Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)
1890-10-14 / nr. 110
CURIERUL TH. BALASSAN M. S. Regele la manevre Mercuri, B Octombre, M. S. Regele, împreună cu A. S. R. Principele României, însoțit d. general Manu, președintele consiliului de miniștri; de d. general Barozzi, șeful casei militare Regale; de d. Economu, prefectul județului Dolj; de d. Boldescu, locțiitor de primar al orașului Craiova, au mers la podul in construție Jibov, unde Regele a fost intimpinat de d. Sturdza, inginer-șef, conducatorul lucrarei, de d. Bunescu și Pompoeiu, ingineri, de d. Foréou, antreprenor, și de un numeros public in trăsuri și pe jos. Majestatea Sa a examinat cu domocratul pe anul podului, proiectul liniei de la Craiova la Calafat și tota lucrarea construită deja. d. Sturdza conducând pa Suveran atât pe traseul pentru calea ferată, cât și pa acel pentru trăsuri și pietoni, superpuse pe o înălțime de 17 m. Regele Se întreținu câteva momente cu personele ce ’L intimpinase, exprimă Înalta Sa mulțumire d-lui Sturdza pentru mersul lucrărei și in urmă porni in trăsură și Se opri in oraș, însoțit de aceleși persone, la scala P. Trișcu Mircea, unde fu intimpinat da d. M. Trișcu, ajutor de primar, și de d. T. Herescu, profesor, intră in clasa elevilor, examina pe elevi asupra materielor ce studiază, visită cu domenuntul tot localul și in urmă ’Și luă rămas bun de la d. Trișcu exprimându’i înalta Sa satisfacțiune pentru râvna ce pune in propășirea acestui așezământ, lăsat danie orașului de către părintele son. De aci Regele porni la scőla de fete „Romanem,“ unde fu intimpinat de d. senator Șomănescu, executor testamentar, de d-na Barbotescu, dar tere; de d-nele Popilian profesore, visită fie c“ examina pe V predai ...titrație,azi obiecte lui.primă înalta SamuLiței directore. Sesnn in tră.uia și mersa la scala profesională de fete Madona-Dudu. Aci fu intimpinat de d-na directore Maria Ghenovici, de d-nele profesore Popovici și Tomescu și de preotul Brănescu, examină și aci pe eleve in fiecare clasă, visită sala de lucru a elevelor, cumpără o forte frumosa cuvertură, lucrată de eleve, exprimă și aci înalta Sa satisfacțione d-nei directore, și merse la noul spital de alienați Madona-Dudu, unde fu intimpinat de â. epitrop Carianopole și de d. architect Springel. Regele visită cu mult interes tote amănuntele localului, a cărei instalațiune pentru 60 bolnavi va fi gata in curade, exprimă înalta Sa mulțumire personelor ce ’L intimpinase, ’Și luă remas bun de la deasele, Se sui ia trăsură și, la orele 12, Se intorse la Cuartier, la timpul trecerei ia trăsură prin oraș Regele și Principele primau, atât oprindu-Se cât și in trecut, numerose buchete de flori; la tote sculele, d-nele profesore Le oferiră asemenea frumóse buchete. La orele 12 jum. avu loc dejunul la care au luat parte D-na Glogovenu, d. general Manu, președinte al consiliului de miniștri; d. general Anghelescu, comandantul corpului I de armată; d. Duca, director general al căilor ferate; d. Boldescu, locțiitor de primar; d. Economu, prefectul județului; d. Sturdza și Rosetti, ingineri; d. Gárligianu, procuror la curte; d. Vercescu, medic de corp de armată; d. Bumbăcila, profesor; d. dr. Schina, d. Stravolca, d. Antocidi, și suita; in total 24 persone. In timpul dejunului M. S. Regele ridică paharul și rosti urmatorele cuvinte: «împlinesc dorință a inimei Mele de a «mulțumi încă odată de tóte dovezile de dragoste și de simpatie caldurosä cari am «găsit in tot timpul șederei mele in capitala Olteniei, frumósele slire in cari am «stat în Craiova, și cari au trecut prea «repede, vor rămâne o dulce amintire și, «plecând astăzi, cu gândurile Mele voiu «rămâne in mijlocul vostru. «Mulțumind la toți cari ’Mi-au arătat «dragostea lor, urez orașului prosperitate «și desvoltare și orășenilor sănătate. «Sa tr&asca Craiova!*. Aceste cuvinte fură viu aclamate de toți comesenii, și in urmă de prefect al județului, numele Doljenilor, ceru permisiunea și respunse Majestărei Sale astfel: Majestate, Doljenii de la un cap până la altul al județului, mândri și veseli de Augusta visită a Majestatei Vostre și a A. S. R. Principelui României, vin prin mine a depune la piciorele Majestăței Vostre tot și dragostea și întreg devotamentul lor. Ei ruga pe Dumnezeu să vă dăruască mulți ani pe Tronul țărei pentru fericirea și propășirea uomului Românesc. Să trăiți Majestate ! Să trăiscă M. S. Regina 1 Să trăescă Alteța Sa Regală 1 Dupe dejun, M. S. Regele și A. S. R. Principele convorbiră cu personele prestote și, la orele 1 jum. ’Și luară rămas bun de la d-na Glogovenu, proprietara Cuartierului, care Le oferi două frumóse buchete. In urmă Regele și Principele, suindu-Se in trăsură, porniră inspțiți de d. general Manu, președintele consiliului; de d. general Anghelescu, comandantul corpului I de armată; de d. Economu, prifect; de d. Boldescu, locțiitor de primar; de toți invitații și de suită, escortați de două plutane de artilerie. In timpu trecerei prin oraș lumea, așezată pe ambele pâri ale stradelor și da la ferest»ra pe Suveran și svórbéu ăsura Regală, mea Regelui in gară intona imnul național, și fu..inpinat de P. S. S. Episcopul Ghenadie al Râmnicului și Noului Severin, de toți d-nii oficieri superiori din gardisană, de tote autoritățile civile, de d-nii senatori și deputați locali, de d-nii Dinu Mihail, Câncea, proprietari, de d. Petre Kițu, de d. maior Marintzeler, de d. Vârvoroni, fost deputat de d. Mardarescu, de d. Bucureșt0nu, de multe alte persone de distincție și de un numeros public; pe peronul garei garda de ouare era formată din o companie din regimentul 2 linie, companie din batalionul B vânători, o o companie din regimentul 1 dorobanți, o baterie pe jos, sunt comanda locot.colonel Gheorghiu. M. S. Regele trecu pe d inaintea frontului ia orarele repezite ale oficierilor și trupei, mulțumi prin câteva cuvinte forte caldurose consiliului comunal și orășenilor presenți la primirea plină de entusiasm ce ’I S’a făcut. Se întreținu cu represintanții autorităților și cu personele ce ’L intimpinase, și, la orele 2 p. m., trenul Regal, condus fiind de d. Duca, director general al căilor ferate, porni din gara Craiova in rrsunetul puternic al aclamațiunilor și uralelor mulțimei din tote treptele sociale adunată aci. La gara Slatina, Regele și Principele Se coborîră, și fură intimpinați de mai multe demne, de tote autoritățile locale, clerul, corpul profesoral din localitate și d’imprejur, de d. prefect Lehliu, de d. Mavrodin, senator, de d. Diianu, deputat, de d. Dr. Stâncescu și alte persone de distincțiune. Regele convorbi câteva momente cu personele prestate și Se sui un tren care porni in aclamațiunile entusiaste ale unui numeros public. La orele 6 jum., trenul sosi in gara Titu unde Regele coborându-Se, fu intimpinat de d. Negoescu, director al prefecturei Dâmbovița, de d. Subprefect Tomascu, de d. maior Orlanu și de alți câțiva representanți ai autorităților din județ, de d. revisor școlar, împreună cu profesorii și elevii șcólelor din Titu și din satele din prejur și de un numeros public. Regele Se întreținu câteva momente cu personele presente, exprimă înalta Sa mulțumire d-lui revisor școlar care rostise câteva cuvinte forte simțite si Se sui un tren care porni spre București. La sosirea trenului in gara București aclamațiuni și urale repetite isbucniră din pepturile mulțimei adunate aci cu torța și drapele; muzica intonă imnul național. Regele coborându-Se din vagon fa intimpinat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, de toți d-nii miniștri, de principele D. Ghica, de d. Mitilineu, ministrul țârei la Constantinopol, de d. general Cernat, comandantul corpului II de armată, de d. general Dona, comandantul diviziei 4 infanterie, de d. G. Filitti, procuror general la înasta curte de casație, de d. Paker Protopopescu, primarul capitalei, de d. colonel Algiu, prefectul poliției, de toți d-nii șefi de corpuri și serviciuri, de d. Cârlova, prefectul județului Ilfov, de alte persone de distincție și un numeros public. După ce trecu pe d’inaintea frontului gardei de onore, formatâ din o companie din regimentul 4 linie, Regele, cu afabilitatea ’I obicinuită, Se întreținu cu I. P. S. S. Mitropolitu Primat, cu d-nii miniștri și cu câteva din personele ce ’L intimpinase și in urmă Se urcă in trăsură împreună cu Principele României și porni escortat de un escadron de jandarmi și de o puternică manifestație cu torțe și drapele, care aduse in aclamări cntusiaste pe Suveran pânâ la Palat, unda a mai șe$ut in curte încă o oră după retragerea Majestăței Sală in apartament. In tot timpul acestei călătorii, M. S. Regele și A. S. R. principele, atăt prin orașele in cari au trecut, cât și prin stațiile căilor ferate, in tot lungul dumului, au fost salutați cu cel mai viu entusiasm, tote clasele societaței au fost pe deplin represintate și au luat parte la recepțiunea lor cu cea mai mare bucurie, inconjurându-I se tot timpul și exprimându-le sentimentele lor de iubire și devotament, convinși de solicitudinea și iubirea ce Augustul nostru Rege are pentru țară și scumpul Său popor. Atât ia manevre cât și la călătorie, sănătatea Majestăței Sale a fost forte bună și timpul forte favorabil. Bourges 24 Oct.— O nouă explozie de melinită a fost la școla de Pirotehnie ; mai mulți artileriști au fost răniți. Munich 24 Oct.—■ Regina României a sosit anii diminuță. M. Sa a plecat însoțită de fratele său, Principele de Wied, la castelul Hohenburg pentru a face o visită ducelui de Nassau Paris 24 Oct.—Consiliul municipal a votat o resoluțiune prin care cere amnistia pentru tote delictele de grevă, de presă și de întrunire. Mai multe case de credit vor să înființeze o nouă societate a metalelor cu un capital de 45 milione, recunoscând acționarilor fostei societăți a metalelor, un drept de prioritate la subscriere. Odesa 24 Oct.—Adunarea generală a societăței de navigațiune »Gagarine* a decis să sporască capitalul cu un milion de ruble. Viena 24 Oct.—ziațele anunță că societatea de navigațiune pe Dunăre a vândut un remorcher guvernului român pentru societatea română de navigațiune pe Dunăre. Londra 24 Oct.— «Timese află din Zanzibar că Sultanul din Vito refuză să dea satisfacție pentru asasinatele comise de indigeni și că se pregătește a începe ostilitățile. Sute de triburi vecine vin în ajutorul său. TELEGRAME Roma 22 Oct. — „Agenda Ștefani* anunță că guvernul italian a recunoscut Republica Brasiliei. Jemmapes 22 Oct. — Primarul a interzis manifestația ce se proiectase pentru aniversarea bătăliei de la Jemmapes (9 Noembre); mai mulți consilieri municipali din Paris anunțaseră chiar că vor lua parte la serbare. Budapesta 22 Oct.—Două trenuri de marfă s’au ciocnit la stația Alberti-Irsa (Staats- Bahn); o personă e greu rănită și mai ușor; printre aceștia sunt și Serbi cari însoțeau un transport de vite. Bruxelles 23 Oct. — Alegerile municipale . Liberalii au câștigat scaune în 11 comune, catolicii în 46; sunt 17 baltiîaje din cari 5 sunt favorabile catolicilor și 11 liberalilor. Belgrad 23 Oct.—Serbii din Macedonia stabiliți la Belgrad au intențiunea să formeze o asociațiune care să aibă de scop consolidarea naționalităței sârbe în Macedonia. Unele ziare spun că se va ține un meeting în acestă privință. Paris 23 Oct.— "XIX Stâcle" publică conturile personale ale generalului Boulanger. Brest 23 Oct. — Un transport de fulmi-ceton de la serbăria Moulin Blanc s’a expediat la Petersburg pe contul Rusiei. Viena 23 Oct.—Alăltăeri s’a simțit la Klagenfurt câte-va zguduituri de cutremur de pământ, ieri la Plevli în Bosnia, aroi la Domanovici în Herzegovina. Berlin 23 Oct. — întrevederea generalului Caprivi cu d. Crispi va fi între 5 și 9 Noembre. Madrid 24 Oct. — Comisiunea tarifului s-a pronunțat pentru denunțarea tratatelor de comerciu la 1 Februarie 1891 și punerea la vigori a tarifului din 1877. CRONICA INTERNA M. S. Regina a asistat la Sigmaringen la ceremonia de inaugurare a monumentului ridicat A. S. Principelui Anton de Hohenzolern, ceremonie care s-a desfășurat în ziua de 9 (21) Octombre în mijlocul unei manifestațiuni impunatore a Germaniei întregi. Sântul Sinod al Sântei biserici autocefale ortodoxe române este convocat în sesiune de temno, pentru ziua de 12 Octombre 1890, conform art. 13 din legea Sinodului. Ministerul de Resbel a numit o comisiune compusă din d. colonel Carp, maiorul Hârjeu și maiorul de administrație Manolescu, în scop de a merge la fabrica Alcaz spre a o evalua, pentru ca s se pot face o ideie exactă a valorei sale De la Drăgășani vine știrea că acolo ninge de două zile, că viile nu sânt culese nici pe jumătate și că vinul se vinde ca 7 franci vadra, loco. D. I. Kalinderu, Administratorul Domeniului Coronei, s’a dus să inaugureze o nouă scelii in comuna Doman, situată pe Domeniul Sadova, din județul Dobjia. Acesta scöla este și ea datorită bunei voinței regale. Cu ocaziunea acesta, d. Kalinderu va inspecta Domeniele Coronei din acel județ. La examenul de admitere in anul intern al scalei de «Poduri și Șosele» secțiunea inginerilor, au reușit 17 candidați, clasificați in modul următor: Ionescu Ion, Alexandrini Octav, Zottu Ion, Ciocălțău Petru, Hlâceau Const., Greceau Grigorie, Negrutz Garabet, Kimbaum Mauriciu, Contunari Nic., Gheorghe Radu, Davidescu Emanuel, Negulici Ion, Petrescu Const., Bădescu Gheorghe, Lupescu Banb, Neculcea Ion și Cihidariu C. Banca Națională deschide, cu începere de la 26 Octombre, sucursale în orașele: Ploești, Focșani, Bărlad și Botoșani. Directorii acestor agenții sunt d-nii: Urlățeanu, Grecescu, Pădure și Nicolau. Vineri dimineța s’a oficiat ia catedrala Mitropoliei serviciul divin pentru chemarea Sf. Duh, in defața Prea Sfințiților membrii ai Sf. Sinod presenți in Capitală, după care a urmat deschiderea sesiunei de temno a Sf. Sinod al României prin cetirea de cătră comisarul guvernului, in persona d-lui Th. Rosetti ministrul Cultelor, a decretului regal de convocare. Sf. Sinod nefiind in număr canonic, ’și-a amânat ședința pe Luni, pentru când ’și-au anunțat sosirea mai mulți P. S. Episcopi. I. P. S. Mitropolitul Primat a comunicat primirea unei note telegrafice din partea Sanctuatei Sale Dionisie al V-lea, Papa al Nonei Rome și Patriarh Documente al Ortodoxiei, prin care arătând starea de doliu și persecuțiune a Marei biserici, o recomandă împreună cu Sanctitatea Sa rugăciunilor Sf. Biserici autocefale a României. Acestui document ia remasa sa da cetrire Sf. Sinod in ședința sa plenară de Luni. Cu ocasiunea ceremoniei punerei pietrei fundamentale a podului peste Dunăre, d. Filitis, prefect al județului Ialomița, a fost decorat cu crucea de comandor al „Corónei României“. De asemenea a fost decorat și d. deputat Vasile Vinea, la gradul de cavaler al ordinului „Coróna României“. CRONICA ESTERNATM Tariful general francez Proectul tarifului s’au împărțit Vineri sau Sâmbătă. Pe lângă articolele deja anunțate se mai scutește de taxe vnul și camera. Nu tote produsele agricole vor fi înscrise in tariful maximal fără concesiuni posibile, cerelele, animalele vii și carnea toată sunt singurele cari vor figura in acel tarif, celelalte vor putea figura in tariful nominal. Mai mulți deputați au de gînd să cera suprimarea acestui din urmă tarif. Manifestație pentru mareșalul Moltke Numarul personelor doritore de a lua parte la manifestația ca torțe ce se va face Sâmbăta viitóre in onorea mareșalului de Moltke crește continuu; sânt deja 11000 de înscrieri. împăratul a dat ordin ca in acea fir să se trimită tote drapele garnizonei din Berlin la domiciliul mareșalului; nimeni nu s’a făcut până acum aceste onore. împăratul, Regele Saxoniei, marii duci de Baden, și de Hessa și toți principii vor merge acasă la mareșalul spre a’l felicita. Duminică se va da la palatul din Potsdam un prânz de gală in onorea sa. Din parlamentul francez In ședința de Vineri a parlamentului francez deputatul Gonssat (boulangist) a interpelat pe ministrul de interne in privința măsurilor ce are de gând să ia contra agitațiunilor boulangiste. El a cerut ca ministrul de interne să ordone o anchetă contra celor bănuiți, ca astfel să se facă lumină in afacerea ceiar a început să preocupe opiniunea publică din Francis. Stârnește a cere acst lucru cu atât mai osebit, cu cât până ce nu se vor arăta adevărații culpabili, opiniunea publică va continua a bănui și a învinovăți o mulțime de persone care nu sunt deloc vinovate. In răspunsul său ministrul Constans a s zis că afacerea este de competența tribunalului. Parchetul va lua desigur măsuri acolo unde va crede de cuviință. De altfel, a alis ministrul francez asupra acestei afaceri opiniunea publică franceză și-a dat deja de mult verdictul. Cu ocasiunea acestei disențiuni a luat cuvântul și d. Deroulède, care vorbind prea violent, a fost chemat la ordine. CRONICA LOCALA *** (Delegați). Eri Sâmbătă 13 Octombre, ca trenul de la orele 10 a. m. a sosit în orașul nostru venind din București, mai mulți delegați pentru a asista la desvălirea statuei lui Gh. Asaky. Intre alții putem cita pe d. Aurelian din partea ministrului instrucțiunei publice, d. Dr. Vitza—ca familia—din partea Universității din București, aducând și o coronă mare, precum și alți domni de la diferite societăți, ca mulțime de coroni.— La gară r A >