la alegerea unui al 5-lea membru. A fost ales d. Radu Pătărligeanu, care a obținut 55 voturi in contra d-lui D. R Ro­­setti care a obținut numai 40 voturi din 95 votanți. Se votează apoi fără discuțiune un credit 1000 de lei pentru ministerul justiției. Creditul de 1000 lei pentru repararea se­minarului din Huși, a fost de asemenea votat de Cameră. Se mai voteză mai multe credite, apoi c­­­ineva se descomplectezl, rîdicându-se ședința. SEXT-A­rr-cris Ședința de la 7 iunie. Ședința se deschide la orele 2 luni. Președința d-lui general Florescu. Presenți 72 d-nn senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective La ordinea zilei e urmarea discuției asupra legei pentru inaintirile în armată.

Next