Curierul Foaea Intereselor Generale, 1890 (Anul 17, nr. 1-138)

1890-10-14 / nr. 110

CURIERUL TH. BALASSAN M. S. Regele la manevre Mercuri, B Octombre, M. S. Re­gele, împreună cu A. S. R. Principele României, însoțit d. general Manu, președintele consiliului de miniștri; de d. general Barozzi, șeful casei militare Regale; de d. Economu, prefectul ju­dețului Dolj; de d. Boldescu, loc­țiitor de primar al orașului Craiova, au mers la podul in construție Jib­ov, unde Regele a fost intimpinat de d. Sturdza, inginer-șef, conduca­torul lu­­crarei, de d. Bunescu și Pompoeiu, ingineri, de d. Foréou, antreprenor, și de un numeros public in trăsuri și pe jos. Majestatea Sa a examinat cu do­­mocratul pe anul podului, proiectul li­niei de la Craiova la Calafat și tota lucrarea construită deja. d. Sturdza conducând pa Suveran atât pe traseul pentru calea ferată, cât și pa acel pen­tru trăsuri și pietoni, superpuse pe o înălțime de 17 m. Regele Se întreținu câte­va momente cu personele ce ’L intimpinase, exprimă Înalta Sa mul­țumire d-lui Sturdza pentru mersul lucrărei și in urmă porni in trăsură și Se opri in oraș, însoțit de aceleși persone, la scala P. Trișcu Mircea, unde fu intimpinat da d. M. Trișcu, ajutor de primar, și de d. T. Herescu, profesor, intră in clasa elevilor, exa­mina pe elevi asupra materielor ce studiază, visită cu domenuntul tot lo­­calul și in urmă ’Și luă rămas bun de la d. Trișcu exprimându’i înalta Sa satisfacțiune pentru râvna ce pune in propășirea acestui așezământ, lăsat danie orașului de către părintele son. De aci Regele porni la scőla de fete „Romanem­,“ unde fu intimpinat de d. senator Șomănescu, executor tes­tamentar, de d-na Barbotescu, dar tere; de d-nele Popilian profesore, visită fie­ c“ examina pe­­ V predai ...titrație,­­azi obiecte lu­­i.primă înalta Sa­muL­­­iței directore. Se­snn in tră­­.uia și mersa la scala profesională de fete Madona-Dudu. Aci fu intimpinat de d-na directore Maria Ghenovici, de d-nele profesore Popovici și Tomescu și de preotul Brănescu, examină și aci pe eleve in fie­care clasă, visită sala de lucru a elevelor, cumpără o forte frumosa cuvertură, lucrată de eleve, exprimă și aci înalta Sa satis­­facțione d-nei directore, și merse la noul spital de alienați Madona-Dudu, unde fu intimpinat de â. epitrop Ca­­rianopole și de d. architect Springel. Regele visită cu mult interes tote a­­mănuntele localului, a cărei instalațiune pentru 60 bolnavi va fi gata in curade, exprimă înalta Sa mulțumire perso­­nelor ce ’L intimpinase, ’Și luă remas bun de la deasele, Se sui ia trăsură și, la orele 12, Se intorse la Cuartier, la timpul trecerei ia trăsură prin oraș Regele și Principele primau, a­­tât oprindu-Se cât și in trecut, nu­­merose buchete de flori; la tote scu­­lele, d-nele profesore Le oferiră ase­menea frumóse buchete. La orele 12 jum. avu loc dejunul la care au luat parte D-na Glogovenu, d. general Manu, președinte al con­siliului de miniștri; d. general An­­ghelescu, comandantul corpului I de armată; d. Duca, director general al căilor ferate; d. Boldescu, loc­țiitor de primar; d. Economu, prefectul jude­țului; d. Sturdza și Rosetti, ingineri; d. Gárligianu, procuror la curte; d. Vercescu, medic de corp de armată; d. Bumbăcila, profesor; d. dr. Schina, d. Stravolca, d. Antocidi, și suita; in total 24 persone. In timpul dejunului M. S. Regele ridică paharul și rosti urmatorele cuvinte: «împlinesc dorință a inimei Mele de a «mulțumi încă odată de tóte dovezile de­­ dragoste și de simpatie caldurosä cari am «găsit in tot timpul șederei mele in ca­­pitala Olteniei, frumósele slire in cari am «stat în Craiova, și cari au trecut prea «repede, vor rămâne o dulce amintire și, «plecând astă­zi, cu gândurile Mele voiu «rămâne in mijlocul vostru. «Mulțumind la toți cari ’Mi-au arătat «dragostea lor, urez orașului prosperitate «și desvoltare și orășenilor sănătate. «Sa tr&asca Craiova!*. Aceste cuvinte fură viu aclamate de toți comesenii, și in urmă de prefect al județului, numele Doljenilor, ceru permisiunea și respunse Majestărei Sale ast­fel: Majestate, Doljenii de la un cap până la altul al județului, mândri și veseli de Augusta vi­sită a Majestatei Vostre și a A. S. R. Principelui României, vin prin mine a de­pune la piciorele Majestăței Vostre tot și dragostea și întreg devotamentul lor. Ei ruga pe Dumnezeu să vă dăruască mulți ani pe Tronul țărei pentru fericirea și propășirea uomului Românesc. Să trăiți Majestate ! Să trăiscă M. S. Regina 1 Să trăescă Alteța Sa Regală 1 Dupe dejun, M. S. Regele și A. S. R. Principele convorbiră cu personele prestote și, la orele 1 jum. ’Și luară rămas bun de la d-na Glogovenu, pro­prietara Cuartierului, care Le oferi două frum­óse buchete. In urmă Regele și Principele, suindu-Se in trăsură, por­niră inspțiți de d. general Manu, pre­ședintele consiliului; de d. general An­­ghelescu, comandantul corpului I de armată; de d. Economu, prifect; de d. Boldescu, loc­țiitor de primar; de toți invitații și de suită, escortați de două plutane de artilerie. In timpu trecerei prin oraș lumea, așezată pe ambele pâri ale stradelor și da la fe­rest»r­­­a pe Suveran și svórbéu ăsura Regală, mea Regelui in gară in­tona imnul național, și fu­­.­.inpinat de P. S. S. Episcopul Ghe­­nadie al Râmnicului și Noului­ Severin, de toți d-nii oficieri superiori din gar­­disană, de tote autoritățile civile, de d-nii senatori și deputați locali, de d-nii Dinu Mihail, Câncea, proprietari, de d. Petre Kițu, de d. maior Marintzeler, de d. Vârvoroni, fost deputat­ de d. Mardarescu, de d. Bucureșt0nu, de multe alte persone de distincție și de un numeros public; pe peronul garei garda de ouare era formată din o companie din regimentul 2 linie, companie din batalionul B vânători, o o companie din regimentul 1 dorobanți, o baterie pe jos, sunt comanda locot.­­colonel Gheorghiu. M. S. Regele trecu pe d­ inaintea frontului ia orarele repezite ale ofi­cierilor și trupei, mulțumi prin câte­va cuvinte forte caldurose consiliului comunal și orășenilor presenți la pri­mirea plină de entusiasm ce ’I S’a făcut. Se întreținu cu represintanții au­torităților și cu personele ce ’L in­timpinase, și, la orele 2 p. m., trenul Regal, condus fiind de d. Duca, direc­tor general al căilor ferate, porni din gara Craiova in rrsunetul puternic al aclamațiunilor și uralelor mulțimei din tote treptele sociale adunată aci. La gara Slatina, Regele și Princi­pele Se coborîră, și fură intimpinați de mai multe demne, de tote auto­ritățile locale, clerul, corpul profesoral din localitate și d’imprejur, de d. pre­fect Lehliu, de d. Mavrodin, senator, de d. Diianu, deputat, de d. Dr. Stân­­cescu și alte persone de distincțiune. Regele convorbi câte­va momente cu personele prestate și Se sui un tren care porni in aclamațiunile entusiaste ale unui numeros public. La orele 6 jum., trenul sosi in gara Titu unde Regele coborându-Se, fu intimpinat de d. Negoescu, director al prefecturei Dâmbovița, de d. Sub­prefect Tomascu, de d. maior Orlanu și de alți câți­va representanți ai au­torităților din județ, de d. revisor șco­lar, împreună cu profesorii și elevii șcólelor din Titu și din satele din pre­jur și de un numeros public. Regele Se întreținu câte­va momente cu per­sonele presente, exprimă înalta Sa mulțumire d-lui revisor școlar care rostise câte­va cuvinte forte simțite si Se sui un tren care porni spre Bu­curești. La sosirea trenului in gara Bucu­rești aclamațiuni și urale repetite is­­bucniră din pepturile mulțimei adu­nate aci cu torța și drapele; muzica intonă imnul național. Regele cobo­­rându-Se din vagon fa intimpinat de I. P. S. S. Mitropolitul Primat, de toți d-nii miniștri, de principele D. Ghica, de d. Mitilineu, ministrul țârei la Con­­stantinopol, de d. general Cernat, co­mandantul corpului II de armată, de d. general Dona, comandantul diviziei 4 infanterie, de d. G. Filitti, procu­ror general la înasta curte de casație, de d. Paker Protopopescu, primarul ca­pitalei, de d. colonel Algiu, prefectul poliției, de toți d-nii șefi de corpuri și serviciuri, de d. Cârlova, prefectul județului Ilfov, de alte persone de distincție și un numeros public. După ce trecu pe d’inaintea fron­tului gardei de onore, formatâ din o companie din regimentul 4 linie, Re­gele, cu afabilitatea ’I obicinuită, Se întreținu cu I. P. S. S. Mitropolitu Primat, cu d-nii miniștri și cu câte­va din personele ce ’L intimpinase și in urmă Se urcă in trăsură împreună cu Principele României și porni es­cortat de un escadron de jandarmi și de o puternică manifestație cu torțe și drapele, care aduse in aclamări cn­tusiaste pe Suveran pânâ la Palat, unda a mai șe$ut in curte încă o oră după retragerea Majestăței Sală in a­­partament. In tot timpul acestei călătorii, M. S. Regele și A. S. R. principele, atăt prin orașele in cari au trecut, cât și prin stațiile căilor ferate, in tot lun­gul dumului, au fost salutați cu cel mai viu entusiasm, tote clasele socie­­taței au fost pe deplin represintate și au luat parte la recepțiunea lor cu cea mai­ mare bucurie, inconjurân­­du-I se tot timpul și exprimându-le sentimentele lor de iubire și devota­ment, convinși de solicitudinea și iu­birea ce Augustul nostru Rege are pentru țară și scumpul Său popor. Atât ia manevre cât și la călătorie, sănătatea Majestăței Sale a fost forte bună și timpul forte favorabil. Bourges 24 Oct.— O nouă explozie de me­­linită a fost la școla de Piroteh­nie ; mai mulți artileriști au fost răniți. Munich 24 Oct.—■ Regina României a sosit anii diminuță. M. Sa a plecat însoțită de fra­tele său, Principele de Wied, la castelul Hohen­burg pentru a face o visită ducelui de Nassau Paris 24 Oct.—Consiliul municipal a votat o resoluțiune prin care cere amnistia pentru tote delictele de grevă, de presă și de întru­nire. Mai multe case de credit vor să înființeze o nouă societate a metalelor cu un capital de 45 milione, recunoscând acționarilor fostei so­cietăți a metalelor, un drept de prioritate la subscriere. Odesa 24 Oct.—Adunarea generală a socie­­tăței de navigațiune »Gagarine* a decis să spo­­rască capitalul cu un milion de ruble. Viena 24 Oct.—ziațele anunță că societa­tea de navigațiune pe Dunăre a vândut un re­morcher guvernului român pentru societatea română de navigațiune pe Dunăre. Londra 24 Oct.— «Timese află din Zanzi­bar că Sultanul din Vito refuză să dea sa­tisfacție pentru asasinatele comise de indigeni și că se pregătește a începe ostilitățile. Sute de triburi vecine vin în ajutorul său. TELEGRAME Roma 22 Oct. — „Agenda Ștefani* anunță că guvernul italian a recunoscut Republica Brasiliei. Jemmapes 22 Oct. — Primarul a interz­is manifestația ce se proiectase pentru aniversa­rea bătăliei de la Jemmapes (9 Noembre); mai mulți consilieri municipali din Paris a­­nunțaseră chiar că vor lua parte la serbare. Budapesta 22 Oct.—Două trenuri de mar­fă s’au ciocnit la stația Alberti-Irsa (Staats- Bahn); o personă e greu rănită și­­ mai u­­șor; printre aceștia sunt și Serbi cari înso­țeau un transport de vite. Bruxelles 23 Oct. — Alegerile municipale . Liberalii au câștigat scaune în 11 comune, ca­tolicii în 46; sunt 17 baltiîaje din cari 5 sunt favorabile catolicilor și 11 liberalilor. Belgrad 23 Oct.—Serbii din Macedonia sta­biliți la Belgrad au intențiunea să formeze o asociațiune care să aibă de scop consolidarea naționalităței sârbe în Macedonia. Unele­­ ziare spun că se va ține un meeting în acestă pri­vință. Paris 23 Oct.— "XIX Stâcle" publică con­turile personale ale generalului Boulanger. Brest 23 Oct. — Un transport de fulmi-ce­­ton de la serbăria Moulin Blanc s’a expediat la Petersburg pe contul Rusiei. Viena 23 Oct.—Alăltă­eri s’a simțit la Kla­genfurt câte-va zguduituri de cutremur de pă­mânt, ieri la Plevli în Bosnia, aroi la Doma­­novici în Herzegovina. Berlin 23 Oct. — întrevederea generalului Caprivi cu d. Crispi va fi între 5 și 9 No­embre. Madrid 24 Oct. — Comisiunea tarifului s-a pronunțat pentru denunțarea tratatelor de co­­merciu la 1 Februarie 1891 și punerea la vi­gori a tarifului din 1877. CRONICA INTERNA M. S. Regina a asistat la Sigmaringen la ceremonia de inaugurare a monumen­tului ridicat A. S. Principelui Anton de Hohenzolern, ceremonie care s-a desfășu­rat în ziua de 9 (21) Octombre în mijlo­cul unei manifestațiuni impunatore a Ger­maniei întregi. Sântul Sinod al Sântei biserici autoce­fale ortodoxe române este convocat în se­siune de temno, pentru ziua de 12 Oc­tombre 1890, conform art. 13 din legea Sinodului. Ministerul de Resbel a numit o comi­­siune compusă din d. colonel Carp, ma­iorul Hârjeu și maiorul de administrație Manolescu, în scop de a merge la fabri­ca Alcaz spre a o evalua, pentru ca s­­ se pot­ face o ideie exactă a valorei sale De la Drăgășani vine știrea că acolo ninge de două zile, că viile nu sânt cu­lese nici pe jum­ătate și că vinul se vin­de ca 7 franci vadra, loco. D. I. Kalinderu, Administratorul Do­meniului Coronei, s’a dus să inaugureze o nouă scelii in comuna Dom­an, situată pe Domeniul Sadova, din județul Dobjia. Acesta scöla este și ea datorită bunei voinței regale. Cu ocaziunea acesta, d. Kalinderu va inspecta Domeniele Coronei din acel județ. La examenul de admitere in anul intern al scalei de «Poduri și Șosele» secțiunea inginerilor, au reușit 17 candidați, clasi­ficați in modul următor: Ionescu Ion, Alexandrini Octav, Zottu Ion, Ciocălțău Petru, Hl­âceau Const., Greceau Grigorie, Negrutz Garabet, Kim­­baum Mauriciu, Contunari Nic., Gheorghe Radu, Davidescu Emanuel, Negulici Ion, Petrescu Const., Bădescu Gheorghe, Lu­­pescu Banb­, Neculcea Ion și Cihidariu C. Banca Națională deschide, cu începere de la 26 Octombre, sucursale în orașele: Ploești, Focșani, Bărlad și Botoșani. Di­rectorii acestor agenții sunt d-nii: Urlă­­țeanu, Grecescu, Pădure și Nicolau. Vineri dimineța s’a oficiat ia cate­drala Mitropoliei serviciul divin pen­tru chemarea Sf. Duh, in defața Prea Sfințiților membrii ai Sf. Sinod pre­senți in Capitală, după care a urmat deschiderea sesiunei de temno a Sf. Sinod al României prin cetirea de cătră comisarul guvernului, in persona d-lui Th. Rosetti ministrul Cultelor, a decretului regal de convocare. Sf. Sinod ne­fiind in număr cano­nic, ’și-a amânat ședința pe Luni, pentru când ’și-au anunțat sosirea mai mulți P. S. Episcopi. I. P. S. Mitropolitul Primat a co­municat primirea unei note telegrafice din partea Sanctu­atei Sale Dionisie al V-lea, Papa al Nonei Rome și Pa­triarh­ Documente al Ortodoxiei, prin care arătând starea de doliu și per­­secuțiune a Marei biserici, o recomandă împreună cu Sanctitatea Sa rugăciu­­nilor Sf. Biserici autocefale a Româ­niei. Acestui document ia remas­a sa da cetrire Sf. Sinod in ședința sa ple­nară de Luni. Cu ocasiunea ceremoniei punerei pietrei fundamentale a podului peste Dunăre, d. Filitis, prefect al județu­lui Ialomița, a fost decorat cu crucea de comandor al „Corónei României“. De asemenea a fost decorat și d. deputat Vasile Vinea, la gradul de ca­valer al ordinului „Coróna României“. CRONICA ESTERN­ATM Tariful general francez Proectul tarifului s’au împărțit Vineri sau Sâmbătă. Pe lângă articolele deja a­­nunțate se mai scutește de taxe vnul și cam­era. Nu tote produsele agricole vor fi înscrise in tariful maximal fără concesiuni posibile, cerelele, animalele vii și carnea toată sunt singurele cari vor figura in acel tarif, cele­l­alte vor putea figura in tari­ful nominal. Mai mulți deputați au de gînd să cera suprimarea acestui din urmă tarif. Manifestație pentru mareșalul Moltke Numarul personelor doritore de a lua parte la manifestația ca torțe ce se va face Sâmbăta viitóre in onorea mareșalului de Moltke crește continuu; sânt deja 11000 de înscrieri. împăratul a dat ordin ca in acea fir să se trimită tote drapele garnizonei din Ber­lin la domiciliul mareșalului; nimeni nu s’a făcut până acum aceste onore. împăratul, Regele Saxoniei, marii duci de Baden, și­ de Hessa și toți principii vor merge acasă la mareșalul spre a’l felicita. Duminică se va da la palatul din Potsdam un prânz de gală in onorea sa. Din parlamentul francez In ședința de Vineri a parlamentului francez deputatul Gonssat (boulangist) a interpelat pe ministrul de interne in pri­vința măsurilor ce are de gând să ia con­tra agitațiunilor boulangiste. El a cerut ca ministrul de interne să ordone o anchetă contra celor bănuiți, ca ast­fel să se facă lumină in afacerea ce­iar a început să preocupe opiniunea pub­lică din Francis. Stârnește a cere acst lu­cru cu atât mai osebit, cu cât până ce nu se vor arăta adevărații culpabili, opiniunea publică va continua a bănui și a învinovăți o mulțime de persone care nu sunt de­loc vinovate. In răspunsul său ministrul Constans a s zis că afacerea este de competența tribu­­nalului. Parchetul va lua de­sigur măsuri acolo unde va crede de cuviință. De alt­fel, a alis ministrul francez asu­pra acestei afaceri opiniunea publică fran­­ceză și-a dat deja de mult verdictul. Cu ocasiunea acestei disențiuni a luat cuvântul și d. Deroulède, care vorbind prea violent, a fost chemat la ordine. CRONICA LOCALA *** (D­e­l­e­g­a­ț­i). Eri Sâmbătă 13 Oc­tombre, ca trenul de la orele 10 a. m. a sosit în orașul nostru venind din Bu­curești, mai mulți delegați pentru a asista la desvălirea statuei lui Gh. Asaky. Intre alții putem cita pe d. Aurelian din partea ministrului instrucțiunei publice, d. Dr. Vitza—ca familia—din partea Universită­­ții din București, aducând și o coronă mare, precum și alți domni de la diferite societăți, ca mulțime de coroni.— La gară r A >

Next