Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-06-10 / nr. 63

Ședința de la 8 Iunie Ședința se deschide la ora 1.30 sub pre­­șidenția d-lui vice-președinte Gr. Triandafil. Presenți 111 d­ nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Președintele comunică că d. Nicolae Ionescu a dăruit bibliotecei Adunărei planurile cate­dralei din Lausanne. D. Nădejde rogă Camera să puie la ordinea zilei proiectul de lege, prin care se iartă ță­ranilor rămășițele de rescumpărarea dacei și dijmei rămase neîmplinite. Se admite a se discuta după proiectul con­­versiunei. Amendamentul propus era de d. Ressu la proiectul, prin care se acorda scutirea de taxe vamale pentru lămpile d-lui Copeczky e res­pins prin 57 voturi contra 31. Proiectul e votat in total prin 57 voturi 21. Se voteza luarea în considerare a proiec­tului de conversiune a obligațiilor de drum de fer prin 66 voturi contra 11. Articolul 1 e votat. Art. 2 e votat cu modificarea propuse de d. Panu, fixând tipul rentei la 4 la sută. Articolele 3, 4 și 5 se votăză fără discuție. Legea se voteză in total prin 78 voturi contra 10. Se citește legea pentru iertarea rămășițelor din clacă. D. Catargiu observă că in comuna Bujor țăranii plătiseră totă claca și chiar 1000 lei pe d’asupra. Totuși peste puțin perceptorul vrea să le ia 4000 lei ca rămășițe din clacă. Abia putură scăpa țăranii din încurcătură. D. Catargi ar vrea să cerceteze aceste lu­cruri inainte de votarea legii și să se urmă­rească perceptorii delapidatori și abusivi. D. Ghermani zice va cerceta cașul espus de d. Catargi și că va restitui țăranilor banii­­ luați în plus. Inse nu trebue subordonată ie­­­gea unei asemenea cercetări care ar dura forte­ multa vreme Se cere închiderea discuției și se admite după I ce d. N. Voinov o combate. Luarea in considerație, art, unic și legea în­­ total se admite. I­ac trei zile lumea scote din lac lucrările­­ I pierdute, iar copii caută alune, migdale ,etc. S’a găsit și câte­va bucăți de stambă (care se presupun că au venit din prăvălii­i distruse din comunele din Bulgaria, Per­­ideri’o sunt colosale. ]l Trăsnetul a făcut și el numerose vic­­­­­time. Ast­fel pe lacul Gărlița a trăsnit bun pascar și i-a distrus luntrea. Acesta­­ era din Turtucaia din Bulgaria și avea 1­6 copii, apoi pe doi soldați din Ostrov, Io e apă și un mânz, și s’a descărcat și a­­­­supra șcalei de băeți din Ostrov confusio­­­ I­nănd 3 băeți și aprinzând arhiva șcalei.­­­ In ziua de 25 Iunie 1890, urmând a i se ține concurs pentru obținerea gradului­­ I de sub chirurg în armată, se face cunos­­c­cuți tuturor studenților în medicină cari­­ iau cinci inscripțiuni la facultatea de me­­­dicină și bacalaureatul, și cari voiesc a se 31 presenti la acest concurs, să se presinte­­ ministerului, până la 23 Iunie 1890. Iată numărul funcționarilor cari cad­e I sub previsiunile legei în contra cumulului:­­ Deci 660 funcțiuni vor fi vacante. La ministerul de culte și instrucție 401 ,­ « « « resbel . . . 155 « « , lucrări publice. 65 « « « justiție . . . « , « domenii . . . » S’a expediat până acum în Serbia, de­­ către regia nostră, sare în cantitate de 3­­ milione kilograme. Expediția de primă­­­vară de 95000 tone trebue să se efectu­­­eze pănă la sfirșitul lunei lui iulie. SEIT­ A.I’-CTILI Ședința de la 7 Iunie Ședința se deschide la orele 2 sub presi­­­denția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 64 d­ nn senatori. D. D. Giani interpelăză guvernul în chestia­­ dărâmărilor de la Ruși-de-Vede. D. gen. Manu depune proiectele de legi al­e creditului de 1,200,000 pentru venirea în a­­­jutorul sătenilor, cel de 1,000,000 pentru fa­­­cerea unor vase pentru transportul sărei. D. N. Popovici dă citire proiectului de lege I modificator al legei din 1884 pentru clădiri­ școlare. D. N. Fleva combate proiectul fiind­ că pre­­ț­vede prea mari sume pentru institute de lux,­­ când multe județe n’au gimnasii. D. T. Rosetti susține printr’un lung discurs­­ importanța institutelor superiore de instrucție­­ și cere să se voteze legea. Discuția se închide. I Legea se ia în considerație. Se dă citire art. 1. Episcopul de Huși întrebă dacă cu noua re­­­partizare a creditului se va mai clădi semi­­­narul central care este în atât de infectă stare. I D. T. Rosetti spune că seminarul se va clădi. I Art. 1 să votăză. Se dă citire art. 2. D. N. Fleva cere să se elădescă un gimna­z­sin la R. Sărat. D. T. Rosetti răspunde că s’a gândit mai de­­ mult d-sa la acest lucru. Și dacă nu­­ l-a clă­l­dit pănă acum totă chestia e că n’a avut bani. I Amendamentul d-lui Fleva să respinge. Articolele să votăză. Legea se admite cu 1­59 bile albe contra 4 negre. Ședința de la 8 Iunie Ședința se deschide la 2 ore sub­ președin­­­ția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 69 d­ nn senatori. D.Popovici citește proiectul pentru creditul­ necesar a se cumpăra vase cu cari să se trans­­­porte sarea în Serbia. După ce vorbesc asupra acestei cestiuni d­in­ 11 gen. Florescu, Aurelian și Marghiloman, Sena­­­tul primește cu 65 voturi contra 4. Conform legei publicată prin «Monito­­­­rul Oficial» ca No. 275 din 17 Martie I< 1890, s’a început transformarea în mo­­­­netă de aur a monetei naționale de arginti­ de 5 lei cu care s8 demonetizeze. I) Demonetizarea monetelor de 5 lei se­ face prin ștergerea efigiei, a marcei fereij, și a inscripțiunei valorei monetei precamll și prin incrustarea pe ambele fețe ale mo­ri netei a unei cruci care vine săpată în­­ argint. I­eși aduce dar la cunoștință publicului­­ c că monetele de argint de 5 lei, astfel de­ 11 monetizate nu mai au curs legal în țară!1 și prin urmare nu mai pot circula ca mo­­­­­netă liberă tate. ------- k­ Nenorocire întâmplată tu câte­va comune­ din Dobrogea : |c Luni 28 Mai in urma unei ploi toren­­­țiale ce a ținut 3 ore, atât in comunele I1 Cainarge, Chirighenic, Adăr-Celebi etc. I din Bulgaria, cât și în comunele Esechioili și Gârlița din Dobrogea, un torent de apăli în lărgime de vr’o 20 metri, m­od pera­­n lea ce unește aceste comune a distrus cui desăvârșire tote semănăturile, ducând cu­ sine în lacul Gârlița, garduri, hambare,ti­coșare, case, viței, sute de pui de găină,­­fi zecimi de porci, butoae, pluguri de fier etc. C Țspetele femeilor și bietelor dobitoce­n ți­i umplea inima de spaimă și fără voie fie­r care făcea cruce și se ruga lui Dumnezeu. 1 CURIERUL TU. BALASSAN­ U frumusă serbare s’a făcut in ziua de Maiu in comuna Barbeștii (astăzi Brănișteni, din județul Roman, unde școla primară are de patron pe­r Miron Costin.“ S’a serbat pa­tronul școlei. Elevii, in numer de 70, in di­niața zilei, s’a prezintat la școlă cu lauri de stejar și flori la pălării și cununi la puștile de lemn cu care manevreză. De la școlă in ordine militară, școlarii au mers, in frunte pășind drapelul școlei, la primăria comunei Un școlar ducea operile complecte ale nemu­ritorului cronicar. De la comună școlarii și a­utoritățile comunale au mers la biserică, un­de s’a oficiat serviciul divin. Pe locul unde au zăcut moiștele nemurito­rului istoric, școlarii au depus flori. Dupe o­ficiul divin ei s’au intors in curtea primărie unde au cântat diferite frumóse cânturi, sub conducerea d-lui învățător G. A. Adam. S’au declamat versuri despre Costin, s’au ținut discursuri comemorative ilustrului barbat. Du­pă acesta școlarii și sătenii au continuat ser­barea in curtea școlii. Numele d-lui V. A U­reche, căruia să datorește frumosa statue lui Miron Costin din Iași, a fost in mai multe rânduri viu aclamat. Potopul de Vineri 1 Iunie Dl. Isopites, directorul observatorului mate­­­orologic din capitală comunică de apeluri ur­­­mătorele observațiuni asupra Trombei care s’a­­ abătut asupra capitalei și a traversat o mare­­ parte din țară de la vest la est. Din relațiunile ce am primit, zice d. He­­­pites, resultă că in districtul Romanați inten­sitatea sa a fost mult mai mare. Stricăciunile­­ și pagubile sunt asemenea mai mari de­ore­ce­­ meteorul a fost insoțit de grindină «așa de­­ mare cum mulți bătrâni spuneau că n’au mai­­­­ văzut !st Mai înțelegi zice d. St. Petrescu, șeful sta­­­țiunei meteorologice, din Caracal, intr’o scri­­­sore adresată d-lui N­opites, dupe cum de multe­­ ori se întâmplă vara, un fel de grindină ca a­­jlunele și mai mari, dar grindina de Vineri e­­­ra o adevărată bombardare cu bolovani de­­ piatră. Nici o bucată de grindină n’a fost mai jmică de­cât nucă. Cele mai multe aveau for­­­me ne­regulate. Greutatea unei petre din cele­­ mari a atins 200 grame. Din fericire, continuă d. Petrescu, acest joc­­ de distrugere al naturii n’a durat mai mult­­ de­cât 8 minute, dupe care a urmat plec. Cu t­oate acestea a fost destul și aceste 8 minute,­­căci tote geamurile din Caracal au fost sparte­­ cu desăvârșire, chiar tinichiaua de pe acope­­­rișul caselor a suferit stricăciuni. Tencuiala­­ clădirilor semănau cu cum ar fi găurită de jglonțe ca intr’un adevărat răsbel. Crăci de ar­­­bori cădeau la pământ. Totă vegetațiunea au f fost distrusă de acest flagel. Despre comunele­­ din­prejur nu pot ști c’am ce stricăciuni tre­­­bue să fi indurat. Mulți omeni care se aflau­­ pe câmp au fost răniți, am auz­it chiar că sunt­­ copii omorâți. Dintre soldații cari sunt con­­­centrați afară la câmp, sunt peste 70 din ei trâniți și cu capetele sparte. De pasări nici că­­ mai vorbesc, căci pe acele care le-au apucat­­pe afară, nici una nu a rămas cu viață. In­­­grozitorul flagel­a’a îndreptat apoi către Est­­ trecând Oltul. Acest corespondet mai spune că fenomenul­­ a început la Caracal la 4 ore p. m. Mai in­­­taia printr’un vânt aprope uragan. Nici un­­ fulger nu s’a văzut și nici un tunet nu s’a a­­­uzit. La București s’a văzut fulgere depărtate­­­a Vest incă de la orele 4 și jum. p. m. Cel­­ d’intaia tunet slab s’a auzit in spre Vest la­­ 4 ore și jum. Plaia torențială a început la 5 ore și 55 minute și a ținut până la 6 ore și 7 minute In acest interval s-a auu­lt tunete insă forte slabe. In mai puțin de 10 minute temperatura aerului a scăzut 8 grade; de la 24 de grade ea se scoborâ la 16 grade. In acea zi temperatura maximă a fost de 27.5 grade. Trecerea meteorului a făcut ca barometrul să crescă aprope brusc cu 2 mi­limetri. Țin socotilă de momentele in care trompa­­ s’a arătat la Caracal și la București rezultă că distanța in linie dreptă de 143 kilometri ce desparte aceste două orașe a fost străbă­tută in 110 minute ceea ce face aprope 80 kilometri pe oră. Acestă iuțală care repre­zintă 22 metri pe secundă corespunde nume­ral 9 din scara vânturilor lui Beaufort (0—12) , și pe mare, vântul cu acestă iuțală se nu­mește vânt furtunos. Reamintim că Bucureștii a mai fost vizitat­ă de o asemenea trompă in anul 1886 la 9 Iu­­­­nie st. n. când a produs stricăciuni importante in jurul capitalei și cind abatoriul a suferit mult. Art. unic.—Statul renunță in favorea debi­­­­torilor săi la tote rămășițile din rescumpăra­­rea clăcei și dijmei rămase ne­împlinite in momentul promulgărei legei de față. Aceste rămășițe se vor șterge definitiv din scriptele casierielor generale. Este bine ințăles că renunțarea aceasta nu se întinde și asupra sumelor delapidate din fondul rural. Delapidatorii și garanții lor de­­ tot felul rămân răspunzători către stat pentru­­ tote sumele ce se vor constata împlinite de la­­ cei împroprietăriți și nevărsate casei respective Ministru de finance UK. Germani Cetim io «Gazeta Transilvaniei*: Reuniunea femeilor române din Arad și provincie și-a ținut adunarea generală în 12 iunie a. c. in Arad sub conducerea d nei vice­președintă Aurelia Beleș, fiind de față 60 de dame române din Arad și provincie. P. S. Sa părintele Episcop Ion Mețianu, ca patron al reuniunei, încă lua parte la adunare. S’a constatat că Reu­niunea numără 175 de membri și are un capital de aprope 5000 fi. S’a ales cu unanimitate presidentă a Reuniunei d-na vice-presidentă A. Beleșiu, vice-presidentă d-na casieră Rhea Silvia Ceontea, oi ca­sieră d-na Barbara Antonescu. In fine adunarea a enunciat — după cum ne spune «Bis. și Școla» — următorul conclus: In considerare, că consistoriul din A­­rad a fost încredințat din partea Sinodu­lui eparh­ial din anul curent, a stărui ca cât mai curând să înființeze o școlă de fete ca internat în Arad, care scop îl ur­măresc și acastă reuniune, și în conside­rare, că înființarea unei astfel de școlle este urgent reclamată de trebuințele de cultură și educațiune ale nemului româ­nesc din acele părți, adunarea generală avisăză comitetul reuniunei va intra în per­tractare cu consistoriul din Arad iu acesta afacere și a conlucra și din partea sa la realizarea acestui scop, dându-i tot­odată anterizarea, ca să potă spera spre acest scop din averea reuniunei sumele ce vor fi de trebuință. CRONICA ESTERNA AUSTRIA SI ROMANIA. «Politische Correspondfur» constată buna impresiune ce a făcut la București declarațiunile contelui Batnoky prin cari arată că relațiunile între Austro-Ungaria și România sunt amicale și recunoște că nu trebue să se acuze guvernele acestor două țări de stagnațiunea la care se gă­sesc negocierele pentru un aranjament co­mercial. Resistența ce întîmpina încheerea unui asemenea aranjament din partea par­tidelor politice și căreia ministrul Împă­ratului atribue acestă stagnațiune, se jus­tifică prin opinia publică care aruncă a­supra Ungariei o mare parte de respon­sabilitate a stărei actuele de lucruri. A­­fară de acesta opiniunea publică vede­­ d măsurile luate contra Serbiei o manifes­­tațiune­ostilă contra Romăniei. Ungaria s’a arătat tot­dea­una neînduplecată. Ro­mânia din contra nu și-a mărit preten­țiunile, de­și ar fi putut-o face, produc­tele sale agricole, și ia parte și vitele sale, gâlind aiurea debușeuri favorabile. Cu tote acestea, nu s’a renunțat la do­rința de a ajunge la o înțelegere cu Au­stro-Ungaria, dar in acest moment acestă înțelegere este mai dificilă. România nu póte renunța la avanta­jele ce este ținută a garanta industriei sale născânde și pe de altă­ parte nu s’ar putea lupta contra sentimentului public. O biserică in America Colonia armână din Worcester (Statele­ Unite din America) de curând a compă­rut o mare întindere de pământ pentru ca să construiască pe el o biserică și o școlă. S-a deschis o subscripțiune de către R. P. Hovsep Saradjian, zelosul prelat al com­patrioților armeni din America, pentru a subveni la acoperirea cheltuielilor con­­strucțiunei. Tote coloaiele armene din Statele­ Unite își impun sacrificii pentru a participa la acesta operă meritorie. Efo­ria din Worcester a delegat la Europa de dl. Mikael Topanesian, președintele Clu­bului Armean din acest oraș, pentru a a­­aduna ofrandele generoselor colonii armene din Manchester, Londra și Paris, care au subscris lumi destul de importante pen­­tru fondațiunea întâiei biserici in America, Dl. Topanesian, pe carele ziarul Manchester Examiner îl numește «un Armân încân­tător, instruit și patriot, ne-a dat cu a­­cest st ocasiune, informațiuni forte încura­­jatore despre compatrioții armeni din A­­merica, carii deja se disting prin activi­tatea, luminile și patriotismul lor. Noi le recomandăm cn căldură de a clădi bise­rica lor după frumosul tip al arh­itecture­­lor naționale, ale cărei capo­d’opere se admiră la Ani ș’in alte punte ale patriei Armene. M­ăgărdici Sanassarian. Un mare filantrop și patriot armean s’a stins la Paris, la 31 Mai a. c. Născut la Van, (oraș în Armenia Turciei), dl. Mă­­gărdici Sanassarian își făcu studiile sale în colegiul armean Nersissisn din Tiflis După ce căștigă o mare avere în fericite operațiuni financiare, el o consacră cu o­­sebire la propagarea instrucțiunei între compatrioții săi. Intre altele, vom menționa, că el a zi­dit la Kharagonis, (un tirgușor in pro­vinția Van), o scula primară, întreținută cu cheltuielile sale și pusă sub privighe­rea Societăților­ Unite armene din Con­­stantinopoli; a clădit la Van­scóla Hrip­simiană (Santekhrdian), pentru domniștire, asemenea întreținută cu cheltuelile sale ; a trimis în Europa numeroși tineri Ar­meni din Russia și din Turc­ia, carii cu cheltuielile lui ,și-au făcut studiele lor in universități și carii astăzi dau servicii in­semnate națiunei. Inse Capo­ d’opera sa este fondarea la Erzerum a scalei Sanas­sarian, căreia el și-a legat aprope intrega sa avere. Acesta este un lyceu de or­dinal intăia, unicul in Armenia. Direcți­unea lui este încredințată la trei armeni distinși, carii au studiat pedagogia in Syn­­țeza și in Germania, cu cheltuielile gene­rosului bine­făcător. Peabodyul armean a murit in etatea de 72 ani, ducând in mor­mântul seu regretele unanime ale coreli­gionarilor noștri, Armenia perde in el pe anul din cei mai buni fii ai sei. Fie-i memoria bine-cuvintatul pentru tot­de­a­una. Cornițele d­e Farie Cornițele de Paris a convocat țiglele trecute la dânsul acasă, la Londra pe toți orleaniștii mai de căpetenie. Iată ce le-a vorbit despre scopul intru­­nirei: «V’am invitat la mine ca să salutăm pe tânărul principe pe fiul meu, candidat de recrut, care cu atâta curagiu a cerut să’și facă datoria către patrie, să serve­­scă în armată, expunându-se ast­fel in­ch­is­or­ii. „D­ejeu l’a păzit, l’a călăuzit și însu­flețit. «Un tată nu póte avea bucurie mai mare de­cât putând să lase un asemeni moștenitor. «S’a purtat ca un Înțelept, rece în ati­tudinea sa, și cumpănit la fie­care cuvînt. «Sinceritatea și simplicitatea cuvintelor sale au impresionat adânc intrega Francia. CRONICA LOCALA *** (C­a­r­t­e­a cu jurați). Joi 7­unie, s’a judecat procesul lui Gh. Călu­­țeriu, Gh Nichiteei, Cost­­a Nichiteei, G. Tartatomei și Gh. Rusu pentru tâlhărie Jartea au condemnat pe Gh. Călușeriu și Gh. Nichitőei, la câte un an inchisore, iar pe cei­ l’alți­iau achitat.— Vineri 8 Iunie, s’a judecat procesul lui Ion Ficeorei, pen­tru atentat la pndure. Cartea l’a achitat. Sâmbătă 9 Iunie, s’a judecat procesul lui Cnachi Sevescu și N. Scripcariu, pentru delict electoral. Jurații au dat un verdict de achitare pentru amândoui. — Mâine, luni 11 Iunie, se va judeca următorele procese : a lui N. Puia pentru tâlhărie, a lui Herșcu Leib pentru dare de joc, a ai Avram Moscovici pentru lovire care a causat merte. — Marți 12 Iunie, se va adecă procesul lui M. Codrescu și V.­săcescu pentru fals in acte publice. (C­o­n­c­e­r­t). D­l Teodor T. Bu­­rada, va da Duminică 17 Iunie un mare concert in sala teatrului Sidoli cu un pro­gram forte atrăgător . D-l Burada au ob­­inut pentru concertul său, graciosul con­curs al d-nei Hartulary-Darclée vestita nostra artistă care se află in orașul nos­tru de mai multe z­ire pentru afaceri de amilie,—aflăm că d-na Darclée va cânta intre altele 2 scene din operele Faust și Mignov in costum cu totă punerea in scenă și accompagnement de orchestră.— De asemenea domnișdra Esmeralda Cali­­ano și domnul P. Liciu s’au oferit a ju­ca o nouă piesă teatrală, iar d-nul Edu­ard Caudella va dirija orchestra.—Acestă serată va fi una din cele mai atrăgătdre din câte am avut ocaziune a vedea in se­zonul acesta până acuma.­­ *** (Numire), Dl d­ r I. Monténu, s’a numit în postul vacant de medic al urbei și spitalului Târgu-Frumos din jud. Iași, provisor pănă la concurs. *** (Concur­s). La 1 Octombre a. c. se va ține concurs la Universitatea din localitate, pentru catedrele de științele naturale de la școlele comerciale din Iași și Galați. ***(O cerere draptă). Comitetul aso­­ciațiunei generale a studenților universi­tari români din Iași și București, aflăm că intrunindu-se in capitală a ales o comisi­­une ca să se prezinte la dl. ministru al lucrărilor publice să-l rege ca se reducă la jumătate prețul călătoriei la drumurile de fer pentru studenții universitari din Bucu­­rești și Iași. In alte state și mai ales în Germania este prevăzut prin lege tot așa cum există și la noi pentru militari. Ar fi bine ca ministru lucrărilor publice să ia o decisiune favorabilă acestei cereri, și suntem siguri că direcția căilor ferate ou numai că nu va perde ci va câștiga mai mult, căci atunci studenții ar putea in grupuri să facă escursiuni științifice, visitând locurile istorice necesare instruc­țiunei unui student. *** (Legea timbrului). Guver­nul prin legea timbrului au îndatorit­ 410 proprietarii ca contractele de închiriere și de posesie să fie timbrate. La caz con­trar este supus proprietarul la amendă. La caz când rămâne un chiriaș după ex­pirarea contractului de închiriere și pro­prietarul reclamă contra acestuia la tri­bunal sau la judele de ocol, nu i­ se pri­mește nici o reclamație, cerând de a se adresa d’intuiti onor. Ministeria, și a plăti amenda cuvenită. Iar in cazul când chi­riașul după expirarea contractului de în­chiriere se înfățoșază înaintea judecăței cu propunere, că prin verbală alcătuire urmată cu proprietarul ar fi Înnoit acea □chiriere pe an timp mai îndelungat pe cât a vroi sau a cugeta chiriașul a pro­pune ; o asemenea propunere verbală se primește în instanță, fără a fi obligat chi­riașul mai întâii­ la plata (timbrului) a­­mendei cuvenite, după cum proprietarul este dator, dupa legea timbrului. In cât au ajuns acum că anii chiriași la expira­rea contractului de închiriere, nici vroesc a plăti chiria cuvenită, nici vroesc a fi­noi contractal de închiriere, nici vroesc a deșerta localul. Acesta împrejurare nu se atinge de singura persona a proprietaru­­ui, ci chiar de interesul Statului la legea timbrului. Nici o lege nu ar permite de a avea chiriașul mai mult drept de­cât proprietarul. — Ar fi bine ca local com­itent să ia măsuri și in acesta cestiune. Estniunea Elevilor Serlei Comerciale in­ Iași. (Urmare). După vizitarea fabricei, d-nul colonel Alcaz, ne-a invitat pentru a lua dejunul la d-sa , du­pă dejun elevii m’au delegat ca împreună cu colegul Schwartz se aduc mulțumiri d-lui Al­caz pentru primirea ce ne-a făcut’o.—Acestă sarcină mi-am indeplinit’o rostind un mic dis­curs, in care am aratat importanța fabricelor d-sale precum și calitatea postavului fabricat, care pute rivaliza cu cele din Anglia și Brünn ; apoi am mulțumit in numele colegilor, pentru spitalitatea ce ne-a dat’o.—In puține cuvinte , Alcaz ne-a respins, povățuindu-ne ca să lu­crăm pe calea economică la prosperitatea țerei. La 2 jum. câți­va din noi împreună cu d. Cocuz, am vizitat scala primară făcută de d. Alcaz, care’i de-o construcțiune admirabilă in­­deplinind tote condițiunile hygienice necesare unei scoli. După vizitarea scólei pe la 5 sara, am fă­cut o preumblare in jurul orașului Buhuși, pănă in apropiere de satul Pârâul Runcului. la 6 jum. ne-am întors in oras unde am mân­cat și in timpul mesei a venit și d. primar "odirașc, in sanatatea căruia am ridicat un toast prin care i-am mulțumit de concursul ce ni l’a dat. A doua­­ zi la 8 ore, am fost iarăși la dejun a d. Alcaz.--La orele 9 dim., am pornit pa jos spre Moinești.—Acest drum ne-a procurat o plăcere forte mare, de­ore­ce posițiunile ce’l înconjură sunt admirabile și pintre care pot cita pădurea Blăgești cu poenele ei „Negus­torului* și »Grăiștea*. Multe ni s’au țfis pe sama acestor păduri de moșu Todor călăuza nóstru, ba că aici s’a omorât un negustor in cutare vreme, ba că pe aici a stat Codreanu, docărlan etc.—In aceste păduri am găsit can­tități mari de gyps fibros amestecat cu calcar și dispuse in formă de scări.—Pe drum ne-am oprit la o mică distilărie de gaz in localita­tea numită : »Gura Solonțului». — Distileria constă dintr’un cazan semănând cu un alam­bic și care e așezat intr’un cuptor; in acest cazan se pune păcura ce se estrage din gro­pile vecine; evaporându-se păcura, trece prin­tr’un tub in formă de spirală (recipient) așe­zat într’o cadă cu apă rece, aici vaporii con­­­ensindu-se, se culeg in nisce poloboce sub formă de gaz, care de­sigur nu e perfect cu­rat.—In cazan remâne o drojdie care e între­­buințată pentru ungerea carelor de țerani.— La 10 jum. sara furăm in Moinețti, unde a d­oua ții la 8 dim. ne-am suit pe Dealu-Vechiu Osoi­, unde se află mai multe fântâni de un­­e se estrage păcură.—Fântânile sunt sapate

Next