Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-06-10 / nr. 63
Ședința de la 8 Iunie Ședința se deschide la ora 1.30 sub preșidenția d-lui vice-președinte Gr. Triandafil. Presenți 111 d nn deputați. Sumarul ședinței precedente se aprobă. Diferitele comunicări se trimet la secțiunile respective. Președintele comunică că d. Nicolae Ionescu a dăruit bibliotecei Adunărei planurile catedralei din Lausanne. D. Nădejde rogă Camera să puie la ordinea zilei proiectul de lege, prin care se iartă țăranilor rămășițele de rescumpărarea dacei și dijmei rămase neîmplinite. Se admite a se discuta după proiectul conversiunei. Amendamentul propus era de d. Ressu la proiectul, prin care se acorda scutirea de taxe vamale pentru lămpile d-lui Copeczky e respins prin 57 voturi contra 31. Proiectul e votat in total prin 57 voturi 21. Se voteza luarea în considerare a proiectului de conversiune a obligațiilor de drum de fer prin 66 voturi contra 11. Articolul 1 e votat. Art. 2 e votat cu modificarea propuse de d. Panu, fixând tipul rentei la 4 la sută. Articolele 3, 4 și 5 se votăză fără discuție. Legea se voteză in total prin 78 voturi contra 10. Se citește legea pentru iertarea rămășițelor din clacă. D. Catargiu observă că in comuna Bujor țăranii plătiseră totă claca și chiar 1000 lei pe d’asupra. Totuși peste puțin perceptorul vrea să le ia 4000 lei ca rămășițe din clacă. Abia putură scăpa țăranii din încurcătură. D. Catargi ar vrea să cerceteze aceste lucruri inainte de votarea legii și să se urmărească perceptorii delapidatori și abusivi. D. Ghermani zice va cerceta cașul espus de d. Catargi și că va restitui țăranilor banii luați în plus. Inse nu trebue subordonată iegea unei asemenea cercetări care ar dura forte multa vreme Se cere închiderea discuției și se admite după I ce d. N. Voinov o combate. Luarea in considerație, art, unic și legea în total se admite. Iac trei zile lumea scote din lac lucrările I pierdute, iar copii caută alune, migdale ,etc. S’a găsit și câteva bucăți de stambă (care se presupun că au venit din prăvăliii distruse din comunele din Bulgaria, Perideri’o sunt colosale. ]l Trăsnetul a făcut și el numerose victime. Astfel pe lacul Gărlița a trăsnit bun pascar și i-a distrus luntrea. Acesta era din Turtucaia din Bulgaria și avea 16 copii, apoi pe doi soldați din Ostrov, Io e apă și un mânz, și s’a descărcat și asupra șcalei de băeți din Ostrov confusio Inănd 3 băeți și aprinzând arhiva șcalei. In ziua de 25 Iunie 1890, urmând a i se ține concurs pentru obținerea gradului I de sub chirurg în armată, se face cunosccuți tuturor studenților în medicină cari iau cinci inscripțiuni la facultatea de medicină și bacalaureatul, și cari voiesc a se 31 presenti la acest concurs, să se presinte ministerului, până la 23 Iunie 1890. Iată numărul funcționarilor cari cade I sub previsiunile legei în contra cumulului: Deci 660 funcțiuni vor fi vacante. La ministerul de culte și instrucție 401 , « « « resbel . . . 155 « « , lucrări publice. 65 « « « justiție . . . « , « domenii . . . » S’a expediat până acum în Serbia, de către regia nostră, sare în cantitate de 3 milione kilograme. Expediția de primăvară de 95000 tone trebue să se efectueze pănă la sfirșitul lunei lui iulie. SEIT A.I’-CTILI Ședința de la 7 Iunie Ședința se deschide la orele 2 sub presidenția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 64 d nn senatori. D. D. Giani interpelăză guvernul în chestia dărâmărilor de la Ruși-de-Vede. D. gen. Manu depune proiectele de legi ale creditului de 1,200,000 pentru venirea în ajutorul sătenilor, cel de 1,000,000 pentru facerea unor vase pentru transportul sărei. D. N. Popovici dă citire proiectului de lege I modificator al legei din 1884 pentru clădiri școlare. D. N. Fleva combate proiectul fiind că prețvede prea mari sume pentru institute de lux, când multe județe n’au gimnasii. D. T. Rosetti susține printr’un lung discurs importanța institutelor superiore de instrucție și cere să se voteze legea. Discuția se închide. I Legea se ia în considerație. Se dă citire art. 1. Episcopul de Huși întrebă dacă cu noua repartizare a creditului se va mai clădi seminarul central care este în atât de infectă stare. I D. T. Rosetti spune că seminarul se va clădi. I Art. 1 să votăză. Se dă citire art. 2. D. N. Fleva cere să se elădescă un gimnazsin la R. Sărat. D. T. Rosetti răspunde că s’a gândit mai de mult d-sa la acest lucru. Și dacă nu l-a clăldit pănă acum totă chestia e că n’a avut bani. I Amendamentul d-lui Fleva să respinge. Articolele să votăză. Legea se admite cu 159 bile albe contra 4 negre. Ședința de la 8 Iunie Ședința se deschide la 2 ore sub președinția d-lui președinte N. Krețulescu. Presenți 69 d nn senatori. D.Popovici citește proiectul pentru creditul necesar a se cumpăra vase cu cari să se transporte sarea în Serbia. După ce vorbesc asupra acestei cestiuni din 11 gen. Florescu, Aurelian și Marghiloman, Senatul primește cu 65 voturi contra 4. Conform legei publicată prin «Monitorul Oficial» ca No. 275 din 17 Martie I< 1890, s’a început transformarea în monetă de aur a monetei naționale de arginti de 5 lei cu care s8 demonetizeze. I) Demonetizarea monetelor de 5 lei se face prin ștergerea efigiei, a marcei fereij, și a inscripțiunei valorei monetei precamll și prin incrustarea pe ambele fețe ale mori netei a unei cruci care vine săpată în argint. Ieși aduce dar la cunoștință publicului c că monetele de argint de 5 lei, astfel de 11 monetizate nu mai au curs legal în țară!1 și prin urmare nu mai pot circula ca monetă liberă tate. ------- k Nenorocire întâmplată tu câteva comune din Dobrogea : |c Luni 28 Mai in urma unei ploi torențiale ce a ținut 3 ore, atât in comunele I1 Cainarge, Chirighenic, Adăr-Celebi etc. I din Bulgaria, cât și în comunele Esechioili și Gârlița din Dobrogea, un torent de apăli în lărgime de vr’o 20 metri, mod peran lea ce unește aceste comune a distrus cui desăvârșire tote semănăturile, ducând cu sine în lacul Gârlița, garduri, hambare,ticoșare, case, viței, sute de pui de găină,fi zecimi de porci, butoae, pluguri de fier etc. C Țspetele femeilor și bietelor dobitocen ții umplea inima de spaimă și fără voie fier care făcea cruce și se ruga lui Dumnezeu. 1 CURIERUL TU. BALASSAN U frumusă serbare s’a făcut in ziua de Maiu in comuna Barbeștii (astăzi Brănișteni, din județul Roman, unde școla primară are de patron per Miron Costin.“ S’a serbat patronul școlei. Elevii, in numer de 70, in diniața zilei, s’a prezintat la școlă cu lauri de stejar și flori la pălării și cununi la puștile de lemn cu care manevreză. De la școlă in ordine militară, școlarii au mers, in frunte pășind drapelul școlei, la primăria comunei Un școlar ducea operile complecte ale nemuritorului cronicar. De la comună școlarii și autoritățile comunale au mers la biserică, unde s’a oficiat serviciul divin. Pe locul unde au zăcut moiștele nemuritorului istoric, școlarii au depus flori. Dupe oficiul divin ei s’au intors in curtea primărie unde au cântat diferite frumóse cânturi, sub conducerea d-lui învățător G. A. Adam. S’au declamat versuri despre Costin, s’au ținut discursuri comemorative ilustrului barbat. După acesta școlarii și sătenii au continuat serbarea in curtea școlii. Numele d-lui V. A Ureche, căruia să datorește frumosa statue lui Miron Costin din Iași, a fost in mai multe rânduri viu aclamat. Potopul de Vineri 1 Iunie Dl. Isopites, directorul observatorului mateorologic din capitală comunică de apeluri următorele observațiuni asupra Trombei care s’a abătut asupra capitalei și a traversat o mare parte din țară de la vest la est. Din relațiunile ce am primit, zice d. Hepites, resultă că in districtul Romanați intensitatea sa a fost mult mai mare. Stricăciunile și pagubile sunt asemenea mai mari deorece meteorul a fost insoțit de grindină «așa de mare cum mulți bătrâni spuneau că n’au mai văzut !st Mai înțelegi zice d. St. Petrescu, șeful stațiunei meteorologice, din Caracal, intr’o scrisore adresată d-lui Nopites, dupe cum de multe ori se întâmplă vara, un fel de grindină ca ajlunele și mai mari, dar grindina de Vineri era o adevărată bombardare cu bolovani de piatră. Nici o bucată de grindină n’a fost mai jmică decât nucă. Cele mai multe aveau forme neregulate. Greutatea unei petre din cele mari a atins 200 grame. Din fericire, continuă d. Petrescu, acest joc de distrugere al naturii n’a durat mai mult decât 8 minute, dupe care a urmat plec. Cu toate acestea a fost destul și aceste 8 minute,căci tote geamurile din Caracal au fost sparte cu desăvârșire, chiar tinichiaua de pe acoperișul caselor a suferit stricăciuni. Tencuiala clădirilor semănau cu cum ar fi găurită de jglonțe ca intr’un adevărat răsbel. Crăci de arbori cădeau la pământ. Totă vegetațiunea au f fost distrusă de acest flagel. Despre comunele dinprejur nu pot ști c’am ce stricăciuni trebue să fi indurat. Mulți omeni care se aflau pe câmp au fost răniți, am auzit chiar că sunt copii omorâți. Dintre soldații cari sunt concentrați afară la câmp, sunt peste 70 din ei trâniți și cu capetele sparte. De pasări nici că mai vorbesc, căci pe acele care le-au apucatpe afară, nici una nu a rămas cu viață. Ingrozitorul flagela’a îndreptat apoi către Est trecând Oltul. Acest corespondet mai spune că fenomenul a început la Caracal la 4 ore p. m. Mai intaia printr’un vânt aprope uragan. Nici un fulger nu s’a văzut și nici un tunet nu s’a auzit. La București s’a văzut fulgere depărtatea Vest incă de la orele 4 și jum. p. m. Cel d’intaia tunet slab s’a auzit in spre Vest la 4 ore și jum. Plaia torențială a început la 5 ore și 55 minute și a ținut până la 6 ore și 7 minute In acest interval s-a auult tunete insă forte slabe. In mai puțin de 10 minute temperatura aerului a scăzut 8 grade; de la 24 de grade ea se scoborâ la 16 grade. In acea zi temperatura maximă a fost de 27.5 grade. Trecerea meteorului a făcut ca barometrul să crescă aprope brusc cu 2 milimetri. Țin socotilă de momentele in care trompa s’a arătat la Caracal și la București rezultă că distanța in linie dreptă de 143 kilometri ce desparte aceste două orașe a fost străbătută in 110 minute ceea ce face aprope 80 kilometri pe oră. Acestă iuțală care reprezintă 22 metri pe secundă corespunde numeral 9 din scara vânturilor lui Beaufort (0—12) , și pe mare, vântul cu acestă iuțală se numește vânt furtunos. Reamintim că Bucureștii a mai fost vizitată de o asemenea trompă in anul 1886 la 9 Iunie st. n. când a produs stricăciuni importante in jurul capitalei și cind abatoriul a suferit mult. Art. unic.—Statul renunță in favorea debitorilor săi la tote rămășițile din rescumpărarea clăcei și dijmei rămase neîmplinite in momentul promulgărei legei de față. Aceste rămășițe se vor șterge definitiv din scriptele casierielor generale. Este bine ințăles că renunțarea aceasta nu se întinde și asupra sumelor delapidate din fondul rural. Delapidatorii și garanții lor de tot felul rămân răspunzători către stat pentru tote sumele ce se vor constata împlinite de la cei împroprietăriți și nevărsate casei respective Ministru de finance UK. Germani Cetim io «Gazeta Transilvaniei*: Reuniunea femeilor române din Arad și provincie și-a ținut adunarea generală în 12 iunie a. c. in Arad sub conducerea d nei vicepreședintă Aurelia Beleș, fiind de față 60 de dame române din Arad și provincie. P. S. Sa părintele Episcop Ion Mețianu, ca patron al reuniunei, încă lua parte la adunare. S’a constatat că Reuniunea numără 175 de membri și are un capital de aprope 5000 fi. S’a ales cu unanimitate presidentă a Reuniunei d-na vice-presidentă A. Beleșiu, vice-presidentă d-na casieră Rhea Silvia Ceontea, oi casieră d-na Barbara Antonescu. In fine adunarea a enunciat — după cum ne spune «Bis. și Școla» — următorul conclus: In considerare, că consistoriul din Arad a fost încredințat din partea Sinodului eparhial din anul curent, a stărui ca cât mai curând să înființeze o școlă de fete ca internat în Arad, care scop îl urmăresc și acastă reuniune, și în considerare, că înființarea unei astfel de școlle este urgent reclamată de trebuințele de cultură și educațiune ale nemului românesc din acele părți, adunarea generală avisăză comitetul reuniunei va intra în pertractare cu consistoriul din Arad iu acesta afacere și a conlucra și din partea sa la realizarea acestui scop, dându-i totodată anterizarea, ca să potă spera spre acest scop din averea reuniunei sumele ce vor fi de trebuință. CRONICA ESTERNA AUSTRIA SI ROMANIA. «Politische Correspondfur» constată buna impresiune ce a făcut la București declarațiunile contelui Batnoky prin cari arată că relațiunile între Austro-Ungaria și România sunt amicale și recunoște că nu trebue să se acuze guvernele acestor două țări de stagnațiunea la care se găsesc negocierele pentru un aranjament comercial. Resistența ce întîmpina încheerea unui asemenea aranjament din partea partidelor politice și căreia ministrul Împăratului atribue acestă stagnațiune, se justifică prin opinia publică care aruncă asupra Ungariei o mare parte de responsabilitate a stărei actuele de lucruri. Afară de acesta opiniunea publică vede d măsurile luate contra Serbiei o manifestațiuneostilă contra Romăniei. Ungaria s’a arătat totdeauna neînduplecată. România din contra nu și-a mărit pretențiunile, deși ar fi putut-o face, productele sale agricole, și ia parte și vitele sale, gâlind aiurea debușeuri favorabile. Cu tote acestea, nu s’a renunțat la dorința de a ajunge la o înțelegere cu Austro-Ungaria, dar in acest moment acestă înțelegere este mai dificilă. România nu póte renunța la avantajele ce este ținută a garanta industriei sale născânde și pe de altă parte nu s’ar putea lupta contra sentimentului public. O biserică in America Colonia armână din Worcester (Statele Unite din America) de curând a compărut o mare întindere de pământ pentru ca să construiască pe el o biserică și o școlă. S-a deschis o subscripțiune de către R. P. Hovsep Saradjian, zelosul prelat al compatrioților armeni din America, pentru a subveni la acoperirea cheltuielilor construcțiunei. Tote coloaiele armene din Statele Unite își impun sacrificii pentru a participa la acesta operă meritorie. Eforia din Worcester a delegat la Europa de dl. Mikael Topanesian, președintele Clubului Armean din acest oraș, pentru a aaduna ofrandele generoselor colonii armene din Manchester, Londra și Paris, care au subscris lumi destul de importante pentru fondațiunea întâiei biserici in America, Dl. Topanesian, pe carele ziarul Manchester Examiner îl numește «un Armân încântător, instruit și patriot, ne-a dat cu acest st ocasiune, informațiuni forte încurajatore despre compatrioții armeni din America, carii deja se disting prin activitatea, luminile și patriotismul lor. Noi le recomandăm cn căldură de a clădi biserica lor după frumosul tip al arhitecturelor naționale, ale cărei capod’opere se admiră la Ani ș’in alte punte ale patriei Armene. Măgărdici Sanassarian. Un mare filantrop și patriot armean s’a stins la Paris, la 31 Mai a. c. Născut la Van, (oraș în Armenia Turciei), dl. Măgărdici Sanassarian își făcu studiile sale în colegiul armean Nersissisn din Tiflis După ce căștigă o mare avere în fericite operațiuni financiare, el o consacră cu osebire la propagarea instrucțiunei între compatrioții săi. Intre altele, vom menționa, că el a zidit la Kharagonis, (un tirgușor in provinția Van), o scula primară, întreținută cu cheltuielile sale și pusă sub privigherea Societăților Unite armene din Constantinopoli; a clădit la Vanscóla Hripsimiană (Santekhrdian), pentru domniștire, asemenea întreținută cu cheltuelile sale ; a trimis în Europa numeroși tineri Armeni din Russia și din Turcia, carii cu cheltuielile lui ,și-au făcut studiele lor in universități și carii astăzi dau servicii insemnate națiunei. Inse Capo d’opera sa este fondarea la Erzerum a scalei Sanassarian, căreia el și-a legat aprope intrega sa avere. Acesta este un lyceu de ordinal intăia, unicul in Armenia. Direcțiunea lui este încredințată la trei armeni distinși, carii au studiat pedagogia in Synțeza și in Germania, cu cheltuielile generosului binefăcător. Peabodyul armean a murit in etatea de 72 ani, ducând in mormântul seu regretele unanime ale coreligionarilor noștri, Armenia perde in el pe anul din cei mai buni fii ai sei. Fie-i memoria bine-cuvintatul pentru totdeauna. Cornițele de Farie Cornițele de Paris a convocat țiglele trecute la dânsul acasă, la Londra pe toți orleaniștii mai de căpetenie. Iată ce le-a vorbit despre scopul intrunirei: «V’am invitat la mine ca să salutăm pe tânărul principe pe fiul meu, candidat de recrut, care cu atâta curagiu a cerut să’și facă datoria către patrie, să servescă în armată, expunându-se astfel inchisorii. „Dejeu l’a păzit, l’a călăuzit și însuflețit. «Un tată nu póte avea bucurie mai mare decât putând să lase un asemeni moștenitor. «S’a purtat ca un Înțelept, rece în atitudinea sa, și cumpănit la fiecare cuvînt. «Sinceritatea și simplicitatea cuvintelor sale au impresionat adânc intrega Francia. CRONICA LOCALA *** (Cartea cu jurați). Joi 7unie, s’a judecat procesul lui Gh. Căluțeriu, Gh Nichiteei, Costa Nichiteei, G. Tartatomei și Gh. Rusu pentru tâlhărie Jartea au condemnat pe Gh. Călușeriu și Gh. Nichitőei, la câte un an inchisore, iar pe cei l’alțiiau achitat.— Vineri 8 Iunie, s’a judecat procesul lui Ion Ficeorei, pentru atentat la pndure. Cartea l’a achitat. Sâmbătă 9 Iunie, s’a judecat procesul lui Cnachi Sevescu și N. Scripcariu, pentru delict electoral. Jurații au dat un verdict de achitare pentru amândoui. — Mâine, luni 11 Iunie, se va judeca următorele procese : a lui N. Puia pentru tâlhărie, a lui Herșcu Leib pentru dare de joc, a ai Avram Moscovici pentru lovire care a causat merte. — Marți 12 Iunie, se va adecă procesul lui M. Codrescu și V.săcescu pentru fals in acte publice. (Concert). Dl Teodor T. Burada, va da Duminică 17 Iunie un mare concert in sala teatrului Sidoli cu un program forte atrăgător . D-l Burada au obinut pentru concertul său, graciosul concurs al d-nei Hartulary-Darclée vestita nostra artistă care se află in orașul nostru de mai multe zire pentru afaceri de amilie,—aflăm că d-na Darclée va cânta intre altele 2 scene din operele Faust și Mignov in costum cu totă punerea in scenă și accompagnement de orchestră.— De asemenea domnișdra Esmeralda Caliano și domnul P. Liciu s’au oferit a juca o nouă piesă teatrală, iar d-nul Eduard Caudella va dirija orchestra.—Acestă serată va fi una din cele mai atrăgătdre din câte am avut ocaziune a vedea in sezonul acesta până acuma. *** (Numire), Dl d r I. Monténu, s’a numit în postul vacant de medic al urbei și spitalului Târgu-Frumos din jud. Iași, provisor pănă la concurs. *** (Concurs). La 1 Octombre a. c. se va ține concurs la Universitatea din localitate, pentru catedrele de științele naturale de la școlele comerciale din Iași și Galați. ***(O cerere draptă). Comitetul asociațiunei generale a studenților universitari români din Iași și București, aflăm că intrunindu-se in capitală a ales o comisiune ca să se prezinte la dl. ministru al lucrărilor publice să-l rege ca se reducă la jumătate prețul călătoriei la drumurile de fer pentru studenții universitari din București și Iași. In alte state și mai ales în Germania este prevăzut prin lege tot așa cum există și la noi pentru militari. Ar fi bine ca ministru lucrărilor publice să ia o decisiune favorabilă acestei cereri, și suntem siguri că direcția căilor ferate ou numai că nu va perde ci va câștiga mai mult, căci atunci studenții ar putea in grupuri să facă escursiuni științifice, visitând locurile istorice necesare instrucțiunei unui student. *** (Legea timbrului). Guvernul prin legea timbrului au îndatorit 410 proprietarii ca contractele de închiriere și de posesie să fie timbrate. La caz contrar este supus proprietarul la amendă. La caz când rămâne un chiriaș după expirarea contractului de închiriere și proprietarul reclamă contra acestuia la tribunal sau la judele de ocol, nu i se primește nici o reclamație, cerând de a se adresa d’intuiti onor. Ministeria, și a plăti amenda cuvenită. Iar in cazul când chiriașul după expirarea contractului de închiriere se înfățoșază înaintea judecăței cu propunere, că prin verbală alcătuire urmată cu proprietarul ar fi Înnoit acea □chiriere pe an timp mai îndelungat pe cât a vroi sau a cugeta chiriașul a propune ; o asemenea propunere verbală se primește în instanță, fără a fi obligat chiriașul mai întâii la plata (timbrului) amendei cuvenite, după cum proprietarul este dator, dupa legea timbrului. In cât au ajuns acum că anii chiriași la expirarea contractului de închiriere, nici vroesc a plăti chiria cuvenită, nici vroesc a finoi contractal de închiriere, nici vroesc a deșerta localul. Acesta împrejurare nu se atinge de singura persona a proprietaruui, ci chiar de interesul Statului la legea timbrului. Nici o lege nu ar permite de a avea chiriașul mai mult drept decât proprietarul. — Ar fi bine ca local comitent să ia măsuri și in acesta cestiune. Estniunea Elevilor Serlei Comerciale in Iași. (Urmare). După vizitarea fabricei, d-nul colonel Alcaz, ne-a invitat pentru a lua dejunul la d-sa , după dejun elevii m’au delegat ca împreună cu colegul Schwartz se aduc mulțumiri d-lui Alcaz pentru primirea ce ne-a făcut’o.—Acestă sarcină mi-am indeplinit’o rostind un mic discurs, in care am aratat importanța fabricelor d-sale precum și calitatea postavului fabricat, care pute rivaliza cu cele din Anglia și Brünn ; apoi am mulțumit in numele colegilor, pentru spitalitatea ce ne-a dat’o.—In puține cuvinte , Alcaz ne-a respins, povățuindu-ne ca să lucrăm pe calea economică la prosperitatea țerei. La 2 jum. câțiva din noi împreună cu d. Cocuz, am vizitat scala primară făcută de d. Alcaz, care’i de-o construcțiune admirabilă indeplinind tote condițiunile hygienice necesare unei scoli. După vizitarea scólei pe la 5 sara, am făcut o preumblare in jurul orașului Buhuși, pănă in apropiere de satul Pârâul Runcului. la 6 jum. ne-am întors in oras unde am mâncat și in timpul mesei a venit și d. primar "odirașc, in sanatatea căruia am ridicat un toast prin care i-am mulțumit de concursul ce ni l’a dat. A doua zi la 8 ore, am fost iarăși la dejun a d. Alcaz.--La orele 9 dim., am pornit pa jos spre Moinești.—Acest drum ne-a procurat o plăcere forte mare, deorece posițiunile ce’l înconjură sunt admirabile și pintre care pot cita pădurea Blăgești cu poenele ei „Negustorului* și »Grăiștea*. Multe ni s’au țfis pe sama acestor păduri de moșu Todor călăuza nóstru, ba că aici s’a omorât un negustor in cutare vreme, ba că pe aici a stat Codreanu, docărlan etc.—In aceste păduri am găsit cantități mari de gyps fibros amestecat cu calcar și dispuse in formă de scări.—Pe drum ne-am oprit la o mică distilărie de gaz in localitatea numită : »Gura Solonțului». — Distileria constă dintr’un cazan semănând cu un alambic și care e așezat intr’un cuptor; in acest cazan se pune păcura ce se estrage din gropile vecine; evaporându-se păcura, trece printr’un tub in formă de spirală (recipient) așezat într’o cadă cu apă rece, aici vaporii conensindu-se, se culeg in nisce poloboce sub formă de gaz, care desigur nu e perfect curat.—In cazan remâne o drojdie care e întrebuințată pentru ungerea carelor de țerani.— La 10 jum. sara furăm in Moinețti, unde a doua ții la 8 dim. ne-am suit pe Dealu-Vechiu Osoi, unde se află mai multe fântâni de une se estrage păcură.—Fântânile sunt sapate