Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-04-08 / nr. 39

cultură, vă asigur că cifra de produc­­țiuni s’ar indoi. Întrebare: ca din momentul ce pământurile nóstre agri­cole coprind destul azot, acit fosforic, potase și puți var in mare parte, e pestul ca să se stăruiască numai la facerea araturilor mai adânci sau in același timp sa se stăruiască și la in­­groșarea pământului cu builigar acolo unde se póte 1 Voiu respunde că in­cașul intai dupe un număr de ani negreșit că bogăția pământului nostru se va micșora căci eu se póte admite că acesta bogăție are se țină vecinie, pe când in cașul al doilea acea bo­găție se va păstră in tot­deauna la a­­ceiași întindere de pamânt ce s’ar pu­tea gunoi cel puțin la 4 ani sau cel mult la 6 ani. Și cred că in tota ța­ra s’ar găsi 25 mii de agricultori mici cari se pót­ gunoi pe Se­ care au re­gulat cel puțin două pogone din pă­mântul lor arabil. Apoi in tot ast­fel de socotel. Își face agricultorul francez și german sau belgianul și clandezul, cari din pământurile lor nisipose și sterpe, prin degroșare câștigă mai mult de­cât noi, cari disprețuim băligarul și ne mul­țumim a crede că rodirea naturală a pământului nostru este și va fi ne­sfârșită. se Este prea adevărat că materia nu perde, de­cât materiile absorbite de holdele de grâu de porumb etc., nu se mai pot intorce in pământ sub acelaș volum nici­odată de­cât numai prin adăogirea de îngrășăminte, ori transformând succesiv aceleași locuri cu timpul in livezi naturale sau ar­tificiale. Din punctul de vedere igienic prin întrebuințarea băligarului la îngroșa­­rea pământurilor agricole, ca și prin păstrarea lui mai economică, aerul prin comunele rurale va fi mai sănătos pen­tru respirațiune. Fie­care om este dator din punct de vedere economic a da in schimb pământului pe cât se va putea ceia­­ce a primit de la el pentru viața sa socială și tocmai din acest punct de vedere un învâțat englez combate cre­­mațiunea și susține înmormântarea ca­davrelor omenești ca și a altor ani­mal, fiind­că prin cremațiune o parte din elementele din care se compune corpul unui om se risipește in atmos­fera și devin nefolositore plantelor și prin urmare și omenilor. (V. N.) V. S. Moga. Paris 17 Aprilie.—Se anunță din de­partamente și din Algeria că se fac pre­gătiri pentru demonstrațiuni mari la 1 Main. Se crede că deputații socialiști vor fi presenți. Cannes 18 Aprilie.— Stanley a plecat la ora 1 și jumătate la Paris. Fraga 18 Aprilie.—Lucrătorii brutari cari sunt în grevă, au făcut o manifesta­ție în fața casei președintelui asociației lor; au fost șapte arestări. Potsdam 18 Aprilie.—Prințesa Frede­ric Leopold de Hohenzollern a născut o fată. New-York 18 Aprilie.—O depeșă din Rio-de-Janeiro anunță că guvernul Brasi­­liei a suprimat Învățământul religios în șcalele Statului. Berlin 18 Aprilie.— împăratul a remis generalului de Pape cu prilegiul jubileu­lui acestui ofițer, portretul său în mărime naturală. TELEGRAME Paris 16 Aprilie. — Negocierile pentru aplanarea diferendului franco-olandez In privința graniței Guyanei, au ajuns la o Învoială. S’a convenit că cele două State să desemneze un arbitru a cărui sentință va fi fără apel și definitivă. Berlin 16 Aprilie.—Sâmbăta viitóre va avea loc la împăratul on­estor de amba­sadori. — Fracțiunea social - democratică s’a întrunit la Halle și a adresat lucrătorilor o proclamație prin care ’i Îndemnă să nu lucreze la 1 Main numai cesta se pate fără conflict, acolo unde a­voți Iasă să câră reducerea a trei de lucru la 8 ore. Borna 16 Aprilie.— Aici a apărut Car­tea verde asupra evenimentelor din Bul­garia ; ia conține 15 Noembre 1886 309 documente, de la până la 12 Noembre 1889. Aceste documente probează înțele­gerea complectă și neîntreruptă intre ca­binetele din Borna, Viena și Londra. Berlin 17 Aprilie.—Societatea germană a Africei Orientale a convocat o adunare generală pentru 19 Main. Cestiunea la ordinea zilei e unirea cu societatea Vita Lisabona 17 Aprilie. — Exploratorii portugezi ai Africei Serpa Pinto și An­drade Cordon au sosit. Marsilia 17 Aprilie.—D. Carnot a so­sit. Cu tote că ploa, o mulțime imensă a venit să-i facă ovațiuni. Viena 17 Aprilie. — Deputatul Exner a interpelat guvernul asupra esceselor de la 8 Aprilie, deputatul Boser a presintat o moțiune care impune statului obligați­unea de a garanta respectul bunurilor ce­tățenilor. _________­.I. BALA. CRONICA INTERNA DE LA CURTEA REGALA. La 31 Martie, în Sâmbăta Paștelor la orele 12 noptea, M. S. Regele împreună cu A. S. R. Principele Ferdinand, însoțit de Casa Sa civilă și militară și escortat de escadronul de jandarmi, au mers spre a asista la Sânta înviere care, cu solem­nitatea tradițională, s’a celebrat în bise­rica S-tei Mitropolii. La acesta ceremonie au fost față : d­on miniștri, d. N. Krețulescu, președinte a Senatului, d. C. Schina, prim-președinte al înaltei curți de casație, d. Orbescu, președinte de secție, d. Em. Grădiștean, președinte al Înaltei cărți de companii, d. G. Filiti, procuror­ general al înaltei curți de casație, mai mulți d-ni senatori și de­putați, d. general Cernat, comandantul cor­pului II de armată, d-nii generali aflați în Capitală, d. primar al Capitalei, d. pro­curor-general al curtei de apel, d-nni ofi­­țeri superiori din garnisonă, precum și mulți alți înalți demnitari și sancționari ai Statului. O gardă de onore din regimentul 1 ro­șiori, cu drapel și mnsină, era așezată în fața bisericei. Serviciul de vin a fost oficiat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. Când înalt Prea Sânția Sa a pronunțat cuvintele, Christos a înviat, carul a intonat un imn și o salvă de 101 tunuri vestea Capitalei Sânta înviere­a Domnului. Apoi a urmat în biserică serviciul sân­tei învieri. M. S. Regele luă în mână sânta Cruce, înaintea căreia se închinară toți cei de față, iar după acesta începu Liturghia și, conform tradițiunei strămo­șești, s’a scris evangelia sântului Ion, care a fost semnată de M. S. Regele și inve­stită ca sigil al Statului. După săvârșirea sântei Liturgii, M. S. Regele a bine-voit a Întruni la Palat, în sala cea mare de mâncare, la dejun, la care a luat parte și A. S. R. Principele Ferdinand, pe I. P. S. S. Mitropolitul Pri­mat, pe d. președinte al consiliului cu dómna pe d-nii miniștri cu domnele, pe Înalții funcționari ai Statului, pe u­nii ofițeri ge­nerali și superiori, precum și pe tote no­tabilitățile cari au fost față la serviciul divin, peste tot 80 de persone. Majestatea Sa și Alteța Sa Regală pri­miră, înainte de a trece la dejun, felici­tările tuturor dspeților presenți. Forte simțitor la dovezile de iubire ce­­ I se aducéu, Majestatea Sa Se grăbi a mulțumi cu multă bună-voință. Augustul nostru Suveran și Principele Moștenitor, conform vechiului obiceiu, au ciocoit ouă roșii cu personele presente ; la orele 3 jumătate diminața, după ce au mai convorbit cu toți ospeții, M. S. Re­gele Se retrase în apartamentele Sale, iar A. S. R. Principele Ferdinand, însoțit de adjutantul de serviciu, merse la cazar­ma Gaza spre a prăsnui învierea Domnu­lui împreună cu regimentul 3 linie. Principele fu intimpinat act de d. ge­neral Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. general Dona, comandantul diviziei IV infanterie, și de d. colonel Paladi, comandantul regimentului. In curtea cazarmei era masă întinsă pentru ofițerii și soldații acestui regiment, a cărui masină intonă la sosire imnul na­­;ional. Moștenitorul Coronei arând trn­­iei, potrivit obiceiului strămoșesc, Chri­stos a înviat, dânsa ’L primi cu nespus entusiasm. După vechea datină, Principele Ferdi­nand ciocni ouă roșii cu șeful regimentu­­m­, cu ofițeri și cu soldații, apoi duă parte a masa ofițerilor. Către sfârșitul dejunului, Moștenitorul Închină întră prosperitatea regimei arând sărbători fericite. Cuvintele i­m­perii au fost salutate ca fericioți și t­petate aclamări. D. general Cernat a închinat apoi in sănătatea M. S. Regelui și a Principelui Moștenitor, la care trapa răspunse prin prelungire m­are. La plecare, Principele ară din nou tra­pei Chistos a înviat, la care ea răspunse prin puternice și căldarese strigări, și a­­cest glas, vin resunet găsea în inimele tuturora. La orele 4 și iam., Alteța Sa Regală Se întorce la Palat. Luni, 2 ale carenței, la orele 10 dimi­neța, M. S. Regele și A. S. R. Principele Ferdinand au mers la biserica Domnița- Belaia, unde au asistat la sânta Liturghie, oficiată de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, înconjurat de înaltul cler. Maturitatea Sa a fost întimpinat la in­tra viețiji iuin.ui.v. ___, verani și Principele Moștenitor au primit numeróse telegrame de felicitări. In Capitală, un mare număr de persone sau grăbit a exprima felicitările lor prin înscrieri la Palat. M M. II. Regele și Regina exprimă prin consiliul de miniștrii mulțumirile lor pentru felicitările ce le-au fost trimese cu ocasiunea sărbătorilor de Paști. S’a acordat d­lui Menelias Ghermani, ministru de finance, înalta autorisațiune de a primi și purta însemnele de mare o­­fițer al ordinului­­ Mântuitorului (Grecia). Societatea agricolă din Viena arangia­­ză o exposiție agricolă-forestieră, care va dura de la 26 Main până la Noembre 1890. Se vor expune producțiunile agricole și forestiere din Austro Ungaria, mașinele a­­gricole, precum și tot ce e relativ la in­­dustria casnică din domeniul agricol și in­dustrial. Vinurile și berea austro-ungară vor fi asemenea expuse. Vor fi asemenea arangiate secțiuni se­parate pentru vânat și pescărie.­ter Pe marele câmpii ale Rotonde­lo Pra­șe vor expune tot felul de cai, vite cornate, rîmători, miei, câini, pasări de de curte și de casă, albine, fructe, legu­me, fiori, tutun etc. etc. Iată tabloul comparativ între prevede­rile budgetare și încasările efectuate din taxe de accise în anii 1886—87 până la 1888— 90 inclusiv, a comunei București. In anul 1886—87 s’au prevăzut suma de 4,350,505 și s’a încasat 3,836,513 lei și 72 bani, deci o diferență în minus de 513,991 lei și 28 b.; în 1887—88 s’a­u revăzut 3,989,870 și s’a încasat 3 min­­one 758,923 și 32 b, deci o diferență în minus de 230,946 și 68 b.; în 1888­ 89 a’a prevăzut 4,002,200 și s’a încasat 4­­0,765 și 59 b., deci o diferență 78,565 lei 58 b; în 1889 90­4,520,000 lei și s’a încasat ’"0 b., deci o diferență in ^ M 50 b; se constată că pe când în an 87 88 nu s’au atins preved«­­n anii 1888 — 89 și 89—l­i s’au întrecut. Ministerul domeniilor aduce la cunoș­tința generală că dispunând de o canti­tate de sămânță de gândaci de mătase galbenă, originală din Pirinei, comandată casei Rocheblane din Milano, o oferă gra­tuit doritorilor de a o cultiva, cu singura obligațiune ca, la începutul lunei iulie a­­nul acesta, acele persone cari vor lua să­mânța să o restitue în aceiași cantitate din aceia ce va cultiva. Cererile se primesc la minister (divisia agriculturei), nu tote filele de lucru. O exposiție de producte și mașini agri­cole se va ține­ în cnrőod la Rasciuk. Toți cultivatorii din străinătate și fabri­canții de mașini agricole vor fi invitați a participa. In vederea relațiunilor nostre comer­ciale cu Bulgaria, îndemnăm pe toți cul­tivatorii și fabricanții din România să ia parte la acestă exposiție. Direcțiunea generală a telegrafelor și poștelor aduce urmatörele la cunoștința publicului. Văzând că unele persone adreseză re­­clamațiuni direcțiunei pentru violare de scrisori recomandate după ce primesc scri­sorile de la poștă, direcțiunea, pentru a fi un măsură de a putea face cercetările cu­­venite, aduce la cunoștința publicului și a l ruga ca, în momentul când li se remit de la poștă scrisori recomandate sau de fac­tori, să examineze cu atențiane starea lor și, dacă găsesc că scrisoarea are vre­o armă de violare, să refuze primirea ei și să formuleze reclamație la biuroul poștal respectativ. «Timpul* a j­că in timpul sesiunei parlamentare de primă­vară, se vor ține dese întruniri ale majorităței, în care se vor discuta proiectele de legi, cari vor fi supuse aprobației corpurilor legiuitere. Alegerile suplimentare comunale din Craiova pentru colegiul I și colegiul II, au fost casate de d. ministru de interne. Motivele principale pentra acéstá ca sare snnt: 1. Că la birrou printre cetățenii cari represintau pe candidații oposanți, se afla mcționar al regiei, fapt absolut x legei electorale, e că au luat parte la alegere­a­­neînscriși în listele electorale. Licitațiunea ținută la ministerul de in­terne, pentru darea în antrepriză a con­­struirei a patru localuri de spitale rurale, a fost aprobată de minister, numai în ceia ce privește construirea spitalului din co­muna Plăinești jud. R. Sărat, cu prețul din devis, de 116.000 și a spitalului din comuna Negrești județul Vasluia, cu 126 mii lei. Pentru cele­l’alte două spitaluri s’a ho­­tătrat a se ține o nouă licitație. Ministerul lucrărilor publice a făcut cu­noscut prefecturelor de județe că ministe­rul de interne este hotărât a face consi­liului de miniștrii propunerea de a nu se mai exige plăți din trecut, pentru sub­­vențiunea ce județele erau datore să dea statului pentru căile ferate de interes lo­cal conform art. 8 din legea din 1882: „Constituționalului* i se scrie din Reni: «Tote știrile despre o concentrare a ar­matei rusești pe lângă fruntaria românes­­câ și austriacă. Împrăștiate de fiarele vie­­neze, sunt neexacte pentru moment. «Liniștea cea mai perfectă domnește aci și peste totu fruntaria Învecinată cu Ro­mânia și cu imperiul Austro-Ungar. «Incontestabil este că regimul acesta de liniște nu va dura mult, căci vă pu­tem asigura că în curând se vor face mișcări de trupe importante, dar acest lucru se va întâmpla probabil pe la finele lunei lui August. «Aci și în tota Basarabia nu se cuno­­ște absolut nimic asupra celor petrecute la Petersburg și Moscova cu ocasiunea re­voltei studenților. Secretul cel mai mare și cel mai aspru se pastreza asupra aces­tui incident, care a făcut atâta zgomot în tota presa europână. «Se anunță că principele imperial va sosi un curând la Kișineu și va face un voiagiu prin sudul Rusiei*. CRONICA ESTERNA Convenția cu Austro-Ungaria. Reuniunea agricolă ungară a înaintat prin președinții ei, conții Aurel Dessewffy și Nándor Zichy in memoria ministerului de agricultură și comerciu în care arată părerea ei asupra incheierei convenției co­merciale cu România. Memoriul acesta este interesant pentru noi, de aceia vom da aci un scurt resumat din textul ce-i publică ziarul «Egytértés». In memoriu se constată îndată la in­ceput că România, c­a mai bine guver­nul român a fost și este acela care stă­­rue pentru Încheierea acestei convenții. După ce face o repede­­ochire asupra resbelului vamal dintre România și Au­­stro-Ungaria, după ce arată consecințele acestui resbel vamal cât și pentru Ungaria, atât pentru Austria memorial spune : «Din statistică vedem ca chiar pe vre­mea când convenția exista între noi ex­­portul nostru scădea din an un an. Ast­fel că până ce la 1881 am exportat ca 18­8 milione mai mult de­cât am impor­tat din România, la 1885 importul din România aici a trecut peste exportul nos­tru ca 18,9 milione. E surprinzător însă cam la 1886, anul când a început res­­belul vamal balanța a bătut în favorul nostru cu 24.27 milione și acesta sumă a rămas aprope invariabilă până în ziua de azi. •Ear dacă vom examina la parte atât rubrica de import cât și cea de export e de remarcat că până ce importul Româ­niei de la Început deceniul present a­va­­tine—ceia ce se pote explica prin importul productelor brute—dar crește mereu, ast­fel că la 1885 a ajuns cifra de 40 mi­lione; până atunci Insă exportul nostru scade, pe fie­care an cu 4—5 milione. «Scăderea acesta însă pare a nu fi pri­cinuită de resbel vamal. Ea este resul­­tatul schimbării ce se póte observa la prețul articolelor de fabrică. «Faptul acesta e o mărturie că Româ­nia are necesitate de articole industriale ale nóstre, adeverește însă pe de altă parte și acea că industria României crește, că ea din Z ș­io Z* produce tot în mai mare cantitate primele articole pe care mai a­­les de la noi le importă, până ce noi pu­­­­tem să fim și fără importai productelor brute ale ei. «Cu deosebire pentru noi Maghiarii , este important ca sa nu lăsăm a intra in țara nostra producte străine care să con­cureze ca ale nóstre. După­ ce mai aduce câte­va date statis­tice pentru a ilustra că România face con­curență seriosa productelor agricole ma­ghiare, se zice în memoria: «Deci trebue să spunem că ar fi un pericol nediscutat a se lăsa să intre în țara nostru produete brute din țările ve­cine, să se deschidă granița grânelor și animalelor din România până ce nu ni se deschide și nouă un debușeu în­spre apusul Europei. Urmeza apoi pe două coline un stadiu comparativ asupra esportului și importului maghiar, după care memoriul conchide: « «După tote cele sus espuse, rugăm pe Es. V. să bine-voiți a lucra pentru a se impedica inchierea unei convenții atât cu România cât și cu alt stat din orient până ce noi ne vom putea încheia o convenție favorabilă cu statele din apus. Revoluțiunea in Armenia Ziarului «Le Spectateur d’Orient» i se scrie din Tiflis, că acum de cărând a is­­bucnit o revoluțiune la Diolame, în mun­ții aflători pe fruntaria turco persană. Acești munți sunt locuiți de Nestorieni, dar sunt și mai multe sate armenești. Revolta a luat mari proporțiuni. Ar­menii din țările vecine, fugind din patria lor și căutându’și un adâpost In munții­­ Nestorienilor, s’au unit cu acești din ur­mă pentru a combate pe turci. Nestorie­­nii și Armenii au dat deja mai multe bă­tăi trupelor turcești, care au fost silite de a se retrage în direcțiunea Diarbeki­­rului. Reîntorcându-se ca an renfort de 6000 omeni, turcii au atacat din nou pe Nestorieni, carii, de asemenea capatase­renforturi. Bătălia a fost crâncenă, și mai la urmă turcii au fost bătuți; comandan­tul lor Sadyk Pașa a fost ucis, și au la­­sat o mulțime de prisonieri in mânele in­surgenților, cari i-au împușcat pe toți. Asemenea le au luat câte­va tunuri, o mulțime de puști și o mare cantitate de marițiuni. Insurgenții au perdut 500 ómeni, în numărul cărora era un preot armean, Pe­­­­tros Pagenian, carele a murit cu armele tu mână­ țile Armenii continuă a năvăli din tote păr­tn munții Nestorienilor și în vii. Totä poporațiunea s’a înarmat și ocupă posiționi strategice. Câte­va triburi de­­ kar^i (Dressidisii) s’au unit cu insurgenții. FONDAȚIUNEA CAVALERULUI „CIUNTU“. Cetim in jurnalul „l’Arménie“: Unul din eminenții noștri compatrioți din Austro-Ungaria, Dl. Cavaler Ciuntu, a făcut o Întâia valsare de 60,000 fr. In minele autorităților austro-ungare, pentru o fondațiune la care își propune de a lega averea sa. Venitul capitalului ce se va lega va servi pentru intreținerea studenților ar­meni indigeni, care vor merge se învețe în universitățile din Europa ; tdeologia, peda­gogia, agronomia, medicina, dreptul, ar­­tele­ frumose, geniul civil, sau vr’o altă spe­cialitate Regretata d­na Nectara Cvuntn, decorând decedată la Paris, după o viață consacrată pentru râdicarea morală și in­telectuală al Armenilor, a legat de ase­menea averea sa la acesta fondațiune. Procesul maiorului Fanița Curtea marțiala care va judeca pe maiorul Paniia din Bulgaria și pe com­plicii lui este formata de d. colonie

Next