Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)
1889-12-08 / nr. 133
Anul al XVII-lea No. 133. IASSI Vineri 8 (20) Decembre 1389 Apare Duminica, Mercurea și Vinerea. PREȚUL ABONAMENTULUI ȘI ANUNCIURILOR IN IASSI, pe an, 24 Fr. — pe semestru 12 Fr.— pe trimestru 6 Fr. IN DISTRICTE, pe an, 28 Fr.—pe semestru 14 Fr.— pe trimestru 7 Fr. STREINATATE.............................................40 b.— INSERȚIUNI ȘI RECLAME, rândul ... 60 Bani- ȘTIRI LOCALE „ . . . i Fr.— EPISTOLE NEFRANCATE, nu se primesc. . . . Auunduri: Pag. I, 50 b. Pag. 111,40 b. Pag. IV, 30 b.CURIERUL (TH. BALASSAN) foaca intereselor generale Calendarul Septă. m .xt e 1 STIL VECIntjl PIPA | PATRONUL ZILEI j TIMPUL DIN SFPTĂMÂNĂ | STIL NOU | țIPA ~ PATRONUL ZILEI " &t Reg. Sereim | Apun. Sereim Decembre Decembre 3 Duminică Prof Sofonia 600 înainte de Christ. 15 Duminică Valeriu ^ 7-80 4—21 4 Luni Martira Varvara 16 Luni Adelaida ■* 7—31 4-22 5 “art 1 . î .9uL‘*.®ava ce* La 4 Decembre. Pătrariu din urmă. 17 Marți Lazarusi 7—82 4—22 6 Mercuri (+) Sf Ierarh Nicolae „ . 18 Mercuri Achil 7-33 4-22 7 Joi f Sf. Filotea (corp. la Curtea de Argeș) cu zapada St Ser- 19 joi Namisiu 7—34 4-22 8 Vineri Cuv. Patapie 20 Vineri Ammon 7-85 4-22 9 _______________Sâmbătă________Zămislirea sfintei Ana________________________________ 21 Sâmbătă Ap. Thoma _______________________________________________7-36 4—23 CONRESPONDENȚI ÎN STRĂINATATE: Pentru FRANCIA , se primesc anunciuri la Domnul Adam, negociant-comissionaire 4, rue Clément Paris.— John F. Jones, 31 bis, Faubourg Montmartre ,81, Passage Verdeau, Paris.—Societate mutuală de publicitate pentru anunciuri și reclame, Paris, D-nul Lorette, 51 bis Strada St. Anna. Pentru AUSTRO-UNGARIA prin d. A. Oppelik, primul Biurop de Anunciuri austriac, Wien. I. Stubenbaster No. 2.— Pentru GERMANIA la Rudolf Mosse Seilerstatte No. 8, Wien. Manuscriptele nepublicate se vor arde. Hu Nr. 20 buni. La 3. Anul 1877. Anul 1877. Țarul părăsește câmpul de luptă spre a se întorce în Rusia. Turcia cere intervenirea Europei pentru pace, înființarea celui dintâiu teatru Român făcut în Iași. Gloriosa luptă a lui Ieremia, Domnul Moldovei, contra lui Batori pe valea Siretului. Țarul părăsind România, mulțămește Domnei de ospitalitate, începe viscolul atât de fatal beligeranților. Șerban Bravul, ocupă tronul Țerei după mortea luiihaiu Bravul. Petre Vodă Mușat, Domnul Moldovei, încheie tractat de alianță cu Regele Poloniei. Mare furtună cu viscol, convoiurile cu prizonieri sunt apucate de viscol pe drum. Rotter & C-o Riemergasse 12 Wien.—Pentra ANGLIA a D. John F. Jones, 160, Fleet Street, Londra, E. C. La 4. La 5. La 6. La 7. La 8. La 9. Anul 1832. Anul 1596. Anul 1877. Anul 1601. Anul 1388. I. Tanoviceanu Doctor io drept de la Facilitatea din Paris. Profesor la Facultatea de drept și la Scola Comercială din Iași. Retragându-se din magistratură a Îmbrățișat profesiunea de avocat. Biuroul său se află in Hotelul Trăian stagiul f-iu, Loterie de Bijuterii Sub seronata Maria Gotdon domiciliată in comuna Buciumii jud. Iași, aduc la cunoștința publică că toți detentorii biletelor de Loterie la mai multe obiecte Bijuterii care urmi a se trage in salonul D-nei Elena Stoeanovici, sunt invitați se bine-voiască a asista la tragerea numerilor câștigătore, ce vor avea loc Duminică 10 Decemvre a. c., ora 2 p. m. in camorile din fundul ogrăzei Scotei de Bieți .Brașovanu“ strada Seulescu N.o 8 disp. I. Maria Gorson. Un administrator administrat 3 moșii cele mai mari din județele Iași, Botoșani și Dorohoi, dorește a se angaja la vre o moșie mare sau la mai multe într-un complex cu începere de la 1 Fevruar anul 1890. Adresa la Redacție. D-nii abonați sunt rugați cu stăruință să bine-voiască, de ai achita costul abonamentului cei d-lor au a da, căci un cas contrariu vom fi puși in neplăcuta posițiune de a suspenda trimiterea ziarului nostru, și a le publica numele, locuința si suma cu cât ne datoresc. Administrația. IASSI, 7 Decembre 1889. Invețămîntul Public Notă privitore la instrucțiunea publică în România, la principiile ce trebue să o conducă și la principalele reforme de făptuit. (Notă scrisă sub ministerul d-lui Maiorescu) Principii Gestiunile privitore la o reformă practica a Instrucțiunei publice, la quantul de libertate ce trebue să domnesca într’insa, la drepturile statului, la ale părinților, la ale copiilor înșiși, sunt și vor remânea în veci fără soluțiune, de nu ne suim până la unele principii, și aceste principii o dată stabilite, cată silit ca din ele să decurgă aplicațiuni practice despre obiectele ce trebue predate în școlile Statului, și în ce măsura pentru fiecare obiect. Instrucțiunea publică este un organism complicat, în care trebue să ținem cema do tate, de starea socială, de adevăratele nevoi ale națiunei, de starea și de interesele părinților, de ale profesorilor și de ale școlarilor. Numai suindu-ne la niște principii clare și lumina3e vom putea zări ceva la încurcătura de cestiuni pe care le conține în sine titlul nostru. Și nu trebue încă uitat că acest organism al instrucțiunei este atât de delicat încât e primejdie pentru dânsul dor atingem prea îndrăsneț, și că prin reforme, bune în teorie, dar care n’ar ține sema de starea lucrurilor, putem produce într’însul grave perturbări, și în sfirșit că e mai bine să micșorezi durerea decât să tai în care vie. Cum tóte reformele ce vom propune, țin, în cugetarea nostrá, una de alta, ele nu trebue studiate fiecare aparte. Unitatea întregimei reformelor va apărea la sfirșitul lucrării nostre. Până atunci vom expune fiecare parte din ele la capitolul seu. Educațiunea fizică Omul se compune de un trup, de o inteligență și de o inimă; el trăește o viață fizică, intelectuală și morală. Scopul educațiunei nu pate fi decât de a desvolta în mod egal tóte forțele vii ale omului, și nici una nu trebue jertfită celorlaltor. S’au înălțat în Franța plângeri în contra surmenariului intelectual. Să cugetăm puțin. In Franța, pentru ca un băiat să potă merge la concursul general dintre licee, în clasa a patra, cată să nu fi împlinit încă 15 ani la 1 Ianuarie, ceea ce ne dă 16 ani pentru clasa a treia, 17 pentru a doua, 18 pentru Retorică și 19 pentru clasa de Filosofie. Școlar« 1 își ia dar bacalaureatul între 19 și 20 de ani, și mai des la 20 decât la 19. La noi, școlarul intră la 7 ani în casa primară, sau în gimnasiu, la 15 în a cincea, și la 18 ani își ia bacalaureatul. Cu ce preț însâ ? la trei ani, în trei clase, a trebuit ca el să vad Ja aprope întreg ciclul cunoștințelor omenești, și notați că fiecare profesor intră în sincounte cu atât mai numerose cu cât este el mai revelat. Iată adevăratul curmenagiu: Vom mai reveni la acesta cestiune. Neîngrijindu-ne pentru moment de cât de educațiunea fisică, punem în fapt două principii: 1) De este un școlar de sănătate șubredă, având prea mult de făcut și prea mult de învățat, în prea puțin timp, este fisic cu neputință ea ajungă a-și termina studiile. 2) Pe cât un școlar e mai muncitor, pe cât se va îndârji mai mult în năzuința sa, pe atât își va pune mai mult sănătatea în primejdie. Ating aci un punct asupra cărui nu stăruesc, căci a atras îngrijirea pedagogilor lumei întregi. Nu ca înviițătura actuala a gimnasticii și a armelor se pote lecui acest röu. Trebue desvoltat acest învățâment; trebue să îndrâscim să punem în principiu că sănătatea fisică a copiilor este pentru Stat de o însemnătate tot atât de mare cât și desvoltarea lor intelectuală. Programele actuale preved 80 de ore de clasa pe săptamâna; e prea mult. Liceele nostre nu dau resultatele ce dau cele din Franța, și cu tote aceste programele franceze nu preved decât 20 pănă la 22 de ore de clasă pe săptâmână. Clasele se țin Franța da la 8 la 10 și de la 2 jum. la 4 jum. Joia, se fac, ia unele clasa, cursuri dimioața, nu însă după prânz. Soluțiunea problemei este de a mări numărul anilor de studiu și de a împuțina numărul claselor, astfel încât să fie lăsat un timp mai mare pentru exercițiile gimnastice, cărora trebue dată o oră pe a fi in fiecare clasă. Joia, gimnastica va fi înlocuită prin exercițiile armelor. Gimnastica și armele să fie obligatorii pentru școlarii din fiecare clasă. Dar acesta nu-i destul. Trebue înălțată cinstea exercițiilor gimnastice, trebue fundate premium pentru fiecare clasă. Trebue să interesăm lumea cea mare la acestă cestiune, trebue să fie fundate exerciții publice cu premium, premium de alergătură, premium de luptă, etc. Omenirea, în acest punct, urmâză o cale tîmpitore. Sănătatea e fericirea, și tăria e victoria. Prin nervozitate se ajunge la neputință și la micșorarea populațiunei. Să reluăm tradițiunea greca și romană. Ea e bună aci. (Naționalul) (Va urma). A apărut de sub presa tipografiei „Curței Regale“ și se află de vldare la Redacțiunea Ziarului nostru: REGULAMENTELE Pentru școilele primare urbane de băeți și fete și pentru școilele secundare Prețul unui exemplar un franc. LEGEA ȘI REGULAMENTUL pentru PENSIUNILE MILITARE după ediția oficială. Prețul unui exemplar Bo bani. CUMULUL Iată proiectul de lege asupra cumulului astfel cum a fost amendat de Senat și admis de majoritatea delegaților secțiunelor Camerei. Art. 1. Nimeni nu pate fi învestit decât cu o singură funcțiune retribuită de Stat, județ sau comună, ori de stabilimente publice și de credit puse sub controlul Statului cu leafă, diurnă sau orice altă indemnisare. Funcțiunile elective nu intră în previsiunile acestei legi, întrucât titularul nu are nevoe da o confirmațiune a puterei executive pentru executarea acestor funcțiuni. Stabilimentele publice de binefacere și instituțiunile de credit, dependințe de Stat, cad sub previsiunile legei de față pentru tote funcțiunile lor cari sunt conferite prin decret, și se excepteza bine înțeles, administratorii acestor 8Ș*$aminte de bine-facere cari sunt chemați în capul acestor administrațiuni în basa chiar a actelor de fundațiune. Calitatea de membru într-un consile administrație nu se consideră ca funcțiune. Miniștrii nu pot figura în nici unul din consiliele de administrațiune ale acestor stabilimente sau ale oricăror altor societăți publice și de credit. Art. 2. Pot ocupa o a doua funcțiune membrii definitivi ai corpului didactic, membrii corpului tehnic și în genere personale de specialitate științifică, literară și artistică, cu condițiune ca funcțiunile să se exercite în aceiași localitate și să nu fie de natură a se controla una pe alta. Art. 8. Toți cei cari cumulazi conform art. 2 de mai sus, eu vor putea ocupa cea de a doua funcțiune decât în aceiași ramură a profesiunei primei funcțiuni. Tóte funcțiunile cari după legea sau regulamente se ocupă prin concurs, nu vor putea fi cumulate decât când eu s’ar găsi alte persone de aceeași specialitate științifică spre a le ocupa. Când însă a doua funcțiune cumulată ar fi solicitată de oricine întrunește condițiunile de admisibilitate, atunci se va supune concursului. In acest scop ministerele respective vor forma și publica, în termen de 8 luni de la promulgarea legei de față, tablouri pentru tote funcțiunile cumulate, publicând concurs pentru una din ele în termenile preveslute de legile și regulamentele în vigore. Art. 4. Nu cad sub previsiunile legei de față: a) Membrii clerului chemați în funcțiuni bisericești și didactice; b) Misiunile și însărcinările temporare date unor funcționari civili și militari, retribuite din fonduri anume prevenite prin budget sau prin credite speciale; c) Direcțiunile laboratorilor și a clinicelor de aplicațiune alipite la vre-o catedră secundară ori universitară; d) Conservarea arhivelor, bibliotecelor, muzeelor și a orice colecțiuni științifice sau artistice; e) Remunerariul membrilor juriilor ori comisiunilor examinatare, prelevat din taxele candidaților de examinat sau și din sumele budgetare destinate la acest scop. Art. 5. Pensionarii Statului, județului sau comunei, pot ocupa încă o funcțiune, primind jumătate din retribuțiune sau pensiune, după alegere. Art. 6. Nici un funcționar al Statului, județului sau comunei, nu pote lua vre-o întreprindere sau moșie în arendă de la Stat, județ sau comună. Art. 7. Orice funcționar care cade sub aplicațiunea acestei legi, trebue să se pună în regulă cu ea până la termen de treizeci <ile de la promulgarea ei. Raportor, ]JI. Tasony. JUSTITIA MILITARĂ 9 Publicăm aici in extenso modul cum d Petre Grâdișteanu și-a desvoltat in senat interpelarea adresată d-lui ministru de resbel in chestia justiției militare : D. P. Grâdișteanu : d-lor, interpelarea ce am adresat d-lui ministru de resbel ne comportă cadrul intias al interpelarei onor, nostru coleg, d-l Șendrea. Este vorba tot de justiția militară, dar nu de o schimbre de adus ia legea actuală, ci numai și numai de interpretarea de dat unui articol. Și eu cred că sunt neajunsuri mari, poate că și d-nul ministru de resbel a avut ocasiunea și va mai aveaă constate că sunt neajunsuri in aplicațiunea codului de justiție militară. Insă vina, — să’mi permiteți aceasta digresiune—vina, d-lor, nu e nici a miniștrilor heresbei, nici a șefilor de corp. Vina e a noastră, tocmai pentru că votăm cu entusiasm. Dacă la discuțiunea legilor, am aduce mai mult studiu, mai mut sânge rece și mai multă toleranță, probabil că ne am scuti de asemenea inconveniente ca acelea de care ne plângem. Codul de justiție militară, d-lor, a fost unul la 1878 și apoi au venit miniștrii după timp să ceară modificarea acelui cod pe jncrederea și cu entusiasmul care ne caracteriseaă, nici nu am cercetat ce sunt acele modificări cari se introduceau in lege, cu entusiasm le am votat. Dar se răcește entusiasmul când consecințele acelui vot ne c’am strâng in spete. Astfel d-lor, e cașul de adineaori al d-lui Șendrea, fiindcă in codul de justiție militară s’au strecurat articole cari nu s’au cercitat, ci numai sau votat cu entusiasm. Dacă e vorba de o lege nouă care să se facă, sâ’mi dați voe să’mi spun părerea de pe acum, înțeleg, ca militarii să judece, și au competința de a judeca cestiunile disciplinare ; in ceea ce privește insă chestiunile celelalte de drept, ei sunt cei mai răi judecători. Zic aceasta nu numai in ceea ce privește dar averile dintre militari cu civilii, unde competința lor trebuie cu desevârșire eliminată, dar chiar pentru militari intrucat ar fi vorba de fapte de drept comun; ar