Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-06-11 / nr. 64
Anul al XVII-lea . 1. 64. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR . [N rASTr, pe an*, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr pe trimestru 6 Fr. ["4 DISTRICTE, pe an. 28 Fr.— pe semestru 14 Fr.~pe trimestru 7 Fr. STRÉINATATE..................................................40 Fr.— INSERTIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE » ... 1 Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Anunciuri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b. IASS Duminică II (23) iunie 1889. CURIERUL FOAEA INTERESELOR GENERALE Apare Duminica, Miercurea și Vinerea ■2* t ........ ....................... 1 *• ^ • •• • _ ^ " fL . * Calerud Lari al S • ptaxxxanei ^ •&% Iunie . \sf . •* • ’ ' Iunie '^1 ^j| Jj| Duminică Ap. Vartalittului Vîrnav 23 Duminică Synodia 4—10 7—48 *“ Luni Cuv. Onufrie și Petre 24 Luni Nașterea sf. Ion Botezătorul Sfí SjÍÍjit»1’ 4—17 7—48 ® Marți Sf. Martiră. Aglina La 10 Iunie. Pătrariu din urmă, cu 25 Marti Prosper 4—17 7—48 14 Mercuri Profetul Elisafih ți sf. păr. Metodiu *. „u„oi 26 Mercuri Ion 4-18 7-47 "> « Joi Sf. profet Amos tllnP frumos’ aP01 Pláe S1 vint- 27 Joi Ladislaus 4-18 ' 7-47 16 Vineri Sf. Tihon . 28 Vineri Leon Papa 4—19 7-47 _____1?.___ Sâmbătă Sf. Emanoil, Savel ți Ismail 29 Sâmbătă f Ap. Petru și Paul 4—19 7—46 Wi 1W90 buni. (TH BALASSAN) CONRESPONDENȚI [N STREINATATE. Pentru FRANCIA s se primesc anunciuri la Domnul Adam, négociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,31, Passage Verdeau, Paris.—Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis strada St Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A Oppelik, primul Biurou de Anunciuri austriac, Wien, Stubenkastei No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 3, Wien. Rotter & Co Biemergasse 12 Wien.—Pentru ANGLIA , D. John F. Jones, 166. Fleet Street, Londra, E. C. Manuscriptele nepublicate se vor arde. fin Vt. 20 bani. STIL VECHIU ! PIPA ! PATRONUL pI LEI ! TIMPUL DIN SĂPTĂMÂNĂ , STIL NOU | ȚATA PATRONUL'SSTILI^IEM»| I Râs. Sorelui | Apus. Sorelui Anul 1854. Anul 1711. Anul 1848. La 17. Anul 1570. X TTITI : La II. Anul 1848 Se proclamă în București revoluțiunea. La 12. Anul 1848. Bibescu ordonă mortea guvernului provizoriu. La 13. Anul 1377. Ludovic, Regele Ungariei, mare lăsând cu jurământ fiicei sale Maria de a supune România Austriacă ocupă România. Cantemir, Domnul Moldovei, anunță pe boeri de a se uni cu Rusia. Membrii guvernului provisoriu intră în București îndată după fuga lui Vodă Bibescu. Alexandru Il-lea, fiul lui Mihnea cel rău, despuie pe niște moșneni luându-le o moșie. La !4. La 15. La 16. AVIS Tipografia „Curței Regale* proprietatea d-lui Th. Balassan precum și Redacția și Administrația țiarului „Curierul* fața intereselor generale din Iași, s’au mutat in etajul de jos, a magazinelor foste a Bâncei, din strada Golia No. 46, in rând cu Librăria d-lui Dimitrie Daniel, in apropiere chiar și de fostul local al tipografiei, din strada Stefan-cel-Mare. Aducem acesta la cunoștința onor noștrii clienți și’i rugăm a ne da tot concursul d-lor. Administrația. Dr. STERIE N. CIURCU Viena IX Pelihongasse No. 10. Cabinet de consultațiune cu somitățile medicale din loc. Avis pacienților români cari se duc pentru scopul acesta la Viena IRIEnnuT O cutie de argint pentru tutun pe copertat sapate inițialele mele I. I. cu o rotiți de metal galben , a’a perdut pe strada Tivoli. *Cine o va găsi este rugat a o aduce la mine și va fi bine resplătit. loan lanov. Mie vănzare U fabrica din strada Moțoc No. 10 an strag pentru strugi feral, in mărime de 3 metri. Amatorii se binevoiască a se adresa la Nicu Cazimir. IASSI 10 Iunie, 1889. ROTAȚIUNEA Ordin circular al d lui ministru al cultelor și instrucțiunei publice cătră direcțiunile salelor primare urbane din țară. Domnule director, înainte de punerea în aplicare a regulamentului de „rotațiune“ publicat prin „Monitorul oficial“ No. 1 din a. 3., fiind de dorit a se cunoște opioiunea întreg copului didactic din inte țsimeintul primar urban, asupra celor trei sisteme de a utilisa pe investitorio clasele elementare, sub-semnatul, cu o care ve invită a ve întruni, împreuna cu colegii d-vestrá din acel oraș, in ziua de 12 Iunie, orele 9 a. m. în localul școlei, în scop de a procede la culegerea prin vot a opiniunilor d-lor institutori asupra acestei cestiuni. Președința se va încredința celui mai în vârstă dintre institutorii presenți, care va fi asistat de doui secretari, cei mai tineri din membrii acelei întruniri. Se notifica d-vóstia spre știința, că pot lua parte la vot toți d-nii institutori, oricare ar fi titlul legal cu care funcționează: provisor, definitiv sau suplinitor. Votul se va exprima în scris pe an buletin pe care se va scrie, după părerea ce îmbrățișează votantul, având în vedere multiplele laturi ale cestiunei, unul din cele trei sisteme. Sistemul rotațiunei, adică acelaș institutor trece în fiecare an, sau din doi în doi ani, de la o clasă la alta in mod ascendent sau descendent, pentru a reîncepe ciclul în acelaș chip; asupra acestei sisteme se va arăta clar opiniunea completă, adaugându-se felul rotațiunei: anuală sau bienală, în mod ascendent sau descendent. Sistemul pe materii, adică institutorul propune lu fiecare an o grupă anume de materii, (ca la învățământul secundar) prin înțelegere cu colegii săi sau prin tragere la sorți, în tote cele trei clase II, III și IV, remâind la clasa I-a un singur institutor pentru tote obiectele, acesta având a fi hotărât prin sorți, asemenea la începutul fiecărui an. Sistemul pe clase, acela care se practică azi, având adică fiecare clasă un institutor anume și neschimbat. Procesul-verbal al ședinței, constatator din resultatul votărei, se va înainta ministerului prin anume raport de câtre președintele întrunirei. Pentru conformare veți face, domnule director să se avizeze presenta adresă de cătră d-nii institutori ai școllei ce dirigeau. Ministru: C. Boerescu. TELEGRAME. Paris 19 Iunie. Protopopul rus Tacialoff a binecuvântat in timpul dimineței secțiunea rusască, românească, sârbească și cea grecească la exposiție. Berlin 19 Iunie. »Gazeta de Vossi suce că neutralitatea Elveției răspunde intereselor politice ale Europei. Acastă neutralitate nu constitue o situațiune privilgiată a Elveției, ea există numai la ineresul marilor puteri. Confederațiunea nu fage nici un folos din acestă neutralitate. Dacă acesta din urmă ar fi suprimată, s-ar ivi greutăți atât pentru Elveția cât și pentru marile puteri cărora ea servește de supapă de siguranță, și Europa s’ar îmbogăți cu o nouă cestiune. Roma 19 Iunie. Astă seară. în cameră, d. Crispi a declarat că guvernul Italiei nu’și dă totei silințele pentru ca uniunea monetară hună să durere, el adaugă că până acum nu pare că Englitera ar voi să adereze la acestă uniune, căci Englitera și Germania au asupra acestui punt principii diferite de ale Italiei. Sofia 19 Iunie. Ieri, un prânz de gală a avut loc un palat, în onorea d-lui Danici, agent al Serbiei, care pârăseșce in curând Sofia. Principele a rădicat un toast prin care a exprimat regretele sale pentru plecarea din Daniel, mulțumindu-i cât și-a îndeplinit misiunea cu tact și sinceritate cari au contribuit la întărirea raporturilor cordiale latre cele doua țări. Principele a băut în sănătatea tânărului rege, represintantul Obrenovicilor și pentru prosperitatea Serbiei, D. Daniel a mulțumit principelui și guvernului. D. Stambuloff, din cauza indisposiției care ține de câteva zile, nu a asistat la prânz. Budapesta 20 iunie. Ziarele oficiose stabilesc o paralelă între bugetele Bosniei și Brzegovinei de o parte și al Serbiei de altă parte, pentru a arăta că starea economică a provinciilor ocupate e mai avantagiosă decât a Serbiei și că contribuabilul e mai puțin încărcat acolo de imposite. După acest tablou, impositul direct se urcă în Serbia 1» 5 fl. 31 crăițari pe când contribuabilul din Bosnia și Herzegovina nu plătește decât patru fl. și 9 crăițari. Cât pentru impositele indirecte, ele ar fi cu 41 la sută mai urcate în Serbia decât în provinciile ocupate. Constantinopol 19 Iunie. Porta activează măsurile de precauțiune la granița turco-sârbească, în prevederea tulburărilor eventuale ce s’ar putea ivi la 26 iunie cu prilejul celebrării bătăliei de la Kossovo Știrile primite din Belgrad în acestă privință continuă a fi forte alarmiste. O animație puțin obișnuită domina ieri la Porto, negreșit în urma noilor depeși alarmate din Belgrad. Intr’adevăr, după informațiunile nostre, acastă depeșă semnalează o neînțălegere desăvârșită între Regența și ministerul radical ministrul e stăpân pe tóte, pe când regenții sunt cu desăvârșire nebăgați în samă Serbările de la Kossovo sunt organizate pe o scară forte întinsă și astfel ca să pută fi exploatate la alegerile viitore în favorea partidului radical; de altfel cestiunea intórcerei reginei Natalia e pusă la o parte, căci șefii radicalilor se gândesc mai mult la resturnarea dinastiei domnitore in favorea principelui Muntenegrului. Acastă depeșă ar încheia arătând că serbările de la Kossovo pot pricinui complicațiuni seriose. Se iau de Pórta măsuri de precauțiune cari consistă în întărirea garnisónelor celor trei vilaiete vecine cu Serbia. Aceste garnisane s-ar compune actualminte din 80,000 omeni din cari 25,000 numai pe granița sârbească. Porta a profitat de evenimentele din Serbia pentru a întări corpurile de trupe cari staționează înspre Novi Bazar unde Austria pare că rearecari măsuri cari pot ținti atât Serbia și Turcia. Belgrad 20 iunie. O circulară a generalului Gruici, ministru afacerilor străine, desminte știrile alarmiste ale ziarelor. Intórcerea mitropolitului Mihail, celebrarea aniversării de la Kossovo și toastul Țarului adresat principelui Muntenegrului n’au nici o legătură cu politica străină a Serbiei a cărei sinceritate cătră dinastia domnitore e nesdruncinata. Belgrad 21 Iunie la tipografia Iovanovici s’a găsit o proclamațiune care invită pe Slavii din Austro-Ungaria la o rescrilă, promițândule sprijinul străinătății. Proclamațiunea a fost confiscată. Results din cercetările făcute în acestăi privință, că proclamațiunea a fost remisă tipografiei de cătră un colaborator al ziarului «Videle». Petersburg 21 iunie. Biserica ortodoxă rusască celebrează a 50 aniversare a unirea celor doue milione de creștini din Polonia și din Lituania ca biserica ortodoxă Principala serbare se va face la Wolna pe mormântul lui Iosef Siemaska care fu unul din principalii promotori ai acestei uniri. Roma 21 Iunie. O singhilie a cardinalului vicar adresată credincioșilor din diocesul Romei, se recomandă să celebreze 4ua Sf. Petru, cu o îndoită pietate, ca o reparațiune a serbărilor celebrate în onorea lui Giordano Bruno. Camera a discutat bugetul ministerului afacerilor Străine. Răspunzând la mai multe întrebări asupra școllelor italienești din străinătate, D. Crispi a declarat că In urma inspecției vechilor școllei și a plângerilor continue in privința lor a trebuit se procedeze la o nouă organizare a școllelor. Nu mai era nici cu putință nici demn de a ajuta șco1e congreganiste antinaționale cari nu recunoscusera protecțiunea regelui Italiei, și nu voiau chiar în nici un cas, să admită visita consilierilor italieni. Trebue de altminterea să se noteze, că fisele congregațiuni atârnă politicamente de Francia și spiritualmente de Vaticanul. Guvernul ar fi lipsit strictei sale datorii, continuând a ajuta nice scule cari nu sunt italienesci decât cu nume. Ministerul a fost totdeauna produs de încurajiări pentru religioșii cari le-au cerut după cum oprobează acțiunea guvernului în China și în Țara Sfântă. Domnul Crispi relevează câteva dificultăți ce s’au întâmpinat la crearea scőlelor la Constantinopol. Dar aceste dificultăți au fost din fericire înlăturate într’o deplină înțelegere cu Poarta. Dorispi enumeră în urmă tate resultatele obținute. Bugetul afacerilor străine e aprobate și va fi votat a fi într’un mod definitiv la scrutin secret. CRONICA INTERNA CORPURILE LEGIUITOARE Ședința de la 7 Iunie. (Urmare). D. N. Voinov vorbind in chestiune personală și apărându-se contra acusurilor ce d. Blaremberg i-a adus pe nedrept și incidental, acuzându-l pentru fapte ce le-a făcut când d. Blaremberg îi solicitase o favore. D. Blarembarg îl întrerupe zicându’i de 3 ori una după alta: «Minți, în modul cel mai infam». D. Voinov. Păstrez biletul prin care îmi ceri acea favore. Nou scandal. La cuvintele d-lui Blaremberg, oposițiunea protestezi atât contra cuvintelor d-sale neparlamentare, cât și contra președintelui care nu l’a chemat la ordine. Mai vres ce să vorbesc! d. Nicorescu, care protestez! contra scandalului de afară, dar majoritatea vocii erez! și astfel incidentul se închide. * D. Teodorescu raportorul comisianei bugetare citește raportul seu. D. Vernescu luând cuvântul, negi că ar fi cerut să se voteze bugetele în bloc, după cum îi imputase deca. Susține apoi proectul de buget. D. Panu, spune că în fața actelor arbitrare la care vede că s’a dedat majoritatea, în fața impactenței de care vede că sunt cuprinși guvernamentalii, deși a studiat bugetele renunță de a sub cuvântul și a discuta asupra bugetelor. Se votez apoi rând pe rând și fară nici o discuție diferitele art. din bugetul veniturilor. Se procede apoi la vot ca bile și proiectul este primit in total. Se ia in discuție legea bugetară. Ea se primește însă fără ca cineva, să iii cuvântul, și punându-se la vot se primește. D. T. Nica, citește raportul bugetului casei de depuneri și consemnațiuni, și se votează fără discuție. Se dă cetire raportului bugetului casei de dotațiuni a astei. După ce proectul este luat în considerare, se pune la vot in total cu bile și se adoptă cu 71 voturi contra I. D. Catargiu depune pe biuroul Camerei proiectul de lege contra cumulului amendat de Senat. Acest proiect se trimite la comitetul delegaților. Se procede la alegerea comisiunei de verificare a socotelilor și se aleg doi. Iancovescu, Nucșoreanu, Epureanu și Caracostea iar pentru cel de al 5-lea balotaj. După ce se votez! mai multe credite financiare se începe votarea pensiunilor. D. Fătu cere a se lua în cercetare proiectul de lege pentru pensiunea d-nei Paganu. Acestă pensiune se votez! cu unanimitate de 67 voturi. D. M. Kogălniceanu citește raportul și proectul de lege pentru acordarea unei pensiuni văduvei lui P. Mavrogheni. Proiectul este luat în considerare. D. A. Lahovari zice că numele lui Mavrogheni strălucește în istoria contimporană a României și că-i o datorie pentru țară a vota acastă pensiune. O țară se onoreza onorând pe bărbații sei cei mari (aplause). Legea pusă în total la vot se primește cu 53 voturi contra 23. După ce se mai voteză încă câteva proecte de legi, ședința se ridică la orele 7. Ședința de la 8 iunie. Ședința se deschide la ora 130. Președința d-lui P. Protopopescu. Presenți 98 din deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunele respective. D. Parianu își dă demisia sa din deputat al colegiului III de Vlașca. D. Ernest Sturdza de asemenea își dă demisia din deputăție. D. Stăncescu (Mehedinți) de asemenea își dă demisia din Cameră. Tustrele aceste demisiuni, puse la vot se primesc de Cameră. D. Nicorescu, cere ca in conformitate cu usurile parlamentare să se arăte și motivele, (ilaritate generală). Voci, a’au ficut bobocii d-lui Catargiu. D. Gr. Păucescu depune la biroul cantrei mai multe proiecte de legi. D. Tocilescu, rug a se lua in desbatere az| proiectul de lege privitor la construirea liniei Iași-Dorohoiu. D. Al. Enacovici, cera a se vota mai întăiu proiectul de lege in contra cumulului, proect, ce a fost amendamentat de Senat. Banca ministerială fiind consultată, dacă admite a se interverti ordinea de zi, 6 fi0 Pererea se vota mai întăiu proiectul de lege, prin care se modifică art. 146 din tariful general relativ la reducerea facselor ce sunt puse asupra medicamentelor străine. Nu luând nimenea cuvântul proectul se pune la vot cu bile. Votanți 68. Bile albe pentru 66. Bile negre contra 2. Deci proiectul s’a adoptat. Se procede apoi la alegerea membrilor comisiunei pentru luarea socotelilor Statului. Sunt aleși d-nii: Iancovescu, Nucșoreanu, Epureanu și Caracostea. Intre d-nii D. R. Rosetti și Pătărlăgeanu e balotagiu. Se procede din nou la alegerea unui al 5-lea membru. A fost ales d. Radu Pătărligeanu, care a obținut 55 voturi in contra d-lui D. R Rosetti care a obținut numai 40 voturi din 95 votanți. Se votează apoi fără discuțiune un credit 1000 de lei pentru ministerul justiției. Creditul de 1000 lei pentru repararea seminarului din Huși, a fost de asemenea votat de Cameră. Se mai voteză mai multe credite, apoi cineva se descomplectezl, rîdicându-se ședința. SEXT-Arr-cris Ședința de la 7 iunie. Ședința se deschide la orele 2 luni. Președința d-lui general Florescu. Presenți 72 d-nn senatori. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferite comunicări se trimet la secțiunile respective La ordinea zilei e urmarea discuției asupra legei pentru inaintirile în armată.