Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-12-08 / nr. 133

Anul al XVII-lea No. 133. IASSI Vineri 8 (20) Decembre 1389 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.­— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.............................................40 b­.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE „ . . . i Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Auund­uri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSA­N) foaca intereselor generale C­alendar­ul Septă. m .­xt e 1 STIL VECIntjl PIPA | PATRONUL Z­I­L­E­I j TIMPUL DIN SF­PTĂMÂNĂ | ST­IL NOU | țI­PA ~ PATRONUL Z­­I­L­E­I " &­t Reg. Sereim | Apun. Sereim­ Decembre Decembre 3 Duminică Prof Sofonia 600 înainte de Christ. 15 Duminică Valeriu ^ 7-80 4—21 4 Luni Martira Varvara 16 Luni Adelaida ■* 7—31 4-22 5 “art 1 . î .9uL‘*.®ava ce* La 4 Decembre. Pătrariu din urmă. 17 Marți Lazarus­­­­­i 7—82 4—22 6 Mercuri (+) Sf Ierarh Nicolae „ . 18 Mercuri Achil 7-33 4-22 7 Joi f Sf. Filotea (corp. la Curtea de Argeș) cu zapada St Ser- 19 joi Namisiu 7—34 4-22 8 Vineri Cuv. Patapie 20 Vineri Ammon 7-85 4-22 9 _______________Sâmbătă________Zămislirea sfintei Ana________________________________ 21 Sâmbătă Ap. Thoma _______________________________________________7-36 4—23 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, negociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Pas­sage Verdeau, Paris.—­Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis Strada St. Anna.­­ Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurop de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Hu Nr. 20 buni. La 3. Anul 1877. Anul 1877. Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace, înființarea celui dintâiu teatru Român făcut în Iași. Gloriosa luptă a lui Ieremia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. Țarul părăsind România, mulțămește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. Șerban Bravul, ocupă tronul Țerei după mortea lui­­­­ihaiu Bravul. Petre Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Re­gele Poloniei. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonieri sunt apucate de vis­col pe drum. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentra ANGLIA a D. John F. Jones, 160, Fleet Street, Londra, E. C. La 4. La 5. La 6. La 7. La 8. La 9. Anul 1832. Anul 1596. Anul 1877. Anul 1601. Anul 1388. I. Tanoviceanu Doctor io drept de la Facilitatea din Paris. Profesor la Facultatea de drept și la Scola Comercială din Iași. Retragându-se din magistratură a Îmbrățișat profesiunea de avocat. Biuroul său se află in Hotelul Tră­ian stagiul f-iu, Loterie de Bijuterii Sub­ seronata Maria Gotdon domiciliată in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că­­ toți detentorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urmi a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tra­gerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camorile din fundul ogrăzei Scotei de Bieți .Brașovanu“ strada Seulescu N.o 8 disp. I. Maria Gorson. Un administrator administrat 3 moșii cele mai mari din jude­țele Iași, Botoșani și Dorohoi, dorește a se angaja la vre o moșie mare sau la mai multe într-un complex cu începere de la 1 Fevruar anul 1890. Adresa la Redacție. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de ai achita costul abonamentului cei d-lor au a da, căci un cas con­­­trariu vom fi puși in neplăcuta­ posițiune de a suspenda trimi­­­terea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si su­ma cu cât ne datoresc. Administrația. IASSI, 7 Decembre 1889. Invețămîntul Public Notă privitore la instrucțiunea pu­blică în România, la principiile ce tre­­bue să o conducă și la principalele re­­forme de făptuit. (Notă scrisă sub ministerul d-lui Maiorescu) Principii Gestiunile privitore la o reformă practica a Instrucțiunei publice, la quantul de libertate ce trebue să dom­­nesca într’insa, la drepturile statului, la ale părinților, la ale copiilor înși­și, sunt și vor remânea în veci fără so­­luțiune, de nu ne suim până la unele principii, și aceste principii o dată sta­bilite, cată silit ca din ele să decurgă aplicațiuni practice despre obiectele ce trebue predate în școlile Statului, și în ce măsura pentru fie­care obiect. Instrucțiunea publică este un orga­nism complicat, în care trebue să ți­nem cema do tate, de starea socială, de adevăratele nevoi ale națiunei, de starea și de interesele părinților, de ale profesorilor și de ale școlarilor. Numai suindu-ne la niște principii clare și lumina3e vom putea zări ceva la încurcătura de cestiuni pe care le conține în sine titlul nostru. Și nu trebue încă uitat că acest organism al instrucțiunei este atât de delicat în­cât e primejdie pentru dânsul do­r a­­tingem prea îndrăsneț, și că prin re­forme, bune în teorie, dar care n’ar ține sema de starea lucrurilor, putem produce într’însul grave perturbări, și în sfirșit că e mai bine să micșorezi durerea de­cât să tai în care vie. Cum tóte reformele ce vom pro­pune, țin, în cugetarea nostrá, una de alta, ele nu trebue studiate fie­care a­­parte. Unitatea întregimei reformelor va apărea la sfirșitul lucrării nostre. Până atunci vom expune fie­care parte din ele la capitolul seu. Educațiunea fizică Omul se compune de un trup, de o inteligență și de o inimă; el trăește o viață fizică, intelectuală și morală. Scopul educațiunei nu pate fi de­cât de a desvolta în mod egal tóte for­țele vii ale omului, și nici una nu trebue jertfită celor­l­altor. S’au înălțat în Franța plângeri în contra surmenariului intelectual. Să cugetăm puțin. In Franța, pentru ca un băiat să potă merge la concursul general dintre licee, în clasa a patra, cată să nu fi împlinit încă 15 ani la 1 Ianuarie, ceea ce ne dă 16 ani pen­tru clasa a treia, 17 pentru a doua, 18 pentru Retorică și 19 pentru clasa de Filosofie. Școlar« 1 își ia dar baca­laureatul între 19 și 20 de ani, și mai des la 20 de­cât la 19. La noi, șco­larul intră la 7 ani în­­ casa primară, sau­ în gimnasiu, la 15 în a cincea, și la 18 ani își ia bacalaureatul. Cu ce preț însâ ? la trei ani, în trei clase, a trebuit ca el să vad Ja aprope întreg ciclul cunoștințelor omenești, și notați că fie­care profesor intră în sincounte cu atât mai numerose cu cât este el mai revelat. Iată adevăratul curmena­­giu: Vom mai reveni la acesta cesti­­une. Neîngrijindu-ne pentru moment de cât de educațiunea fisică, punem în fapt două principii: 1) De este un școlar de sănătate șubredă, având prea mult de făcut și prea mult de învățat, în prea puțin timp, este fisic cu neputință ea ajungă a-și termina studiile. 2) Pe cât un școlar e mai munci­tor, pe cât se va îndârji mai mult în năzuința sa, pe atât își va pune mai mult sănătatea în primejdie. Ating aci un punct asupra cărui nu stăruesc, căci a atras îngrijirea pedagogilor lu­­mei întregi. Nu ca înviițătura actuala a gimnas­ticii și a armelor se pote lecui acest röu. Trebue desvoltat acest învățâ­­ment; trebue să îndrâscim să punem în principiu că sănătatea fisică a co­piilor este pentru Stat de o însemnă­tate tot atât de mare cât și desvolta­­rea lor intelectuală. Programele actuale preved 80 de ore de clasa pe săptamâna; e prea mult. Liceele nostre nu dau resulta­­tele ce dau cele din Franța, și cu tote aceste programele franceze nu preved de­cât 20 păn­ă la 22 de ore de clasă pe săptâmână. Clasele se țin Franța da la 8 la 10 și de la 2 jum. la 4 jum. Joia, se fac, ia unele clasa, cur­suri dimioața, nu însă după prânz. Soluțiunea problemei este de a mări numărul anilor de studiu și de a îm­puțina numărul claselor, ast­fel în­cât să fie lăsat un timp mai mare pen­tru exercițiile gimnastice, cărora tre­bue dată o oră pe a fi in fie­care clasă. Joia, gimnastica va fi înlocuită prin exercițiile armelor. Gimnastica și ar­mele să fie obligatorii pentru școlarii din fie­care clasă. Dar acesta nu-i destul. Trebue înăl­țată cinstea exercițiilor gimnastice, tre­bue fundate premium­ pentru fie­care clasă. Trebue să interesăm lumea cea mare la acestă cestiune, trebue să fie fundate exerciții publice cu premium­, premium­ de alergătură, premium­ de luptă, etc. Omenirea, în acest punct, urmâz­ă o cale tîmpitore. Sănătatea e ferici­­rea, și tăria e victoria. Prin nervozi­­tate se ajunge la neputință și la mic­șorarea populațiunei. Să reluăm tradi­­țiunea greca și romană. Ea e bună aci. (Naționalul) (Va urma). A apărut de sub presa tipografiei „Curței Regale“ și se află de vl­d­are la Redacțiunea Ziarului nostru: REGULAMENTELE Pentru școilele primare urbane de băeți și fete și pentru școilele secundare Prețul unui exemplar un franc. LEGEA ȘI REGULAMENTUL pentru PENSIUNILE MILITARE după ediția oficială. Prețul unui exemplar Bo bani.­­ C­UMULUL Iată proiectul de lege asupra cu­mulului ast­fel cum a fost amendat de Senat și admis de majoritatea de­legaților secțiunelor Camerei. Art. 1. Nimeni nu pate fi învestit de­cât cu o singură funcțiune retri­buită de Stat, județ sau comună, ori de stabilimente publice și de credit puse sub controlul Statului cu leafă, diurnă sau ori­ce altă indemnisare. Funcțiunile elective nu intră în pre­­visiunile acestei legi, întru­cât titula­rul nu are nevoe da o confirm­ațiune a puterei executive pentru executarea acestor funcțiuni. Stabilimentele publice de bine­fa­­cere și instituțiunile de credit, depen­dințe de Stat, cad sub previsiunile le­gei de față pentru tote funcțiunile lor cari sunt conferite prin decret, și se excepteza bine înțeles, administratorii acestor 8Ș*$aminte de bine-facere cari sunt chemați în capul acestor admi­­nistrațiuni în basa chiar a actelor de fundațiune. Calitatea de membru într-un consi­­le administrație nu se consideră ca funcțiune. Miniștrii nu pot figura în nici u­­nul din consiliele de administrațiune ale acestor stabilimente sau ale ori­căror altor societăți publice și de credit. Art. 2. Pot ocupa o a doua func­țiune membrii definitivi ai corpului didactic, membrii corpului teh­nic și în genere personale de specialitate ști­ințifică, literară și artistică, cu condi­­țiune ca funcțiunile să se exercite în aceiași localitate și să nu fie de na­tură a se controla una pe alta. Art. 8. Toți cei cari cumulazi con­­form art. 2 de mai sus, eu vor pu­tea ocupa cea de a doua funcțiune de­cât în aceiași ramură a profesiunei primei funcțiuni. Tóte funcțiunile cari după legea sau regulamente se ocupă prin con­curs, nu vor putea fi cumulate de­cât când eu s’ar găsi alte persone de a­­ceeași specialitate științifică spre a le ocupa. Când însă a doua funcțiune cumu­lată ar fi solicitată de ori­cine întru­­nește condițiunile de admisibilitate, a­­tunci se va supune concursului. In acest scop ministerele respective vor forma și publica, în termen de 8 luni de la promulgarea legei de față, tablouri pentru tote funcțiunile cumu­late, publicând concurs pentru una din ele în termenile preveslute de legile și regulamentele în vigore. Art. 4. Nu cad sub previsiunile le­gei de față: a) Membrii clerului chemați în func­țiuni bisericești și didactice; b) Misiunile și însărcinările tempo­­rare date unor funcționari civili și mi­litari, retribuite din fonduri anume preve­nite prin budget sau prin cre­dite speciale; c) Direcțiunile laboratorilor și a cli­nicelor de aplicațiune alipite la vre-o catedră secundară ori universitară; d) Conservarea arh­ivelor, bibliote­­celor, muzeelor și a ori­ce colecțiuni științifice sau artistice; e) Remunerariul membrilor jurii­lor ori comisiunilor examinatare, pre­levat din taxele candidaților de exa­minat sau și din sumele budgetare destinate la acest scop. Art. 5. Pensionarii Statului, jude­țului sau comunei, pot ocupa încă o funcțiune, primind jumătate din re­­tribuțiune sau pensiune, după alegere. Art. 6. Nici un funcționar al Sta­tului, județului sau comunei, nu pote lua vre-o întreprindere sau moșie în arendă de la Stat, județ sau comună. Art. 7. Ori­ce funcționar care cade sub aplicațiunea acestei legi, trebue să se pună în regulă cu ea până la termen de treizeci <­ile de la pro­mulgarea ei. Raportor, ]JI. Tasony. JUSTITIA MILITARĂ 9 Publicăm aici in extenso modul cum d Petre Grâdișteanu și-a desvoltat in senat interpelarea adresată d-lui minis­tru de resbel in chestia justiției militare : D. P. Grâdișteanu : d-lor, interpe­larea ce am adresat d-lui ministru de resbel ne comportă cadrul intias al interpelarei onor, nostru coleg, d-l Șendrea. Este vorba tot de justiția militară, dar nu de o schimbre de a­­dus ia legea actuală, ci numai și nu­mai de interpretarea de dat unui ar­ticol. Și eu cred că sunt neajunsuri mari, poate că și d-nul ministru de resbel a avut ocasiunea și va mai a­­vea­­ă constate că sunt neajunsuri in aplicațiunea codului­ de justiție mili­tară. Insă vina, — să’mi permiteți a­­ceasta digresiune—vina, d-lor, nu e nici a miniștrilor heresbei, nici a șe­filor de corp. Vina e a noastră, toc­mai pentru că votăm cu entusiasm. Dacă la discuțiunea legilor, am adu­­ce mai mult studiu, mai­­ mut sânge rece și mai multă toleranță, probabil că ne am scuti de asemenea inconve­niente ca acelea de care ne plângem. Codul de justiție militară, d-lor, a fost unul la 1878 și apoi au venit miniș­trii după timp să ceară modificarea acelui cod pe­ j­ncrederea și cu entu­­siasmul care ne caracterisea­­ă, nici nu am cercetat ce sunt acele modificări cari se introduceau in lege, cu entu­­siasm le am votat. Dar se răcește en­­tusiasmul când consecințele acelui vot ne c’am strâng in spete. Ast­fel d-lor, e cașul de adineaori al d-lui Șendrea, fiind­că in codul de justiție militară s’au strecurat artico­le cari nu s’au cerci­tat, ci numai sau votat cu entusiasm. Dacă e vorba de o lege nouă care să se facă, sâ’mi dați voe să’mi spun părerea de pe acum, înțeleg, ca mi­litarii să judece, și au competința de a judeca cestiunile disciplinare ; in ce­ea ce privește insă chestiunile cele­lalte de drept, ei sunt cei mai răi judecători. Zic aceasta nu numai in ceea ce privește dar averile dintre mi­litari cu civilii, unde competința lor trebuie cu desevârșire eliminată, dar chiar pentru militari intru­cat ar fi vorba de fapte de drept comun; ar

Next