Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-09-26 / nr. 102

TELEGRAME Viena 4 Oct.—fiarele anunță că Re­gele Milan are de gând să Îndepărteze din jurul Regelui Alexandru pe tote per­­sonele ce aparțin partidului radical; se prevede niște conflicte seriose. Belgrad 4 Sept.—Bri an Început des­­baterile procesului in privința exceselor comise la 14 și 15 Maiü 1889 ; sunt 19 acuzați și 80 martori. — Se asigură că guvernul pregătește o lege a presei care va impune fiarelor o cauțiune. Petersburg 4 Cet.— Familia imperiali» plecă in curând la Skiernewicz, unde va sta 12 z zile; la 17 Octombre se va in­­torce la Petersburg pe la Sebastopol. In acest oraș familia imperială î și va lua ră­mas ban de la Țarevici și marele duce Georges care ’și vor continua călătoria plecând la 24 Octombre. Atena 5 Oct.—Se anunță din Constan­­tinopol că Țarul ar subordona vizita lui Țarevici la Constantinopol regulărei ches­­tiunei patriarhatului ; acastă știre a pro­dus o mare impresie. Tote fiarele exprimă speranța că a­­castă chestiune va avea un sfârșit favora­bil fără ca Rusia să renunțe la politica sa de­și interesele sale sunt adese­ori o­­puse intereselor Greciei. Zgomotele despre căsătoria lui Țare­vici cu princesa Maria a Greciei sunt des­­mințite. Maurssteg & Oct. — ziua onomastică a împăratului Frantz-Iosef s’a celebrat printr’un serviciu religios in biserica ora­șului ; cei doi împărați, Regele Saxoniei și toți invitații au asistat. La prânzul de sorg, împăratul Wilhelm a ridicat un toa­t călduros. Belgrad 5 Oct. — Cercurile radicale bine informate pretind că Regele Milan, vefond starea nesigură a dinastiei și tra­tatul Încheiat Intre el și Regență cu oca­­zia abdicărei sale, a cerut regenților res­tabilirea sarcinei de comandant șef al ar­matei și cu care ar fi Investit el Însuși. Petersburg 5 Oct. — Din ordin direct al Țarului 4500 de mateloți, al căror ter­men de serviciu expiră tocmai la 1 Ianu­arie 1891, au fost trimiși la vetrele lor. Se crede că o asemenea măsură va & laată și față cu soldații din armată al că­ror serviciu expiră la 1 Ianuarie 1891. Rio de­ Janeiro 6 Oct.—Guvernul pu­blică un decret prin care se obligă, cu Începere de la 15 Noembre, plata in aur a tuturor taxelor de vamă. Guvernul a decis că alegerile pentru Camerele Statelor se vor face Înainte de luna lui Aprilie. Berna 6 Oct.—Plebiscitul Testuului a dat resultatul următor: 11.928 voturi con­tra 11.834 au cerut revizuirea Constituției. Londra 6 Oct.—Lordul Mair al Lon­drei va pleca la 23 Octombre la Viena pentru a visita Exposițiunea. Petersburg 6 Oct.—Ministrul de finanțe este așteptat la Petersburg la 19 Oct. Se va înființa un nou batalion de in­fanterie la Wladivostok. General Gras, inspectorul fabricelor de arme franceze, a primit ordinul .St. Stanislas, clasa I-a; mai mulți ofițeri francezi din armata arti­leriei, au fost de asemenea decorați. CRONICA INTERNA Se scrie din Londra cu data de 22 cu­rent că Regina României a părăsit Bal­moral . M. S. a fost Însoțită până la gara Ballater de ducesa Albana, ducele de Cla­rence și principele Henri de Battenberg și a sosit Sâmbătă sera la Edimburg unde i s’a făcut o primire entusiastă. A doua­zi Duminică, M. S. a asistat la serviciul divin celebrat la catedrală, apoi a visitat castelul Holyrood, palatul și alte curiosi­­tăți. M. S. a plecat sera la Londra. Carmen Sylva a terminat de scris o poemă, in care glorifică pe poetul nostru național, Vasile Alexandri. Poema va a­­pare într’o revistă germană și apoi in traducție românască. După o statistică făcută de către in­spectorul general al creditelor agricole, avarii acestor credite in tota țara la 1 Septembre a fost de 33.375 163 fr. Ministrul de interne a aprobat planul loteriei înființate de comuna Botoșani, în scop de a zidi un spital pentru copii or­fani și un ospiciu pentru infirmi. Se vor emite 150,000 bilete a un leu unul. Din suma totală, se afectezi 45,000 lei pentru urmatorele câștiguri: Sau, in total 319 numere câștigătdre în sumă de 45,000 lei. Consiliul de miniștri a aprobat adjude­cările de tutunuri streine, turcești și gre­cești, făcute de consiliul de administrație al Regiei, în urma examinării eșantioione­­lor de către comisiunea de experți insti­tuită spre acest sfârșit cu prilejul licita­­țiunei publice ce s’a ținut în­­iua de 10 (22) Septembre curent. In urma concursului, s’au numit bur­sieri : a) în internatul liceului Sf. Sava (Bu­ 2 1 câștig în sumă de 10,000 lei « « « « 2,000 , unul . . . .­­ 1,000 « . 10 « « « « 500 • « 100 « « » « 100 «­­ 200 ... « 50 , « O M­A­M Ä O mamă, dulce mamă, din negură de vremi Pe freamătul de frunze la tine tu me chemi. De-asupra criptei negre a sfântului mormânt Se scutură salcămii de temni și de vânt, Se bat încet din ramuri, îngână glasul teu... Mereu se vor tot bate, tu vei dormi mereu. Când vei muri, iubit’o, la creștet să nu’mi plângi, Din teiul sfânt și dulce o ramură să frângi, La capul meu cu grijă tu ramura s’o’o gropi, Asupra ei să cadă a ochilor tei stropi. Simți-o-voiu odată umbrind mormântul meu.... Mereu va crește umbra’i, eu voiu dormi mereu. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă’n triste zidiri de țintirim , Mormântul să ni’l sape la margine de rîu, Ne pună’n încăperea aceluiași sicriu. De-apururea aprope vei fi de sînul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu. Eminescu. LA MORTEA POETULUI VASILE ALEXANDRI. Te-ai stins și tu poete!... Te-ai stins cum toti ni-om stinge!.. Te-ai stins—sfârșind de astă dată al vieței ultim act!... Și nu te plâng... Din contra 1............................ .............................La ce bun te-aș mai plânge Când știm că toți in lume urmăm același tact. CURIERUL THA­BALASSA(­ curești­, elevii: Pop St., Pantelimon P., Sterian I., Paraschivescu I., Bârzetescu L., Samarian P., Ionescu D., Duculescu V., Angelescu D., Bucurescu I. și Tufonu Al­­b) în internatul liceului Matei Basarab, elevul Danielescu G. La școlla centrală de fete din Craiova s’au primit ca bursiere, prin concurs, d-șorele: Jirovenu Domnica, Focșan Salu­­tina, Aricescu Constanța, Apostolonu Zam­fira, Gerotă Angelo, Lungftcescu Paulina, Petrescu Aristica, Ciocazan Aurora, Ma­­rinescu Maria, Negrenu El., Ionescu El., Hermanek El., Zăvoianu El., Georgescu Ecat., Teianu Eng., Strajanu Florica. Monetaria Națională a început baterea rondelelor de aur in monede de 20 lei. S'a și predat Băncei Naționale primul transport de 500,000 lei. Se vor bate in total 200,000 de ron­dele adică 4,000,000 lei, cari nu vor fi puși in circulație de­cât când íntrega su­mă va fi gata. .Adevfirul*­­Ace că Titlurile de 6 la sută ale Băncei Naționale au început a fi convertite in titluri de 4 la sută, așa­dar detentorii titlurilor de 6 la sută sunt rn­­cunoștiințați să se prezinte la Bancă spre a schimba vechile titluri sau să li se ram­burseze sumele. Casieria Centrală a Statului a început să predea Băncei pe fie­care­­ și câte 20 mii de titluri, numerotate și parafate. Suma totală a titlurilor se ridică la ci­fra de 220,000 bucăți cari se tipăresc la tipografia Socek. Se crede că in 10­­ zile tote titlurile ne­cesare Berlinului vor fi gata și chiar ex­pediate la destinațiune. Comisiunea instituită pentru examinarea aspiranților la bursele vacante de la Se­­minariul Central din București, terminân­­du’și lucrările, a recomandat ca bursieri, pentru cele 22 locuri vacante, pe urmă­torii concurenți, din 96 câți s’au presentat: 1) Dobrescu N. cl. III, 2) Ulescu Va­sile, 3) Florescu Antipa, 4) Georgescu I. cl. I, 5) Stănescu Bartolomeu, 6) Popes­­cu Gh. cl. II, 7) Stoenescu Gh., 8) Po­­pescu Ion, 9) Dumitrescu Toma, 10) Iva­­nescu Ion, 11 Popescu T. Gh., 12) Do­­bre D., 13) Popescu Paraschiv, 14) Po­pescu Ion cl. V, 15) Demetrescu C. cl. VII, 16) Pasca Mihail cl. V, 17) Popes­cu D., 18) Popescu N. I., 19) Mugurenu C. N., 20) Iliescu I., 21) Mihăescu An­ton și 22) Grigorescu Ion cl. I. Prețul cerealelor in portul Brăilei se menține ferm: Grâu românesc 58 libre 11.75. 59 și jum. libre 12.57 jum., 60 libre 12 60. Grâu bulgăresc 56 libre 12.07 jum. Sămânță de in 50 libre 15.50. Orz 48 libre 7.35. 497* libre 7.75. Cu nașterea începem a vieței comedie Trăim continuând’o spre­ a o sfârși murind ?... Tu ți-ai făcut, in fine, și acestă datorie: Născut’ai, viețuit’ai și stinsu-te-ai, sfârșind. Perit’ai ca ființă..., dar fi vei ca simțire Spre a ne servi ca fată cu care ne-om mândri !... S’a­u tins bătrânul gârbov de-a vremii intip&rire Dar si va'n veci in viață poetul Alexandru­­... 24 August 1890 Viorel. Orzascu 47 libre 8. Secară 497­ libre 750.—51 lib. 7.65. Sosirile pe apă sunt superiore celor de pe uscat, ceia­ ce dorește că exportatorii, neputând avea cantitatea necesară din țară, au alergat și in Bulgaria. Trupele concentrate la Buftea și Ciocă­nești au Început operațiile preparatorii, pentru manevrele cele mari cari se vor face in zilele de 28, 29 și 30 Sept. Primul atac dat jos, de către trupele din Buftea, a reușit într-un mod admira­bil. După un marș in pas gimnastic și după o operație de 3 ore, Brigada din Buftea a atacat și rupând șirurile briga­dei din Ciocănești a luat satul. Vineri brigada din Ciocănești a atacat satul Buftea, după un marș de 7 kiloni, și după o luptă de 3 ore și jum, a luat satul. După atacul de Vineri trupele au o zi de repaus, la Buftea in sat li s’a servit un prânz și li s’a dat vin. Tot asemenea s’a făcut și după atacul de la Ciocănești. In tot timpul acesta ținuta trupelor din ambele brigade a fost forte bună. Starea sanitară a trupelor de asemenea este es­­celentă și ce e și mai bin, e hrana, care nu lasă nimic de dorit. Consiliul general de instrucțiune a ter­minat în sesiunea acesta programa anali­tică a cursului primar rural și programa sintetică a cursului complimentar rural. Consiliul de resboiu din Constanța s’a declarat competinte a judeca procesul co­lonelului Poliza. In urmă procesul s’a amânat din cauza lipsei mai multor martori ai apărărei. Din Botoșani vine știrea că subprefec­tul Rozin, cel care s’a făcut culpabil de crima de extrădare ilegală a nenorocitu­lui Simoschi, a șters-o la sanatesa din țară, de tema judecăței, cu vre-o 20.000 de lei furați, înalta Corte de Casație ai fostit­e Secția II Ședința din 4 Septembre 1890. Delict de Presă Libertatea presei fiind garantată de Con­­stituțiune, ca factor esențial al suveranității, urmezi că ori­ce fapt delictuos Îndreptat în contra presei, și având drept causă opiniunile emise de dânsa, constitue o violare de ordine politică, și prin urmare un delict politic de competența Curților cu jurați. Nr. 397.—Respins, după divergență, recur­sul făcut de d. procuror general al Curței de apel din București contra decisiunei acelei Curți, secț. III, cu Nr. 179, din 1890, prin care se declară necompetentă a judeca delictul imputat lui D. P. Moruzi, N. Ulmenu și alții. S’au ascultat: D. N. Mandrea, consilier al Curței, în citirea raportului făcut în causă; D. G. Filitti, procuror general, în conclusiu­­nile emise. Curtea, deliberând : Asupra motivului de casare: »Onor. Curte de apel declară că delictul ce a fost chrămată a judeca e un delict poli­tic: 1 ° pentru că obiectul delictului a fost de­vastarea localurilor presei și maltratarea re­­presentanților săi, persons eminamente politi­ce ; și 2 ° pentru că acest delict a avut de mo­bil politica. »Nu ne vom încerca a defini noi delictul po­litic, dară ne vom raporta la cele <jise­­le Cur­tea de casație din Belgia în hotărîrea dată la 2 Noembre 1869, în care recunoște că prin delict politic trebue să se înțelegă crimele și delictele ce ating exclusiv numai ordinea pu­blică, și apoi dacă cercetăm ce se înțelege prin ordine publică vedem că toți autorii cari s’au ocupat de acestă materie spun că ordinea politică interiori cuprinde : forma de guver­nământ, puterile politice, adică camerele le­­giuitore, regele și miniștrii, și în fine drep­turile politice ale cetățenilor cari nu sunt al­tele de­cât dreptul de a alege și de a fi ales. Nici un autor, nici o decisiune a vre­unei Curți nu recunoște că presa ar fi făcând parte din­tre puterile Statului, și că atingerea adusă vre­unui representant al ei ar fi o lovire a­­dusă ordinei politice a Statului. »Asemenea în ceea ce se ține de argumen­tul Curței că mobilul fiind politica, și în așa strînsă legătură cu faptul în­cât nu se póte deosebi de fapt, este un delict politic, vom râspunde că nu trebue să ne uităm la mobilul ce a determinat delictul, dară la delict în sine, căci, precum ne spune Ortolan, a lua motivul sau scopul ca semn distinctiv, ca semn deter­minat al delictului politic, conduce de multe ori la niște consecințe neadmisibile". Având în vedere că prin decisiunea atacată cu recurs se constată că obiectul delictului a fost devastarea localului presei și maltratarea redactorilor ei și că acest delict a avut de mobil politica. Având in vedere că Curtea de Apel, inte­­meiându-se pe disposițiunile art. 105 din Con­­stituțiune, iși declină competența de a judeca acest proces ; Având in vedere citatul art. 105 care sta­tornicește juriul pentru judecarea delictelor politice : Considerând că art. 31 din Constituțiune declarând că: „tote puterile Statului emană de la Națiune­« recunoște principiul suveranităței poporului, adică supremația voinței generale asupra ori­cărei voințe particulare. Considerând că de­și acest articol prevede că aceste puteri națiunea »nu le pote exercita de­cât prin delegațiune,« totuși art. 24 »ga­­rantând tuturor libertatea de a comunica și publica ideile lor prin graiu, prin scris și prin presă* și art. 26 recunoscând Românilor drep­tul de a se Întruni »pentru a tracta tot felul de cestiuni,« este învederat că dreptul de dis­­cuțiune asupra mersului și regulărei afacerilor publice nu este restrâns numai in puterile constituite, dori că cetățenii au dreptul de a le discuta prin presă și prin întruniri publice și prin urmare a-­și manifesta opiniunea lor nu numai prin delegații lor dori încă prin mijlocele arâtate in sus citate art. 24 și 26 . Considerând că scopul acestor libertăți este ca prin discuțiunile publice la care ar da naș­tere acele măsuri să se pot! forma și cunoște voința generală, voința de care trebue să se țină serii și in vederea interesului ordinei so­ciale și in vederea cerinților constituțiunei. Considerând că ast­fel fiind și libertatea presei ca și libertatea întrunirilor nu sunt Ce'ți doresc eu ție dulce Românie. Ce’ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor ? Brațele nervose, arma de tărie, La trecutu’ți mare, mare viitoriu ! Fiarbă vinu’n cupe, spumege pocalul, Dacă fii’ți mândri aste­le nutresc . Că’i române Brânca, de și mare valul, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Vis de răsbunare negru ca mormântul, Spada ta de sînge dușman fumegând, Și de-asupra hidrei fluture cu­vântul Visul teu de glorii falnic triumfând ; Spună lumei large steaguri tricolore, Spună ce’i poporul mare, românesc, Când se-aprinde sacru candida’s vâlvare, Dulce Românie, asta ți-o doresc, îngerul iubirei, îngerul de pace, Pe altarul Vestei tainic subu­lând, C­TJI-TT^. Nu, nu, nu mă vei ucide Me vei face să trăesc Și’mi vei spune-o vorbă dulce îmi vei spune te iubesc. Vrei să sar in foc. in apă Se sorb marea di’ntr’o gură Se m’arunc in lună ’n sare Numai di’ntr’o săritură ?... Da­r... sunt gata înger dulce Zi se fac ori­ce Voești Numai ochii tei cei negri Să’mi spună că mă iubești! Ce pe Marte’n globii sa orbeascä’l face, Când cu lampa’i zbdră lumea luminând. Iei pe sânu’ți virgin inca sa cobore, Guste fericirea raiului ceresc. Tu îl strânge’n brațe, tu îi fă altare, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Ce’ți doresc eu ție, dulce Românie, Tânără miresă, mamă cu amor ! Fii tei trăiască numai in frăție Ca a noptei stele, ca a zilei zori, Viață’n vecie, glorii, bucurie, Arme in tărie, suflet românesc. Vis de vijelie, fală si mândrie, Dulce Românie, asta ți-o doresc. Maiu. Eminescu. B. P. ne ce nu’mi vii• •• Vezi, rândunelele se duc, Se scutur’ frunzele de nuc, S’așază bruma peste vii — De ce nu’mi vii, de ce nu’mi vii ? O­ vin’o iar in al mieu braț Să te privesc cu mult nesațiu, Să razim dulce capul meu, De sînul teu, de sînul teu! Ți-aduci aminte cum pe-atunci, Când ne primblam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atâtea ori, de-atâtea ori ! In lumea asta sunt femei Cu ochi ce isvorăsc scântei... Dar, ori­cât ele sunt de sus, Ca tine nu’s, ca tine nu’s ! Căci tu însăm­nezi mereu Viața sufletului meu, Mai mândră de­cât ori­ce stea, Iubita mea, iubita mea ! Târzie tomna ie acum, Se scutură frunzele pe drum Și lanurile sunt pustii... De ce nu’mi vii, de ce nu’mi vii! Eminescu.

Next